Daniel David: Profesorii, așa cum sunt ei, unii mai nemulțumiți, alții mai cârcotași pe alocuri, au o etică a datoriei, totuși. Cu toate măsurile fiscal-bugetare care au produs un deranj mare în viața multora, noi, totuși, am început școala la timp, am început-o bine

1.646 de vizualizări
Foto: Radu Tuta / Agerpres Foto
Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat că „profesorii, așa cum sunt ei, unii mai nemulțumiți, alții mai cârcotași pe alocuri, au o etică a datoriei, totuși”. „Cu toate măsurile fiscal-bugetare care au produs un deranj mare în viața multora, noi, totuși, am început școala la timp, am început-o bine”, a afirmat acesta. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru adevarul.ro.

„Profesorii, așa cum sunt ei, unii mai nemulțumiți, alții mai cârcotași pe alocuri, au o etică a datoriei, totuși. Gândiți-vă că, cu toate măsurile fiscal-bugetare care au produs un deranj mare în viața multora, noi, totuși, am început școala la timp, am început-o bine, am dus examenele de Bacalaureat, de Evaluare Națională, definitivat. Sigur, cu nemulțumirile care se vedeau în zona școlii”, a spus ministrul Educației și Cercetării.

Moderatoare: Dar dacă avem învățători nemulțumiți că trebuie să facă aceste ore remediale, vor preda cu drag? Vor înțelege copiii?

Daniel David: „Aveți dreptate, este o schimbare, eu nu mă aștept ca efectele să apară acum, să apară repede. Oamenii sunt nemulțumiți, fiindcă au trebuit să treacă prin aceste măsuri fiscal-bugetare, care, totuși, spun a doua sau a treia oară, ne-au salvat salariile și bursele până la sfârșitul anului, dar sunt convins că, fiind un mecanism de sistem, nu este un proiect pe care îl ai pe un an sau doi, este o schimbare sistemică.

Profesorii, așa cum sunt ei, unii mai nemulțumiți, alții mai cârcotași pe alocuri, au o etică a datoriei, totuși. Gândiți-vă că, cu toate măsurile fiscal-bugetare care au produs un deranj mare în viața multora, noi, totuși, am început școala la timp, am început-o bine, am dus examenele de Bacalaureat, de Evaluare Națională, definitivat. Sigur, cu nemulțumirile care se vedeau în zona școlii. Așa că mă aștept ca acest program să funcționeze din ce în ce mai bine în următorii ani.

Și, ca să închei cu partea remedială, la nivel gimnazial și la nivel liceal, avem acea reglementare că 25% din timpul alocat pentru fiecare disciplină să fie focalizat tot pe învățare remedială. Și atunci, aceste demersuri sunt atacuri directe pe analfabetismul funcțional, iar în evaluările, cum spuneam, din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a vom prinde între itemii pe care îi folosim și itemi în logica PISA. Adică nu doar itemi de, nu știu, știință sau de matematică, vor fi și acei itemi legați de programă, dar și cum folosești acele cunoștințe în situații de viață, de zi cu zi. Pentru că, vedeți, noi ne trezim că nu ne pregătim copiii să dobândească competențe și în logica PISA, adică să le folosească în viața cotidiană, îi aruncăm direct în clasa a IX-a la testarea PISA și ne mirăm că ieșim pe ultimele locuri. Bun, întrebarea este: cine i-a învățat pe acei copii să folosească competențele în logica PISA? Aproape nimeni sau foarte puțini, nu vreau să spun că deloc, dar nu am avut o misiune în acest sens: copiii să dobândească competențe și utilizarea lor în viața de zi cu zi. Avem acum acest lucru.”

Din această toamnă, toți învățătorii și profesorii pentru învățământul primar au incluse în atribuțiile postului 2 ore pe săptămână de pregătire remedială, potrivit Legii nr. 141/2025. Prevederea se aplică din anul școlar 2025-2026 și până la începutul anul școlar 2029-2030.

Din anul școlar 2025-2026, planificarea orelor pentru gimnaziu și liceu se va face ținând cont că 25% din numărul total de ore al unei discipline reprezintă activități remediale, de consolidare, fixare, aprofundare, precum şi de transfer al competenţelor în viaţa de zi cu zi, în funcție de nevoile şi interesele reale ale elevilor, precum şi de specificul clasei/grupului, potrivit Ministerului Educației și Cercetării.

Despre protestele profesorilor

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ şi Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” şi Federaţia Naţională Sindicală „Alma Mater” au protestat miercuri, 29 octombrie, în Piața Victoriei, în fața Guvernului, față de Legea 141/2025, cunoscută drept Legea Bolojan, și prevederile acesteia privind educația, conform paginilor de Facebook oficiale.

