Daniel Funeriu, fondatorul taberei de excelență în matematică APEX-Maths: Putem pune România pe harta excelenței științifice și educaționale. Avem tineri de liceu, doctoranzi și profesori universitari care pot să aducă țara pe harta imperiului cunoașterii

4.687 de vizualizări
Daniel Funeriu / Foto: UVT
Elevii, doctoranzii și profesorii pot pune România pe harta excelenței științifice și educaționale. Este momentul să ieșim din logica unei țări mici și neajutorate. „Repet obiectivul APEX-Maths și al întregului concept Apex Scientific: să punem România pe harta imperiului cunoașterii, care este cel mai mare imperiu din istorie care se construiește acum sub ochii noștri”. Mesajul vine de la fostul ministru al Educației Daniel Funeriu, la finalul primei tabere internaționale de excelență în matematică pe care a inițiat-o și organizat-o în România. 

„În România, trebuie să producem o dinamică societală a educației. Ce înseamnă asta? Să avem încredere că se pot întâmpla lucruri extraordinare în România în domeniul educației. Asta înseamnă să ne uităm cu încredere că atunci când intri într-o școală sau universitate ți se va întâmpla ceva foarte bun. Dacă la nivelul societății dobândim încrederea că se poate în educație, atunci vom fi făcut un mare pas înspre înscrierea României pe traiectoria unei societăți a cunoașterii”, a declarat Daniel Funeriu, într-un interviu acordat Edupedu.ro cu privire la școala de vară pe care a inițiat-o. 

Fondatorul taberei care a reunit în România, în perioada 3 – 24 august 2024, 48 de liceeni pasionați de matematică din Israel, Statele Unite, Canada, Coreea de Sud, România, Franța, Ucraina, Moldova și Italia, care au reușit să treacă de selecția inedită și să ia parte la programul APEX-Maths (Academic Program of Excellence in Mathematics), Funeriu a anunțat că „la următoarele ediții trebuie să avem misiunea să aducem și cât mai mulți profesori care să preia în sala de clasă ceea ce vor fi văzut la APEX-Maths. Și permiteți-mi să vă mai spun un lucru: copiii învață și ceea ce profesorul este, nu doar ceea ce știe profesorul. Or faptul că toți acești copii stăteau în curtea universității, după ore, și vorbeau cu profesorii care altminteri sunt greu de prins, faptul că stăteau ore în șir în fiecare zi cu doctoranzi ai acestor profesori le-a transmis copiilor o mare parte din ceea ce acești oameni sunt; și aici este un câștig uriaș. Dacă noi reușim prin aceste modele de excelență să transmitem cât mai multor profesori un fel de a trăi matematica, științele, predarea, atunci în timp rezultatele se vor vedea și la nivelul copiilor. Fie că este vorba de copiii cu rezultate de top sau de copiii care ar fi de top, dacă li s-ar preda ce trebuie și cum trebuie”.

Școala de vară APEX-Maths a fost organizată sub coordonarea științifică a Institutului de Matematică al Academiei Române și a cercetătorului Olivier Schiffmann (director de cercetare la CNRS, Paris-Saclay). Elevii s-au pregătit timp de 3 săptămâni cu ajutorul unei echipe româno-franceze alcătuită din 4 mari profesori de matematică (Olivier Schiffmann, Anne Moreau, Emanuele Macri – cei 3 de la Paris-Saclay, primul departament de matematică din lume pentru câțiva ani – și Andrei Neguț – Lausanne și MIT) și zece doctoranzi, dintre care 5 sunt din Franța și 5 din România.

Rep: Care sunt concluziile pe care vi le-ați formulat la încheierea taberei de vară APEX-Maths, după această experiență cu unele dintre cele mai strălucite minți în matematică?

Daniel Funeriu: Concluzia simplă este că putem pune România pe harta excelenței științifice și educaționale. Pentru că avem oameni, atât la nivelul tinerilor care încă sunt în liceu, cât și la nivelul doctoranzilor și profesorilor universitari care pot să pună România pe harta imperiului cunoașterii. 

O a doua concluzie este că atunci când ai o idee clară despre cum să faci acest lucru, poți realiza asta și, mai mult decât atât, societatea cuplează imediat la un efort serios orientat înspre excelența palpabilă. Spun asta cu gândul la cei care au participat financiar la succesul APEX-Maths (BCR, Primăria Reșița, Aqua Carpatica, Fundația Dacia, Constructim), dar și la zecile de persoane fizice și firme mai mici care au participat financiar la succesul Apex-Maths. 

