Cum a fentat din nou ministrul Ligia Deca Evaluarea Națională – Ștefan Pălărie (Op Ed)

13.399 de vizualizări
Foto: Inquam Photos / George Călin
Sistemul de educație românesc a pierdut (iar) pe drum anul acesta 16.000 de elevi de clasa a VIII-a. Acești elevi au început clasa VIII-a pe 11 septembrie 2023, dar nu au mai ajuns să fie înscriși la examenele de evaluare națională de la finalul aceluiași an școlar.

Anul acesta ar fi fost un prag important pentru ei, încă un pas în drumul lor profesional. Și-ar fi ales un liceu, cu gândul poate la o carieră. Dacă nu ar fi dat peste ei tsunami-ul nepăsării umplut picătură cu picătură și găleată cu găleată de la vârful statului român.

16.000 de suflete, posibile victime ale educației românești, momentan doar date dispărute dintr-un registru anost în care ar fi trebuit să fie înregistrați automat toți cei care au finalizat clasa VIII-a.

Prima data ne-am întreba: o fi mult? O fi puțin? Păi, o statistică procentuală ne spune că 16.000 de „ne-înscriși” raportat la totalul de 176.266 elevi de clasa VIII-a înseamnă aproape 10%. Adică, dintr-o clasă de 30 de elevi (pe legea veche) 3 elevi nu ar ajunge în evaluarea națională. Pare totuși o medie cam mare! 1 din 10 elevi nu intră în examene. 

Hai să încercăm acum să lămurim pe unde i-am pierdut. Câteva cauze posibile:

  1. Gurile rele spun că o parte din acești elevi, în realitate, nu există

Ce??!? Da – da. O parte din acești elevi ar putea să fie automat înscriși în clasa a VIII-a, ca absolvenți de clasa VII-a, deși acești elevi împreună cu părinții lor ar locui de ceva vreme în afara țării. Ei nu există în România. Îmi e greu să cred că cineva inventează CNP-uri, dar niciodată să nu spui niciodată.

Păi și atunci… de ce sistemul educațional ar minți supra-raportând niște elevi care nu există? Pe scurt, actorii din anumite unități de învățământ nu doresc pierderea statutului de școală cu „peste 300 de elevi”. Nu intru în detalii, dar diferența matematică între 297 de elevi și 303 elevi, deși matematic minusculă (1%),  este una mare în consecințe, ducând la pierderea unor locuri de muncă pentru personalul din conducere și a celui din administrație. Evident, locurile de muncă pierdute sunt mult mai valoroase pentru comunitate decât „minciuna” înscrierii unor elevi care nu mai locuiesc în România. Așa că, da, unele școli mint. Ok, și cât de tare mint? Greu de spus. Greu de spus câți din cei 16.000 de dispăruți sunt elevi himere care nu există decât în niște tabele de CNPuri. Totuși, ei salvează locuri de muncă în orașe mici și în mediul rural.

Dacă Ministerul Educației chiar ar vrea să îi caute și să îi găsească, ar putea să o facă cu ușurință. O verificare încrucișată între registrul elevilor și bazele de date de la Ministerul de Externe i-ar putea identifica pe cei care figurează că au ieșit din țară deși sunt simultan elevi la noi în țară. Trebuie doar o țâră de voință politică. Dar, la fel cum lor le convine existența unor primării falimentare, bazate pe raportări mincinoase ale numărului de locuitori, de ce nu ar conveni și în cazul școlilor? Atât timp cât niște oameni cu funcții călduțe sunt fericiți, partidul-stat e și el fericit. Calitatea educației, precum cea a serviciului public, nu e pe lista de priorități.

  1. Fenomenul Brăila. 

Pe scurt, elevii nu sunt lăsați să între în examenele de la evaluare națională. Cum nu sunt lăsați dacă înregistrarea lor se face automat? Păi simplu: îi lași pe elevii aceia corigenți. Nici măcar nu trebuie să fie lăsați repetenți. Le suspenzi dreptul automat de înregistrare în examenele de evaluare națională printr-o corigență. Iar corigența se rezolvă imediat după examenele naționale. 

