De ce nu mai vor copiii să revină în clase, după aproape doi ani de școală online? Aura Stănculescu, psihopedagog: Notele au fost mari, paradoxal, pentru că au fost obținute mai mult pe lucrări pe care le puteau face mai bine acasă în toate felurile și de către oricine

18.416 vizualizări
Foto: captură “Salvați Copiii”
Școala online i-a făcut pe mulți dintre elevi să nu își mai dorească revenirea fizică la ore. Directorul Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională, Aura Stănculescu a precizat într-o conferință organizată de Salvați Copiii faptul că: elevii neștiindu-se supravegheați cum erau în clasă, fără feedback-uri, nici nu s-au mai implicat, inițiativele au scăzut, curiozitatea și ea s-a diminuat, notele au fost mari paradoxal pentru că au fost notele obținute într-o altă manieră decât erau obținute la școală, mai mult pe lucrări scrise, materiale postate în online, lucruri pe care le puteau face foarte bine acasă în toate felurile și de către oricine.

Posibilitatea de a se întoarce la școală i-a speriat pe unii dintre elevi și asta din cauza riscurilor la care aceștia urmau să se supună, dar și din teama de a nu se îmbolnăvi, după cum menționează psihopedagogul Aura Stănculescu : “Elevii nu își mai doreau revenirea la spațiul școlii pentru că le era teamă de ceea ce ar putea să se întâmple acolo, teama de îmbolnăvire, riscurile pe care nu le puteau controla evident, situațiile cu care se puteau confrunta acolo erau scăpate din controlul lor și mediul ăsta nu mai era deloc prietenos. Unii au găsit chiar soluții pentru a nu se mai întoarce deloc în spațiul fizic al școlii atunci când acest lucru s-a putut și au adus scutiri sau motivații pentru a rămâne în online până la finalul anului școlar, asta am observat ca stare generală în raport cu pandemia”.

Notele obținute mai ușor în mediul online îi motivează pe elevi să aleagă școala la distanță, nefiind fizic la școală și sarcinile de lucru ale elevilor au fost adaptate condițiilor: “În mediul online al școlii virtuale, copiii au camerele închise, li s-a permis treaba asta, microfoanele închise, profesorul a comunicat cu ei unidirecțional de cele mai multe ori, copiii nu au mai primit feedback imediat pe ceea ce făceau, pe sarcinile școlare date, era și greu pentru profesori să vadă ceea ce ei realizează, și atunci neștiindu-se supravegheați cum erau în clasă, fără feedback-uri, nici nu s-au mai implicat, inițiativele au scăzut, curiozitatea și ea s-a diminuat, notele au fost mari paradoxal pentru că au fost notele obținute într-o altă manieră  decât erau obținute la școală, mai mult pe lucrări scrise, materiale postate în online, lucruri pe care le puteau face foarte bine acasă în toate felurile și de către oricine”, a mai precizat directorul CMBRAE.

Analiza integrală a Aurei Stănculescu, directorul CMBRAE, în cadrul conferinței organizate de Salvați Copiii România:

Aura Stanculescu: “Anul trecut după ce s-a instalat starea de lockdown undeva prin luna mai, noi ca instituție ne-am gândit să facem un studiu în care să cuprindem copiii de vârstă școlară și părinții copiilor de la grădiniță până la liceu, pentru a lua pulsul stării în care ei se află în acea perioadă. Ceea ce am văzut noi în acel studiu care a avut niște dimensiuni destul de mari, adică am avut foarte mulți respondenți, a fost că într-o primă fază toată lumea s-a bucurat de o mică vacanță, neanticipată și vorbim aici de toate categoriile, dar pe măsură ce timpul trecea și-au dat seama că nu asta își doreau, vacanța asta părea fără sfârșit și nesiguranța, lipsa predictibilității, ce vor face mâine sau peste o săptămână s-a instalat ușor, astfel că de la o stare de bucurie inițială copiii au trecut la o stare de anxietate, de teamă, apoi a venit vara, a fost bine, au socializat cu părinții, cu bunicii, pe unde s-au dus, care cum au putut, care au putut. Unii au stat în case, doar într-un spațiu limitat în jurul locuinței s-au deplasat.