Concluzia simplă este că putem pune România pe harta excelenței științifice și educaționale, pentru că avem oameni, atât la nivelul tinerilor care încă sunt în liceu, cât și la nivelul doctoranzilor și profesorilor universitari care pot să pună România pe harta imperiului cunoașterii. 

Rep: Cine sunt acești oameni?

Daniel Funeriu: Dintre profesori, Andrei Neguț este român prin naștere și după ce a activat la MIT acum activează la Lausanne. Iar Olivier Schiffmann, care este francez, are un contract cu Institutul de Matematică al Academiei Române în sistemul de granturi. Deci doi dintre cei patru mari profesori au o relație cu România extrem de solidă. Iată că unul dintre marii matematicieni ai lumii, Schiffmann, are un contract cu o instituție românească. Asta este ceva. Ceilalți doi profesori sunt colegi de-ai lui Schiffmann și ai lui Neguț si au cuplat cu acest mesaj de excelență. Dintre doctoranzi, 5 sunt români. 

Care este un alt obiectiv major al efortului incredibil depus pentru organizarea APEX-Maths? În România, trebuie să producem o dinamică societală a educației. Ce înseamnă asta? Să avem încredere că se pot întâmpla lucruri extraordinare în România în domeniul educației. Asta înseamnă să ne uităm cu încredere că atunci când intri într-o școală sau universitate ți se va întâmpla ceva foarte bun. Dacă la nivelul societății dobândim încrederea că se poate în educație, atunci vom fi făcut un mare pas înspre înscrierea României pe traiectoria unei societăți a cunoașterii. Aici este mesajul profund pe care am dorit să-l dau când am fost ministru, dar miniștrii se schimbă, nu rămân o veșnicie în funcție, dar nimeni nu mă împiedică din poziția de persoană privată să continui acest demers de a face din educație o dinamică societală, prin APEX-Maths, pe nișa excelenței la care am acces natural, prin meseria mea și prin contactele la înalt nivel în lumea cercetării pe care le-am făcut în cariera mea. Și nu întâmplător am reușit să aduc unele dintre cele mai luminate minți în Reșița, pentru că acești oameni au avut încredere că va fi ceva de calitate. 

Mesajul profund este: se poate face excelență în România. 

Rep: Având în vedere că tabăra a avut patru mari profesori care au venit în contact cu cei aproape 50 de elevi, dar și zeci de doctoranzi, care a fost feedback-ul lor?

Daniel Funeriu: În primul rând, entuziasm general. 

Specific, au vorbit despre:

1. Un înalt nivel al tuturor copiilor, care au fost preselectați. Cu 7-8 vârfuri care depășesc cu mult vârsta de 15-16 ani pe care o au, unii deja având propriile teorii matematice, formulate de ei. 

2. O diferență sesizabilă între cei care sunt super-antrenați pentru olimpiade și cei care fac matematica pentru plăcererea descoperirilor matematice. Primii cunosc foarte multe lucruri și sunt super-performanți în a rezolva rapid probleme care cer combinarea rapidă imaginativă și, desigur, inteligența lucrurilor cunoscute. Iar excepționalitatea celei de-a doua categorii constă în capacitatea acestor tineri de a avea atitudinea corectă nu doar față de ceea ce este cunoscut, ci mai ales față de ceea ce încă nu este cunoscut. Ca să ilustrez mai plastic, aș spune că diferența dintre cei care se pregătesc pentru olimpiade și care sunt foarte buni și cei foarte buni care fac matematica din setea de a descoperi lucruri noi este diferența între un om care ia decizii bune pe baza unor date existente și un om care ia decizii excepționale pe baza unor date care încă nu există dar pe care el este printre singurii care le observă. 

Această tabără nu a fost gândită pentru a maximiza o pregătire la olimpiade, ci pentru a structura atitudinea optimă față de ceea ce încă nu este cunoscut. 

Rep: Profesorii din străinătate au adus cu ei, cel puțin pentru elevii din România și din Republica Moldova, o metodă diferită de predare față de cea din sistemul românesc, care a dus la rezultatele pe care le vedem o dată la trei ani la PISA?

Daniel Funeriu: Există o problemă generală cu modul de predare a științelor în toate țările pe care eu le cunosc. Și există o criză generală de profesori de știință în toate țările pe care le cunosc, fie că este vorba de Germania, Franța, SUA sau România. Noutatea metodelor și conținuturilor a fost, din ce mi-au spus elevii, generală pentru toți, indiferent de țara din care provin. Diferența fundamentală – si aici este un obiectiv de urmărit – este să urmărim și un efect multiplicator al APEX-Maths. 

