Daniel David: Am început din acest an un program de training pentru profesorii din învățământul simultan, după cele mai bune practici europene, pe baza unui ghid elaborat de World Vision / Mă aștept în următorii ani la rezultate educaționale mai bune

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a anunțat demararea în acest an a unui program național de formare pentru cadrele didactice din învățământul simultan, în baza Ghidului Național elaborat de World Vision România, potrivit unui comunicat al organizației. „Din acest an, acolo unde decidem să păstrăm școala, dar numărul mic de copii ne duce la învățământ simultan, am început și un program de training, după cele mai bune practici europene, pe baza unui ghid elaborat de World Vision și cu implicarea organizației. Mă aștept în următorii ani la rezultate educaționale mai bune, în beneficiul copiilor”, a declarat ministrul.

Programul vine în contextul în care măsurile din Legea 141/2025 – cunoscută drept Legea Bolojan – au dus la creșterea semnificativă a numărului de clase cu predare simultană, ca urmare a comasărilor de școli. În multe localități rurale, elevii din ciclul primar și chiar gimnazial învață acum în clase unice, unde un singur profesor lucrează cu grupe de vârste și niveluri diferite. „Învățământul simultan a crescut de la 6% (2024-2025) la 7,5% (2025-2026)”, a scris în Raportul de mandat la 9 luni ministrul David.

Estimativ, pe baza datelor publice existente, asta ar însemna că aproximativ 121.000 de elevi învață în sistem simultan în anul școlar 2025–2026, conform procentului oficial de 7,5%, comunicat de ministrul Educației Daniel David.

Aceasta înseamnă o creștere de circa 24.000 de elevi într-un singur an, comparativ cu 2023–2024.

Această creștere abruptă este legată de comasările de școli și de reorganizarea rețelei școlare prevăzute de Legea 141/2025 („Legea Bolojan”), care a dus la închiderea sau pierderea personalității juridice a mai multor școli mici, în plus creșterea numărului de elevi într-o clasă a dus și ea la apariția claselor de simultan.

Este pentru prima dată când ministrul vorbește despre programul de pregătire pentru profesorii care au clase de simultan, însă fără să dea detalii despre cine sunt trainerii, în ce zone/localități sunt formați profesorii, când sunt cursurile, cine finanțează formările etc.

Ghidul avizat de minister în timp record – din 28 august până pe 3 octombrie – a fost testat timp de un an în 22 de școli din mediul rural, iar rezultatele raportate sunt notabile: 78,5% dintre elevi și-au îmbunătățit performanțele la limba română, iar 76% la matematică. Aproximativ 80% dintre copii au primit calificative „Bine” și „Foarte bine”. În același timp, peste 85% dintre profesori estimează că prezența copiilor la ore a crescut cu peste 90%, iar jumătate dintre școli au raportat o prezență de 90%.

În cadrul lecțiilor desfășurate pe baza metodologiei propuse, profesorii au aplicat tehnici precum învățarea diferențiată, organizarea pe centre de învățare și rutine de gândire vizibilă. 76% dintre cadrele didactice implicate în proiect au declarat că metodologia le-a ușurat semnificativ activitatea și le-a permis să se concentreze pe predare, nu doar pe gestionarea clasei.

Cu toate acestea, învățământul simultan rămâne o provocare sistemică. Un sondaj World Vision arată că 58% dintre profesori semnalează lipsa materialelor didactice adaptate, iar 53% nu au avut acces anterior la pregătire metodologică pentru predarea simultană.

Ministerul și World Vision intenționează ca formarea cadrelor didactice să devină regulă, nu excepție, potrivit comunicatului. Programul se desfășoară în cadrul proiectului „Pâine și Mâine”, care oferă și masă caldă, precum și ore remediale pentru elevii din comunități vulnerabile.

Informații de context

Premierul Ilie Bolojan a spus că „trebuie să luăm măsuri în așa fel încât clasele care sunt simultane să nu mai existe„.

Aura Danielescu, șefl al inspectorat școlar Timiș, a criticat public cu argumente, măsurile Guvernului Bolojan în Educație: Ceea ce se întâmplă acum regresează învăţământul românesc cu cel puţin 10-15 ani.

„În rural, doar 3-4% dintre școli scapă de comasări, iar multe clase vor funcționa în regim simultan, mai rău decât pe vremea lui Creangă”, a spus șefa IȘJ.

Fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, a catalogat în timpul mandatului să învăţământul în sistem simultan drept ”o nenorocire” şi a susținut că acesta trebuie să dispară.

”Învăţământul simultan este o nenorocire, dar este o problemă cronică a învăţământului românesc. Nu ştiu de situaţii în care, în vremuri de criză, să se facă reforme care să vină într-un cadru propice. Şi, totuşi, trebuie să se facă lucrul acesta. Învăţământul simultan trebuie să dispară, o spun cu toată răspunderea”, a spus Sorin Cîmpeanu.

Tot Cîmpeanu, în 2021, spunea că pregătește finanțarea per formațiune de studiu, combinată în școlile cu puțini copii, cu cea actuală.

„Voi susține – și sper să am succes în rândul colegilor din comitetul interministerial – o schimbare profundă a sistemului de finanțare a învățământului preuniversitar. Avem exclusiv finanțarea per elev, avem costul standard per elev cu cele două componente. Dacă ne gândim că în școlile din mediul rural, susținând echitatea, avem clase în care sunt 4, 5 și 6 elevi, acele clase vor beneficia de o finanțare, să spunem, de 4-5 ori mai mică decât o clasă cu 26 de elevi. Ceea ce, dacă suntem serioși, nu ne poate genera rezultatele pe care le așteptăm. Pentru că profesorii sunt aceiași, trebuie să predea același lucru, au aceleași salarii, or finanțarea e de 4-5 ori mai mică. Pe lângă finanțarea per elev, să introducem în aceste situații speciale finanțarea per formațiune de studiu. Sigur, aceasta va însemna un efort bugetar major,” potrivit lui Cîmpeanu.

Câteva dintre dezavantajele învățământului simultan au fost identificate într-o cercetare din 2016, publicată în Revista de psihologie, de profesoara Roxana Acatrinei, cadru didactic la Școala Gimnazială Cornu Luncii, Suceava.

• profesorii nu sunt special pregătiţi şi pentru un atare tip de învăţământ, iar posibilităţile de perfecţionare sunt reduse în continuare; de obicei, sunt profesori tineri, navetişti, fără prea multă experienţă;
• nu există lucrări metodice de specialitate; profesorii care lucrează în învăţământul simultan folosesc aceleaşi cărţi de specialitate ca şi cei din învăţământul simplu; 
• nu există recomandări curriculare speciale pentru aceste clase; prin activitatea lui, profesorul va urmări îndeplinirea aceloraşi obiective-cadru/ competenţe generale şi obiective de referinţă/ competenţe precum cei din învăţământul simplu; 
• există două moduri în care profesorul poate lucra în clasă: o predare sincronică – prezintă teme asemănătoare în mod unitar, adaptând cerinţele de lucru particularităţilor metodice ale disciplinei şi de vârstă ale copilului, sau împarte timpul şi se adresează fiecărui colectiv separat, activitatea directă alternând cu cea indirectă;
• timpul este un factor crucial în activitatea la clase simultane; lecţia necesită o proiectare atentă, realistă pentru a se evita apariţia „timpilor morţi” în timpul activităţii; activitatea independentă va fi foarte bine alcătuită, cu un timp de rezolvare egal cu activitatea directă pe care profesorul o va desfăşura cu cealaltă clasă.