Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca: Vedem un fenomen de blocare a efectului Flynn, evoluția scorului de inteligență. Ne gândim că se leagă de împingerea în față a ideologiei care spune că trebuie să mergem mai puțin cu cunoștințele declarative și să împingem mai departe cu partea de skills, abilități. Să nu facem copiii prea nefericiți la școală cu lucruri prea abstracte

23.786 de vizualizări
De ce spun elevii că nu vor la școală, fizic
Daniel David / Foto: Universitatea “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca
„Vedem un fenomen de blocare a efectului Flynn [evoluția scorului de inteligență – N.Red.]. Ne gândim că se leagă de împingerea în față a ideologiei care spune că trebuie să mergem mai puțin cu cunoștințele declarative și să împingem mai departe cu partea de skills, abilități. Să nu facem copiii prea nefericiți la școală cu lucruri prea abstracte“, a declarat Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței Naționale ANCLP 2024, care s-a desfășurat pe 2 martie la Colegiul Național Pedagogic „Gheorghe Lazăr” din Cluj-Napoca, având ca tematică „Rolul și locul învățământului preuniversitar pedagogic în profesionalizarea carierei didactice pentru educație timpurie și învățământ primar din perspectiva noilor specializări și a colaborării cu facultățile de profil din țară“.

Daniel David, cele mai importante declarații:
  • Avem un scor de 90 pe scala de la 0 la 100 la evitarea incertitudinii. Cel mai mare scor, probabil, din UE. Un alt indicator psihocultural schimbat major: când am scris prima lucrare legată de Psihologia poporului român, aveam o tendință de a ne orienta pe termen lung. Societățile de tipul acesta investesc în educație. Am reactualizat datele anul trecut, față de 2015, nu doar că a scăzut aceasta tendință, dar am început să devenim foarte orientați spre trecut, rămânem ancorați în trecut pe care îl reinventăm, astfel încât să ne justifice prezentul. Când ai evitarea incertitudinii așa de mare, pentru noi este un risc foarte mare.
  • Daca tot se schimbă lucrurile, hai să se schimbe în termenii noștri și să punem alte instituții acolo. În acest demers în care construim noi instituții, e foarte important ca în educație să introducem practica evidence based. Nu prea avem studii controlate care să arate că o anumită tehnică educațională are efect sau nu, că o anumită școală merge sau nu. Nu avem studii controlate, dar nici nu am avut o problema cu asta. Acum au început să apară influenceri, politicieni care se pricep la educație fără să fi discutat cu vreun specialist în științele educației și ne-am trezit că trebuie să avem aceeași forță de argumentare ca și ăștia.
  • Vocea celui care e în poziție de putere de multe ori bate vocea celor cu experiență. Dar adevărul este cel care contează.
  • Copilul trebuie sa vină la școala ca să fie fericit, spun unii bazat pe ideologie. Școala nu a fost creată pentru a-i face pe copii fericiți, ci pentru a transfera competențe în domeniul educațional. Nu este rolul școlii ca misiune principală să îi facă fericiți. Dacă în educație copilul este și fericit, atunci e foarte bine. Ce transferăm în acest proces de educație?
  • Competențele au o componentă care se referă la cunoștințele declarative (ce știi să spui), care îți dau o înțelegere culturală a lumii. Avem cunoștințe procedurale (ce știi să faci) și unele sunt mai abstracte sau unele sunt foarte practice. Și a treia componentă se referă la valori. Ai mereu aceste trei componente. O școală bună e aceea care reușește să țină echilibrul adecvat între cele trei componente, în funcție de disciplină. Dar lucrurile acestea s-au ideologizat. Înainte de a intra în UE, învățământul a fost centrat pe profesor. Am intrat în UE și au început alte mișcări. Îl centrăm pe elev, aducem și părinții în discuție, și autoritățile. Dar nu am reușit să găsim echilibrul. Dacă profesorul nu mai este în centru, nu înseamnă că profesorul nu mai contează. Am trecut de la extrema în care profesorul era Dumnezeu la extrema în care profesorul nu mai contează, pentru ca a venit această ideologie care ne spune că ce trebuie să învățăm sunt cunoștințele procedurale. Dar de unde a apărut? De la exagerarea anterioară.
  • Cunoștințele declarative efectiv ne dezvoltă creierul. Cunoștințele declarative în zona de competență ne țin creierul în priză. În psihologie am văzut o creștere în nivelul de IQ cu fiecare generație, efectul Flynn. Educația a avut un rol fundamental, mai ales focalizarea pe componente abstracte, rezolvarea de probleme, de logică, elemente de gândire abstractă au contat foarte mult în creșterea de IQ.
  • În ultimii ani vedem un fenomen de blocare a efectului Flynn și ne gândim că se leagă de împingerea în față a ideologiei care spune că trebuie să mergem mai ușor cu cunoștințele declarative și să mergem mai departe cu skills, abilități. Să nu facem copiii prea nefericiți la școala cu lucruri prea abstracte, care nu le folosesc în viață.

Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței Naționale ANCLP 2024, care s-a desfășurat pe 2 martie la Colegiul Național Pedagogic „Gheorghe Lazăr” din Cluj-Napoca, având ca tematică „Rolul și locul învățământului preuniversitar pedagogic în profesionalizarea carierei didactice pentru educație timpurie și învățământ primar din perspectiva noilor specializări și a colaborării cu facultățile de profil din țară“.

Conferința a fost organizată de către Asociația Națională a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România (ANCLP), Inspectoratul Școlar Județean Cluj și Centrul „Step by Step”, în parteneriat cu Ministerul Educației și Colegiul Național Pedagogic „Gh. Lazăr” din Cluj-Napoca.

La eveniment au participat directori și delegați ai profesorilor din 50 de licee și colegii pedagogice din țară, inspectori școlari, cadre didactice din școlile, grădinițele și creșele din Cluj, precum și elevi ai claselor terminale de la Colegiul Național Pedagogic „Gh.Lazăr” Cluj-Napoca.


9 comments
  1. Discuții sterile purtate de zeci de ani la nivel declarativ. Primul pas pentru “înregimentarea” copiilor în procesul de învățământ e legat de identitatea lor ca elevi : uniforma trebuie reintrodusă pentru a legitima și obligații, nu numai drepturi. Uniforma este și o “marca” atât privată, cât și a instituției. Elevii trebuie să înțeleagă că sunt parte a unui sistem : nu e permis să-i lași de capul să iasă din școală în timpul orelor fara un bilet de voie semnat. De aici incepe și se termină formarea lor ca persoane ce muncesc pentru un viitor. Dovada că și tinerii ce termina o școală, nu doresc să muncească.

  2. Cele spuse sunt corecte, și vedem chiar că elevii se plictisesc foarte repede dacă depășim limitele jocului gratuit, care nu aduce nimic. Problema noastră este însă cu un pretins academism prost făcut, cu mult peste capacitatea de înțelegere a vârstei. S-au pus problema că cei care fac programele, metodicile sau manualele să fi lucrat un număr de ani la grupa de vârstă respectivă. Nu se vrea acest lucru. Rezultatul este dezastruos: manuale pe care nici adulții nu le înțeleg, materie înghesuită și greoaie.

  3. Sunt în totalitate de acord cu declarațiile dlui rector și trebuie spus mai des acest lucru. Dezvoltarea minții implică EFORT, starea de bine la școală o pot asigura eu, ca profesor, fiind sprijin în învățare pt elevii mei, implicându-i în proiecte și activități creative care reprezintă doar o componentă a predării-învățării, dar nu există ÎNVĂȚARE FĂRĂ EFORT.