Cu siguranță ce s-a predat și cum s-a predat a reprezentat ceva excepțional pentru cei 50 de copii. Dar la următoarele ediții trebuie să avem misiunea să aducem și cât mai mulți profesori care să preia în sala de clasă ceea ce vor fi văzut la APEX-Maths. Și permiteți-mi să vă mai spun un lucru: copiii învață și ceea ce profesorul este, nu doar ceea ce știe profesorul. Or faptul că toți acești copii stăteau în curtea universității, după ore, și vorbeau cu profesorii care altminteri sunt greu de prins, faptul că stăteau ore în șir în fiecare zi cu doctoranzi ai acestor profesori le-a transmis copiilor o mare parte din ceea ce acești oameni sunt; și aici este un câștig uriaș. Dacă noi reușim prin aceste modele de excelență să transmitem cât mai multor profesori un fel de a trăi matematica, științele, predarea, atunci în timp rezultatele se vor vedea și la nivelul copiilor. Fie că este vorba de copiii cu rezultate de top sau de copiii care ar fi de top, dacă li s-ar preda ce trebuie și cum trebuie.

La următoarele ediții vom urmări și acest efect multiplicator. 

Rep: Tabăra a reunit 48 de elevi de liceu pasionați de matematică, din 9 țări. Dacă astăzi ați fi din nou ministru al educației, ce mesaj le-ați transmite profesorilor, ca urmare a experienței de acum cu copiii?

Daniel Funeriu: Am avut copii excepționali din România care au venit din mediul rural sau din orașe mici, unde nu există un întreg sistem de produs olimpici, ca în București, ci fără îndoială profesori buni. Această tabără s-a adresat hiper-excelenței și atunci aș spune profesorilor care se ocupă de excelență, care este diferită de celelalte activități: descoperiți diamantele ascunse în satele, comunele și orașelele României. Căutați-i, descoperiți-i, pentru că nu trebuie să amestecăm lucrurile: avem o datorie față de toți copiii României, iar câțiva sunt niște diamante uriașe, care trebuie descoperite. Și atunci le-aș spune tuturor: iata ce putem face în România! Haideți, descoperiți copiii din familiile sărace care au potențial enorm. Haideți să facem ceva pentru ei! Prima etapă este să îi descoperim. Vă dați seama cât am fost de uimit când am văzut printre copiii care au candidat și au rezolvat problemele de selecție foarte dificile copii în cazul cărora a trebuit să caut pe hartă unde este localitatea din care provin. 

Vreau neapărat să transmit acest mesaj: Ministerul și autoritățile publice din România nu au misiunea de a face pentru copiii de nivel de excelență SAU pentru copiii de nivel mediu. Autoritățile publice au datoria să facă ȘI pentru copiii de nivelul excelenței ȘI pentru copiii de nivel mediu. Eu, prin prisma lucrurilor pe care le știu face, m-am adresat deocamdată hiper-excelenței și mesajul meu către profesori, având în vedere că de acum înainte voi aduce asta în România anual, ar fi simplu: descoperiți diamantele ascunse ale României! Este treaba Ministerului să facă ce trebuie făcut pentru marea masă a copiilor din România și care, atenție, și ei țin pe spatele lor țara noastră și sunt nu mai puțin importanți. 

Rep: De ce să descopere acești copii, cu potențial enorm?

Daniel Funeriu: Pentru că ocupația lor este de profesor, nu de livrator de texte scrise în cărți. Iar un profesor când și-a terminat lecția trebuie să se gândească ce a fost în spatele privirii fiecărui copil pe care l-a văzut la clasă. Un profesor trebuie să înțeleagă ce a fost în mintea și în sufletul unui copil care nu a putut să facă o problemă și ce este în mintea și sufletul unui copil care a rezolvat-o în 10 secunde. Un profesor prin fișa postului trebuie să descopere care este potențialul fiecărui copil, nu doar să intre într-o sală să livreze ce a învățat la facultate după care să uite numele, prenumele, privirea, emoția, licărirea de fericire a copilului care a descoperit o soluție originală la o problemă. El trebuie să hrănească aceste lucruri. 

Aș lega de întrebarea dvs o falsă percepție inoculată adesea de o clasă politică ultranaționalistă care spune: alții ne fură creierele României. Și n-aș vrea să se rămână la impresia că profesorii trebuie să găsească acești copii extraordionari, pentru ca alții să profite de mințile lor. 