Dar de ce ar face cineva așa ceva? Păi simplu: profesori care știu că o parte din acești elevi nici măcar nu știu să citească sau să înțeleagă concepte elementare de matematică (adunări și scăderi) hotărăsc să oprească lanțul neîntrerupt al absolvirii anului școlar pe nedrept tocmai în clasa a VIII-a. Fac asta ca să evite un scandal al școlii când acești elevi nu ar fi capabili să ia nici un punct la evaluarea națională. 

Ce se întâmplă cu ei? Nu mare lucru, cei 10% din elevi nu ajung în evaluarea națională, deci nu vor putea intra la licee. Însă vor putea să se înscrie la clase de școală profesională sau în clasele de învățământ dual. Vor putea să se pregătească pentru o meserie, vor putea lua o bursă de la angajator. 

  1. Abandon real.

Anumiți elevi acumulează absențe până la nivelul în care nu mai poate fi închis anul școlar. Sau pleacă din țară cu adevărat. Sau nu pot ajunge la școală deși vor. Să nu uităm că suntem țara campioană la mame minore – cu peste 8.000 de fete care stau acasă să își îngrijească bebelușii, dar și țara cu un grad sinistru de sărăcie în mediul rural – sărăcie care îi forțează pe părinți să-și trimită copiii la munca câmpului. Suntem într-o țară europeană, dar dilema familiei Moromete de a vinde pământul pentru a-l trimite pe Nică la școală este încă valabilă în multe familii românești.

Astea sunt explicațiile abandonului școlar. Poate cândva, în viitor, acești elevi vor relua studiile, deși probabilitatea este extrem de scăzută. Programul „a doua șansă” merge extrem de prost.

  1. Incapacitate reală de a trece clasa. 

Asta înseamnă că elevul de clasa VIII-a pe bună dreptate nu trece minimele bareme la finalizarea anului. Rămâne corigent la mai multe materii și repetă clasa. În septembrie 2024, îi vom regăsi înscriși (real sau mincinos) în clasa VIII-a pentru încă un an școlar. Alte slujbe de administrație și management vor fi protejate.

Cercul se va învârti la infinit, în lipsa unei dorințe reale de reformă a Ministerului Educației. Un minister și un ministru care au avut în mână o șansă unică, într-un deceniu, de a schimba ceva major, de a le da o șansă tuturor copiilor la o educație de calitate, dar au risipit-o ca să nu supere pe nimeni și în final costul eșecului e resimțit de fiecare copil care ar fi putut ieri să își încerce șansa la un viitor decent și nu a făcut-o.

Nu e un mod mai ușor de a sublinia contra-performanța ministrei educației, Ligia Deca, decât prin acest cuvinte: incapacitate, abandon, ascunderea gunoiului sub preș. Același ministru care încerca să ne prezinte drept victorie, acum câteva luni, eșecul grav de la testele PISA. Același ministru care evită orice subiect dur din sistemul de educație. Un ministru invizibil, inodor, incolor, dăunător. 16.000 de destine frânte ar trebui să fie tot atâtea motive de demisie. Nu și la noi, unde ministrul educației este doar un simplu vătaf al baronilor locali și al șefuleților de partid.

Vă zic atât: Hai să ne luăm educația înapoi din mâna lor! E timpul!

Op-ed: Ștefan Pălărie este senator, membru al partidului USR, membru în Comisia pentru Învățământ a Senatului României. Opinia este a autorului, nu în mod necesar și a redacției


12 comments
  1. Am senzația că mă doare sufletul! Mă simt neputincioasă in fata un sistem ireal de prost…
    Am doua fiice. Una se confruntă cu examenul de evaluare ( și da am ales corect verbul pentru că este vorba de o confruntare cu un sistem care își dorește sa iti demonstreze că ești mic, slab pregătit și nu ai valoare ), cealaltă urmează să intre în clasa a 5 a și este de a dreptul obsedata sa învețe și semnele de punctuație din orice manual având drept exemplu ” negativ” sora cea mare care îi arată zilnic prin ce trece la școală cu note azi de 10 iar mâine de 5.
    Cea mare după 2 ani de pandemie in care a pierdut enorm ( și văd că nimeni dar absolut nimeni nu amintește de acești ani de parcă suntem spălați pe creier) ajunge debusolata în clasa a 7 a ( cu note mari dar cu lacune la fel de mari) și realizează că în afară de biologie și chimie (materii pe care le adora) nu are șanse să intre la un liceu “bun” .
    După pandemie bineînțeles că ies la iveala și alte efecte post covid…de pildă ADHD ( ” mama nu mai mă pot concentra și nu reușesc să mai înțeleg materiile complexe gen matematica -geometrie in spațiu….)”
    Din punct de vedere psihologic exista explicații științifice dar cine sa le abordeze….nu e mai simplu sa dăm vina pe pregătirea slabă a elevilor, pe neimplicarea părinților…etc
    Ce se va întâmpla cu aceasta generație…nimeni nu striga, nimeni nu își spune durerea?
    Sunt eu o mama subiectivă?