  4. iq ul Este o teza respinsa in 1977, folosita pentru a exclude imigrantii in diverse tari (folosita des I n ‘psihometria’ aptitudinala pentru a alunga rusii din US), inteligentele sunt de mai multi feluri si se modifica prin neuroplasticitate. In final matricile progressive si alte aberatii nu zic nimic. Scorul dupa curba lui Gauss iarasi poate fi aberrant, doar relevant in statistical generala. Multe ‘genii’ au fost mediocre, naive iar prim lucru abstract pentru inteligenta fluida cat practice PT. cristalizata au devenit buni ca la price. Este foarte greu sa afirmam de ce au avut uncle performanta/inclinatie astfel incat sa aduca noi inventii teoretico-practice. Inteligenta scade insa, deoarece tinerii nu mai au responsabilitate, lucru practic, informatie intuitive si lucru in auto dezvoltare… deci ar fi un “Flynn” descendent corelat cu automatizarea si a.i. etc…

  5. Bravo, Mă bucur ca a-ți reacționat după intervenția preinteleptului vremelnic șef al Academiei Romane care, sugerează vizavi de notele obținute de copii la matematica la test, că ar trebui să scădem nivelul, în loc sa scoatem neaveniți din sistem. Mă îngrijorează foarte mult ca nu ia nimeni nici o măsură cu așa ziși profesori de matematica care n-au ce cauta acolo. Pe ei nu-i testesteza nimeni niciodată. Unii fac chiar și meditații.

  6. Sunt de acord cu tot ce a spus domnul Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Il rog să vorbescă mai des despre aceste lucruri, în cat mai multe contexte.
    Altă tema de abordat ar fi responsabilitatea profesională a cadrului didactic. In unele cancelarii esti privit sau vorbit de rău dacă ceri/promovezi implicarea, profesionalismul, responsabilitatea.

  7. simplu și la obiect. ia sa ne gândim cum a evoluat toată cunoașterea lumii de-a lungul istoriei omului.unde era omenirea azi, daca nu erau matematicienii greci, fizicienii englezi, Da Vinci etc.? a înebunit lumea? am fi progresat doar cu meșteri și calfe? pe de altă parte, da,se pare că , in medie, nu mai avem nevoie de savanți, de competenta profesorului, Dr. Google ne învață ce e păpădia, avem nevoie de ospătari…tinichigii…

    1. De fapt, omenirea are, încă, masa critica necesară progresului. Dar România nu mai prea oferă mare lucru în materie de progres. Chiar și UE începe sa nu mai însemne mare lucru în ceea ce privește masa critica pentru progres. Totusi, UE se bazează din plin pe importul de materie cenușie. Valori produse în alta parte, de alte sisteme de învățământ.

      Cam asta-i viitorul: omenirea generează undeva o masa critica de tineri, pe care un sistem de învățământ oarecare a reușit să-i doteze cu ceea ce trebuie, iar apoi ii transfera acolo unde pot fi exploatați la maxim.
      Dar, din nou, România nu mai vrea sa facă parte din acest joc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

UPDATE Elevii de la Colegiul Naţional „C.D. Loga” din Timişoara, unde zeci de elevi şi profesori au ajuns la spital, cu suspiciune de intoxicaţie vor învăța online joi și vineri / Nu se cunosc cauzele, iar liceul nu are cantină sau internat

UPDATE: Joi și vineri, cursurile de la Colegiul Naţional „C.D. Loga” din Timişoara se vor desfășura online. Amintim, Inspectoratul școlar județean Timiș a decis suspedarea cursurilor de la Colegiul Naţional…
Vezi articolul

Mesaj al premierul lui Ciucă, de Ziua Învățătorului, după ce a aprobat cu forța OUG fără un acord al cadrelor didactice și după o serie de minciuni: Am arătat respect și deschidere la consultările cu reprezentanții sistemului de învățământ / Greva profesorilor continuă

De Ziua Învățătorului, Nicolae Ciucă a transmis că „în calitate de prim-ministru am arătat respect și deschidere la consultările cu reprezentanții sistemului de învățământ și prin soluțiile adoptate deja în…
Vezi articolul