Si v-am dat exemplul lui Schiffmann, care este francez și care a venit în România. Vă dau exemplul zecilor de studenți străini care îmi telefonează și mă întreabă dacă nu cunosc pe cineva ca să facă un stagiu în România. Realitatea este că imaginea României s-a schimbat enorm în bine în mentalul publicului occidental și am să vă dau un element care nu este totul: în spitalele din Franța auzi vorbindu-se româna la tot colțul. Sigur că miile de pacienți vindecați de medici români vor avea o imagine bună despre România. Nu mai suntem în acea țară izolată ermetic, ci în acea țară care începe să fie parte a circuitului european și mondial al valorilor. Nu mai suntem ăia mici și complexați care se duc cu basca în mână, nu mai suntem cei care exportă doar căpșunari și salahori pe șantiere, oameni care ne-au făcut de asemenea cinste de multe ori prin progresul în propria viață, ci suntem cei care vindecăm bolnavii Europei prin medicii noștri, clădim multe lucruri cu inginerii noștri, prin informaticienii noștri. 

Direct sau indirect, descoperirea creierelor mari ale României ne aduce la nivel colectiv avantaje uriașe. Este momentul să ieșim din logica unei țări mici și neajutorate. Repet obiectivul APEX-Maths și al întregului concept Apex Scientific: să punem România pe harta imperiului cunoașterii, care este cel mai mare imperiu din istorie care se construiește acum sub ochii noștri. Iar noi trebuie să fim pe harta acestui imperiu. 

Am avut mari dubii la început dacă societatea va cupla. Răspunsul mi-a venit în cel mai surprinzător mod cu putință: o postare de-a mea pe Facebook relativ banală despre APEX-Maths a avut organic 1 milion de vizualizări. Nu prin plata pentru reclamă, ci organic. Înseamnă că a interesat lumea, a fost o postare despre matematică și un copil briliant din Franța, nu a fost postare politică, nu am înjurat pe nimeni, și a avut 1 milion de vizualizări. Înseamnă că lumea a cuplat. 

Așa că la anul, dacă ne ține Dumnezeu și dacă societatea continuă să cupleze la efortul nostru, am vrea să facem Apex Chimie, Apex Fizică, Informatică, Biologie și Matematică. Multe orașe și universități din România sunt deja în concurență pentru a găzdui acest concept. Vedem dacă reușim să finanțăm acest plan ambițios. 

De altfel, profesorii de matematică pot accesa cursurile gratuit în sistemul Teach4u.ro, cerându-mi parola individuală. 

Despre APEX-Maths (Academic Program of Excellence in Mathematics) 2024
Olivier Schiffmann și Andrei Neguț / Foto: APEX-Maths 2024

APEX-Maths (Academic Program of Excellence in Mathematics) este o tabără de vară de 3 săptămâni care s-a desfășurat în Reșița, România, organizată de o echipă din România și Franța, în perioada 3 – 24 august 2024. Tabăra non-profit este organizată sub coordonarea științifică a Institutului de Matematică al Academiei Române și cu sprijinul logistic al Informart, asociație din București al cărei scop este promovarea științei, anunță organizatorii, într-un comunicat remis Edupedu.ro.

Sub coordonarea științifică a lui Olivier Schiffmann (director de cercetare la CNRS, Paris-Saclay), o echipă de 4 mari profesori de matematică (Olivier Schiffmann, Anne Moreau, Emanuele Macri (cei 3 de la Paris-Saclay, primul departament de matematică din lume pentru câțiva ani) și Andrei Neguț (Lausanne și MIT), au fost selectați aproximativ cincizeci de participanți (30% fete) cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani pasionați de matematică din Israel, Statele Unite, Canada, Coreea de Sud, România, Franța, Ucraina, Moldova și Italia.

În fiecare dimineață, elevii au două ore de lecții cu unul dintre cei 4 mari profesori. După-amiaza, lucrările continuă în grupuri de 5 studenți supervizați de zece doctoranzi, dintre care 5 sunt din Franța și 5 din România.

Foto. Tabăra de vară APEX-Maths 2024

Cursurile sunt cu prezență fizică, iar înregistrarea lor este disponibilă online pe site-
ul educațional www.teach4u.ro.

Obiectivul taberei este foarte diferit de cel al taberelor de pregătire pentru competiții de matematică (Olimpiadă): vrem să-i învățăm pe tineri cea mai bună atitudine de abordare a cercetării științifice și să le oferim participanților o perspectivă (sau chiar un gust :)) asupra cercetării în matematică. Prin urmare, este vorba de a încuraja participanții să exploreze prin cursuri, dar mai ales fișe de lucru inventate de profesorii universitari, anumite teme matematice (aritmetica, topologie), ca și cum le-ar descoperi ei înșiși.