Joi, 23 octombrie, a avut loc un nou protest în fața Ministerului Educației și Cercetării. Profesorii au cerut demisia ministrului Daniel David și abrogarea măsurilor care vizează Învățământul din Legea Bolojan. Protestele profesorilor au început încă din vară, pe 24 iulie, din cauza măsurilor ce afectează sistemul de învățământ.

Creșterea normei didactice de predare, mărirea numărului de elevi la clasă, comasarea de școli și reducerea tarifului pentru plata cu ora sunt motivele pentru care profesorii continuă protestele. Aceste prevederi sunt prevăzute în Legea nr. 141/2025, cunoscută drept Legea Bolojan.

Sindicatul Învățământ Preuniversitar (SIP) Hunedoara a anunțat că vor fi organizate măsuri de protest mai dure în principalele momente ale anului școlar, precum și la finalul acestuia. Informarea vine după ce miercuri, 24 septembrie 2025, a avut loc ședința Biroului Executiv S.I.P. Județul Hunedoara.

Marți, 30 septembrie, reprezentanții principalelor organizații sindicale din educație, FSLI și FSE Spiru Haret, au protestat, în fața Ministerului Educației, cu mesaje precum: „Partidele pe subvenție, școala pe avarie!” sau „Mai puțini bani în campanii, mai mulți în școli și-n cancelarii!”

Potrivit sindicatelor, luni, 8 septembrie, peste 20.000 de profesori au fost în marș de la Guvern la Palatul Cotroceni. Au protestat față de prevederile din Legea Bolojan și au cerut demisia ministrului Daniel David.

Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat, după întâlnirea cu Nicușor Dan, că „președintele a luat act de solicitările noastre.” Referitor la anularea măsurilor din Legea Bolojan, „domnia sa a propus o altă întâlnire cam peste cel mult 2 luni, ocazie cu care se va putea veni cu niște cifre exacte vizavi de impactul măsurilor asumate de guvernarea Bolojan”, a spus Marius Nistor.

Tot după întâlnirea cu Nicușor Dan, Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a transmis că protestele profesorilor vor continua: „Având în vedere că nu este nimic concret, în zilele următoare vom stabili calendarul de proteste. Protestele vom continua, chiar dacă avem promisiunea ca în două luni de zile să ne întâlnim.”

Despre norma didactică

Conform Legii Bolojan, noile norme didactice sunt:

  • pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
  • pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
  • excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
  • profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
  • în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
  • cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister

În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.

Este prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.

Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.

Principalele prevederi din Legea 141/2025, care afectează Educația: comasări de școli, creșteri de norme, tăieri de burse și clase, plata cu ora și degrevări de normă
Citește și:
Ministrul Educației: Pentru mine, interesul este să am profesori bine plătiți, să am profesori mulțumiți și fericiți / Încă din vară, profesorii protestează față de creșterea normei didactice de predare, mărirea numărului de elevi la clasă, reducerea tarifului pentru plata cu ora


9 comments
  1. Exact așa a spus David. Îl vedeți cum își mișcă buzele pe cuvintele alea?

  2. Celor care redactează texte fără să aibă habar de lege, sau, și mai rău, nefiind în stare să înțeleagă un text dat: profesorii cu grad I (nici cei peste 25 vechime) nu au 18 ore!!, ba din contră, au fost cei mai pedepsiți, mărindu-li-se norma de la 16 la 20. Doar mentorii au dreptul, conform legii 141. Unii, în prag de pensionare, unii cu 40 vechime dar care, poate nu au încă vârsta limită au fost obligați la această nedreptate. Oricum, nu e nicio nemulțumire in multe licee, ba din contră, clase și elevi cu duiumul, referindu-mă în special la tehnologic, din contră, au elevi și nu au cadre de specialitate, fiind scoase la etapele de mobilitate, pe site ISJ sute de ore de practica și module tehnice, fără resursă umană calificată, pentru care au fost aduși profesori de orice, eventual prietenii. Atunci pentru ce se aprobă clase de tehnicieni? Această situație este datorata unei statistici defectuoase a resurselor umane care „lipsesc cu desăvârșire”și a aprobării nejustificate a claselor de liceu pentru absolvenții cu medii sub 5 care nu vor lua bacalaureatul niciodată, în detrimentul celor de profesionala. Și, desigur a metodologiei de mobilitate stufoase și anacronice vizavi de specializările de la tehnologic, unde, ingineri antreprenori tineri, cu firme, niciodată nu vor veni în sistem pe obligativitatea modulelor pedagogice, pe examene de suplinire titularizare și grade didactice, pe tine de statistici, dirigenții, ședințe. Cei care au fost așa, s-au dus! O adnotare la legea 198 specifică pentru învățământul tehnic preuniversitar, angajare pe plata cu ora doar cu o confirmare a comisiei din liceu. Și cam gata cu admiterea la liceu pe note de 3. Profesionala de 2 ani, pac! examen certificare, continuare studii la cerere, nivel 3, 4, cu diferențe și evident, clase de liceu putine. Să poate preda și maiștrii cu postliceala teorie, 2 ani…Burse pe baza de pontaj la practică nu pe prezenta in clasa cu ședere pe telefon, desigur cu avantaje financiare la agentul de practică. Am tot spus. Așa cum s-ar aplicat legea 141 cu norma de 20 din mers, după etapele de mobilitate, se poate modifica din mers și metodologia rețelei școlare, că până se aprobă prin martie propunerile aiurea de clase cu specializări aiurea fără inserție (în general nu e nevoie de tehnicieni de orice fel, pe manualele și programele din 75) se poate ajusta numarul in clase de profesionala, nu de liceu și neavând altă variantă, minunății absolvenți cu medii de 3 vor veni la profesional). Și …acordarea burselor tehnologice se poate ajusta, cum am zis, pe baza de pontaj la practică, nu tuturor, pe motivări false.