  2. Se uită de elevii cu CES, care nu se înscriu de regulă la EN. Deoarece sunt înscriși in învățământul de masă și sunt câte 1-2 în madie în fiecare clasă, iată că sunt toți elevii găsiți.

  3. Nici autorul articolului n-ar strica să-și revizuiască bibliografia de bac: fiul lui Ilie Moromete se numește Niculae și nu Nici! 😅

    1. Da… Un stat esuat, un stat mafiot… Bolnavi inchipuiti, persoane cu handicap fictive, copii institutionalizati fictivi… Totul pentru a mentine niste slujbe caldute… De ce ar fi altfel si in scoala?

  4. Puțină matematică nu strică
    16000 neînscriși, plus 7069 de elevi care nu s-au prezentat ieri la proba de Limba și literatura română! Oare de ce? Câți din ei exista cu adevărat in scoli?

    1. La Lic. teh. Edmond Nicolau din Br. există în continuare fenomenul Brăila…Ba chiar a fost ,,lasată,, la matematica corigentă o elevă cu CES ce chiar nu merita acest lucru…se poate verifica tot ce am afirmat….

  5. La probele de Bac, pt cei care fac Subiectele la istorie este același punctaj și pentru menționare și pentru prezentare la Subiectul III. Totul pentr a se mari artificial procentul de promovare. Asta înseamnă reforma Johannis-Deca!
    😀😀😀😀😀

  6. Saracia extrema este uneori cauza, mediu din care provin..
    Nu prea cred in elevii fantoma, dar poate ca acum e momentul sa intervenim intr o alta problema a invatamantului romanesc:sa se reduca nr de elevi pe clasa. 12-15 elevi sunt mult mai usor de antrenat, se poate acorda atentia cuvenita fiecaruia… Daca tot sunt putini elevi, de ce sa nu facem acum aceasta modificare benefica si asteptata?

    1. Sunt elevi care vor urma scoli profesionale, iar pentru ei nu este nevoie sa dea Evaluarea nationala. Doar nu toti vor deveni medici, avocati, doctori academicieni. E nevoie si de muncitori, instalatori, electricieni, constructori, etc!

      1. adevărat dar nu se permite nu pt ca elevul are note mici dar pentru niște absente nemotivate la timp

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

ANALIZĂ Finanțarea de 15% din Bugetul General Consolidat pentru Educație, în 2024, prevăzută de proiectele adoptate ale noilor legi Deca-Iohannis, ar urma să fie ratată cu mult în 2024, conform calculelor de impact bugetar pe baza datelor Guvernului

“Parlamentul României nu are de gând ca, peste șase luni, să voteze, atunci când se va discuta legea bugetului de stat, acordarea a 15% din bugetul general consolidat pentru educație”,…
Vezi articolul

Noile planuri-cadru pentru liceu ar trebui să fie aprobate până pe 29 februarie 2024, iar programele școlare noi ar ajunge la elevii care încep clasa a IX-a în 2025 – proiect / Patru generații de liceeni, cu reforma curriculară suspendată de politicieni

Noile programe școlare pentru elevii de liceu, care ar fi trebuit să fie în școli din anul 2021, nu vor intra în vigoare nici în următorii doi ani, după cum…
Vezi articolul

Pierderile cauzate de închiderea școlilor primare în pandemie, analizate în SUA și Anglia: Speranța de viață a copiilor americani se estimează că a scăzut cu câteva luni / Minusuri “șocante” în cunoștințele dobândite de elevii englezi, după lockdown-ul din primăvară

Speranța de viață a copiilor americani din școlile primare care s-au închis în prima parte a anului ar înregistra o scădere de câteva luni, potrivit unui nou studiu dat publicității…
Vezi articolul