Prin urmare, ei sunt îndrumați să facă ipoteze, să le testeze, să le corecteze (repetând procesul de câte ori este necesar!) și apoi să încerce să le demonstreze. Sunt încurajați să lucreze în grup, ghidați în această aventură de zece doctoranzi care îi urmăresc pe parcursul celor trei săptămâni.

Participanții sunt cazați în campusul Universității Babeș-Bolyai care oferă toată infrastructura necesară și au un bogat program turistic de week-end (Dunăre, Carpați…). Jumătate dintre participanți au primit burse integrale pentru a participa, datorită sponsorilor precum Primăria Reșița, Banca Comercială Română, Aqua Carpatica, Fundația Dacia, Constructim și alți sponsori.

APEX COMUNICAT DE PRESĂ RO

Citește și:
Matematicianul Olivier Schiffmann, profesor la Universitatea Paris Saclay, despre școala din România: Pe elevi i-aș învăța matematică prin explorare, să descopere singuri legi. Le va plăcea, devine un joc. Odată ce descoperă, vor ști pe vecie
INTERVIU Rachel Chen, elevă de liceu din SUA participantă la tabăra de matematică APEX-Maths 2024 de la Reșița: Matematica este despre explorare, despre distracție. Profesorii de aici sunt dintre cei mai buni din domeniile lor de studiu / Seturile de probleme sunt frumoase, încurajează gândirea și aprofundarea
Prima tabără de vară pentru liceenii din întreaga lume pasionați de Matematică, APEX-Maths 2024, organizată de o echipă româno-franceză la Reșița, a reunit 48 de elevi sub coordonarea a 4 mari profesori de matematică. Interviu cu elevii Alexandru Ciobotea și Marius Cerlat, precum și cu matematicianul Olivier Schiffmann, despre prima ediție a taberei
Tabăra de excelență în matematică Apex Maths, din România – recomandată de universitatea americană MIT

7 comments
  1. au pus o tabără inutilă într-un oraș sărăcit si depopulat, unde directorul ccd – care NU face absolut nimic, decât lipsește de la serviciu si de la ore – gîrtoi ion primește 17.000 ron LUNAR!!!… buna treaba

  2. Logic ar fi să rezolvăm problema celor 99.9% , după aceea să ne găndim la restul. Învățămăntul nu se rezumă la o mănă de olimpici, cu care defilăm prin presă și minister.

  3. Felicitari, Daniel Funeriu, si tuturor celor care au contribuit la această inițiativă atât de reușită!
    Felicitări și pentru Edupedu și pentru autoarea interviului, Raluca Pantazi!
    Este mare nevoie de astfel de materiale care să mai șteargă un pic din imaginea pătată a școlii românești contemporane! Și să dea curaj, talente avem!

    1. Draga Perplex, cred că ai o înțelegere “originala” a ceea ce înseamnă elev obișnuit!
      Mai mult de jumătate dintre absolvenții de învățământ primar sunt analfabeți funcțional, iar peste jumătate ( 25% din totalul celor prezenti la examen) sunt semi analfabeți sau chiar analfabeți, deoarece nu sunt capabili sa ia 5 la evaluarea națională, ( nota 6, uneori chiar 7 se poate obtine cu minime cunoștințe de clasa IV-VI), iar alți 15% sunt mediocrii, cu medii între 5 și 6.
      Dacă îi considerăm și pe cei 7-8% care nu se prezintă, o să vedem că anual 1/3 dintre absolvenții de gimnaziu sunt (semi)analfabeți.
      Practic, s-a ajuns că 1/3 sa fie (semi)analfabeți, cca.30% analfabeți funcțional și maxim 30% elevi ” obișnuiți”.
      Iar pentru aceste procente vinovat este sistemul, din care fac parte și profesorii. așa că orice perfecționare a pregătirii lor este binevenita!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Premierul Nicolae Ciucă: Există, din păcate, o stare prin care începerea anului de învățământ ne ia prin surprindere / Termen 15 septembrie pentru rezolvarea chestiunilor legate de manuale și de transportul elevilor

“Am stabilit ieri ca ministerul Educației împreună cu președinții Consiliilor Județene să avem o soluție până la 15 septembrie” în chestiunea manualelor școlare și în cea a transportului elevilor, a…
Vezi articolul

Rectorul Politehnica București, Mihnea Costoiu, obligat să achite prejudiciul de 267.000 de euro în dosarul „Baza Cutezătorii”. Înalta Curte i-a respins contestația prin care a încercat să schimbe motivul de încetare a procesului

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, luni, o contestație formulată de rectorul Politehnicii, Mihnea Costoiu, care viza sechestrul pe avere impus în dosarul „Baza Cutezătorii”, scrie G4Media.ro. Mihnea…
Vezi articolul