  3. In liceele tehnologice puteti gasi muuulti „nemultumiti” si „carcotasi” pentru urmatoarele motive: 1. o norma de 20 de ore la cultura generala inseamna 21, 22, 23 sau 24 de ore in orar, depinde la ce nivel predai (liceal, profesional, profesional special, postliceal) si cate ore ai alocate prin planul cadru, plus SPP-urile care influenteaza norma; 2. daca predai discipline tehnice si ai multe ore de SPP, poti avea, in cel mai fericit caz, 4 clase in incadrare, iti permiti si PO, ca doar nu esti obosit dupa atata comasata; 3. daca predai discipline de cultura generala cu 2-3 ore/ saptamana, poti avea 8, 9 sau 10 clase in incadrare dar daca ai 1h/sapt., predai la 21, 22, 23 sau 24 de clase, nu mai vorbim de numarul de elevi/ clasa… 4. Cum e oare sa pregatesti lectii, materiale, sa evaluezi elevii din 4 clase versus 10 clase sau 24 de clase? E frumooos, nu? 5. Daca predai discipline de bac, pe langa cele 21, 22, 23 de ore, mai ai cel putin cate 3 ore de pregatire suplimentara la fiecare clasa terminala, indiferent cati elevi doresc sa stea peste program… ai 3 clase de a 12-a, esti tare! 6. Sa nu uitam de „comitete” si „comitii”, informari ad hoc, termene, presiuni venite via ISJ de la ministere, primarii si tot felul de institutii, sarcini urgente… desigur! 7. Mai avem cate-o sedinta de CP, una cu parintii, grupuri cu elevii, parintii, catedra, comisia etc. 8. Sa nu uitam si de serviciul pe scoala, cand suplinim colegial pe cei absenti din motive obiective! 9. Hartogaria este deja peste masura, ne iese pe ochi!!! 10. Unii mai facem si cate un curs, obligati sau de placere, mai o conferinta, un simpozion, un proiect, fie ca ne place sau avem nevoie de puncte pentru etapele de mobilitate sau gradatii de merit pentru cei care sunt fani … 11. Simularile, examenele, situatiile neincheiate, corigentele, numaratul de absente, burse, naveta – alte activitati cronofage cu mii de hartii si timp pierdut… 12. Scoala Altfel si Verde – o placere pentru toata lumea * glumesc! 13. Pe langa astea mai conteaza si atmosfera de la locul de munca (toata lumea e nervoasa, copiii – fiecare in felul sau, cu chef, fara chef, cu probleme… e si frig ca nu sunt bani, la baie nu e sapun, hartie ca nu sunt bani, materiale de curatenie nu prea ca nu sunt bani, xerox pentru cadre nu ca il strica si nu sunt bani, consumabile pentru cadre exclus, ar fi culmea!). Concluzia e ca nu sunt bani in scoala pentru mai nimic, noi suntem in burn out (unii), petrecem mult timp extra orele din orar cu alte activitati si rezolvam situatii pana seara tarziu ca bubuie wa-ul si mail-ul si da, sunt nemultumit si carcotas, dle ministru, nu am ore peste norma, nu dau meditatii, respect sarcinile de serviciu si termenele, suport si frig si obraznicie, duc de-acasa materiale de curatenie, caldura nu am cum, imi cumpar hartie si toner pt clasa, merg la cursuri, conferinte, simpozioane pe banii mei, imi fac orele si cand mi-e rau si nu ma tin bine pe picioare, nu am gradatie, imi fac datoria cum pot mai bine, ma zbat sa imi ia elevii bacul, am ajuns la limita suportabilitatii, opriti-va! Reveniti la 18/ 16 ore ca ne omorati efectiv pe cei care chiar ne facem datoria! Nu muncim toti la fel dar ne pedepsiti pe toti si intoarceti societatea impotriva noastra, de ce?! Pentru ca unii nu fac nimic dar iau bani multi?! Acolo sa cercetati si sa luati masuri cu ISJ-ii si directorii „lor”. Poanta e ca cei care nu s-au omorat cu lucrul pana acum, de cand cu norma marita, fac si mai putin si au si mai multe ore, chiar si mai prost platite si la 12-13:00 sunt acasa, au timp si de concedii in timpul scolii pentru ca munca e pentru fraierii care au simtul datoriei, smecherii iau banul si ne sfideaza, asa ca dumneavoastra…

    1. nu înțeleg, pe cine sunteți revoltat? Pe cei de cultură tehnică?? Pai da, aveți dreptate, că la ingineri, din 2-3 clase au norma, restul de clase existente fiind aprobat pentru cei de cultură generală, să le iasă normele, că având doar 2 ore, le trebuie 10 clase, nu doua, care, nu au nicio responsabilitate la nimic, au toate materialele gata. Inginerii nu au avut nimic, manuale vechi din 90, tot ceea ce s-a conceput, curriculum, programe, subiecte, pentru olimpiade, pentru examenele de titularizare, fise de lucru, resurse în format digital, din propriul cap, fără să aibă de-a gata nimic, precum septuagenarii de cultură generală care stau și citesc cărțile și documentele elaborate de alții, fără stres, de peste 40 ani. De aceea am subliniat, că nu e nevoie de sute de clase de liceu, ci de câteva de profesională, și nu în licee unice ci comasate. Potopul de clase e scos pentru domnii de cultură generală

  4. >> atacuri directe pe analfabetismul funcțional
    Dl. academician Gutza, vorbim si noi corect romaneste? Ca sa nu ne facem de ras? Sa nu rada copiii de noi.

    >> atacuri directe?
    Nu stiu daca sa ma apuce rasul sau plansul. Omul e complet rupt de realitate.
    Mai Gutza, atacul se da cu un buget bine gandit si in principiu generos, cu o formare a profesorilor, cu o sinergie intre practica din scoli, politici educationale si rezultate din cercetari, cu resurse adaptate si multe altele. Educatia remediala e in principiu buna daca este introdusa cu cap. Cu o floare insa nu se face primavara. Doar Gutza crede asta.

  5. Nu „noi”, nu exista „noi”, nu ai dreptul sa folosești „noi”!
    Tu nu esti decat un impostor ajuns conjunctural ministru si care de fiecare data cand deschide gura nu ne face decat sa conștientizăm cat de groaznic si de profund a ajuns analfabetismul functional in Romania!

  6. Domnule ministru, soluția e simplă: concediați toți profesorii care se opun măsurilor de reformă.

    1. Să înceapă prin a-și da demisia chiar el. Ce face el nu e reformă, oricât încearcă fabrica de troli să susțină prin comentarii de genul celui de mai sus.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

VIDEO Cum arată o școală nou construită în Danemarca, fără clase delimitate și bănci, „pentru a încuraja creativitatea”. Primarul: Este extrem de important să continuăm să privim cu 30-40 de ani în față, în loc de un singur ciclu electoral înainte

Danemarca speră să își inoveze sistemul educațional prin deschiderea unui nou tip de școală în orașul Varde, concentrându-se pe curiozitate și creativitate. Școala „Frello” din Varde, numită după pictorul danez…
Vezi articolul
Documente / Foto: Pexels.com

Asociația Școlilor Particulare: Cerem demisia conducerii Agenției care acreditează școlile private și de stat. Dacă sunt prevederi legislative periculoase, ARACIP ar trebui să nu se ducă la unitatea de învățământ să îi dea în cap, ci la legiuitor să ceară lămuriri

Asociația Școlilor Particulare îi cere demisia președintelui agenției care evaluează și acreditează școlile și grădinițele, în contextul anunțului ministrului Educației cu privire la debirocratizarea din educație. ARACIP a trecut sub…
Vezi articolul
meditații în perioada în care școlile au fost închise

Costul standard per elev pentru creșterile salariale se majorează cu 13,5% în 2020, cea mai mică creștere din ultimii 4 ani. Costul pentru pregătirea profesorilor, evaluări și dotări crește cu doar 17 lei și e de 15 ori mai mic – proiect

Costul standard per elev va fi 6.111 lei în anul 2020, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern pus în dezbatere de Ministerul Educației. Suma reprezintă majorarea costului din anul…
Vezi articolul