Mai departe, venind toamna, unii așteptau totuși să intre în spațiul fizic al școlii și să își reia activitatea dinainte de martie 2020, însă nu s-a întâmplat așa cu toți. Au fost cel puțin categoriile copiilor de clasa a V-a, a VI-a, a VII-a, A IX-A, până în clasa a XI-a, care nu prea au călcat pe la școală mai deloc spre sfârșitul acestui an, unde am observat că la acești copii, anxietatea a devenit mai accentuată, speranța de a se reîntoarce la școală clar pălise, au demotivat, triști și temători au devenit ei.

Starea de bine, clar a fost afectată, cu toții își doreau să se întoarcă la școală în prima parte a anului. Spre partea a doua a anului după revelion cumva, la începutul semestrului al II-lea, când se punea problema reîntoarcerii la școală, aceștia nu au mai vrut pentru că, nu-i așa? Comportamentul se modifică, rămân stabili într-un anumit context o perioadă lungă de timp, s-a modificat și comportamentul, modalitatea în care relaționează cu ceilalți și atunci nu și-au mai dorit paradoxal să se întoarcă la școală. Vă spun asta și din perspectiva mea de părinte, nu numai de director al CMBRAE, și din discuțiile mele cu colegii mei consilierii, asta au constatat și ei la toți copiii pe care i-au avut în consiliere individuală sau în activitățile de consiliere de grup la clasă.

Elevii nu își mai doreau revenirea la spațiul școlii pentru că le era teamă de ceea ce ar putea să se întâmple acolo, teama de îmbolnăvire, riscurile pe care nu le puteau controla evident, situațiile cu care se puteau confrunta acolo erau scăpate din controlul lor și mediul ăsta nu mai era deloc prietenos.

Unii au găsit chiar soluții pentru a nu se mai întoarce deloc în spațiul fizic al școlii atunci când acest lucru s-a putut și au adus scutiri sau motivații pentru a rămâne în online până la finalul anului școlar, asta am observat ca stare generală în raport cu pandemia.

S-a accentuat și individualismul în perioada aceasta, fiecare dintre ei s-a repliat în carapacea lor protectoare de acasă, a creat alianțe mici în familie, s-au îndepărtat unii de alții, relațiile sociale care nu s-au mai desfășurat în mediul fizic și-au spus cuvântul, au socializat ei pe rețelele de socializare, dar nu este același lucru, noi suntem ființe sociale, avem nevoie să interacționăm fizic unii cu alții pentru a ne valida gândurile, emoțiile, anumite comportamente, iar în spațiul virtual lucrul acesta este mai puțin posibil. Și aici am văzut cum fiecare pentru el și-a văzut doar interesul propriu, cooperarea a pălit, individualismul s-a accentuat.

Când au revenit în spațiul fizic al școlii, cei care au revenit au manifestat tendințe de lărgire a spațiului personal fizic, nu și-au dorit să stea foarte aproape unii de ceilalți, ba chiar unii dintre ei făceau pe „polițaii măștii” și atrăgeau atenția celor care nu aveau masca pusă bine sau dacă nu aveau mască – pentru că ei sunt foarte conștiincioși, sunt foarte complianți la reguli, instinctul de conservare a funcționat foarte bine la ei, și dacă li s-a spus la școală că circuitul din clasă este acela, pe acela l-au respectat. Ori toate lucrurile astea nu sunt tocmai în natura noastră, nu prea sunt firești, iar ei s-au conformat totuși, acumulând frustrări în privința asta.

La școală motivația a scăzut treptat pentru că nu au mai primit feedback-urile pe care le primeau în clasă. În mediul online al școlii virtuale, copiii au camerele închise, li s-a permis treaba asta, microfoanele închise, profesorul a comunicat cu ei unidirecțional de cele mai multe ori, copiii nu au mai primit feedback imediat pe ceea ce făceau, pe sarcinile școlare date, era și greu pentru profesori să vadă ceea ce ei realizează, și atunci neștiindu-se supravegheați cum erau în clasă, fără feedback-uri, nici nu s-au mai implicat, inițiativele au scăzut, curiozitatea și ea s-a diminuat, notele au fost mari paradoxal pentru că au fost notele obținute într-o altă manieră decât erau obținute la școală, mai mult pe lucrări scrise, materiale postate în online, lucruri pe care le puteau face foarte bine acasă în toate felurile și de către oricine.

S-a instalat și o atitudine pasivă în ultimă instanță, elevii s-au transformat în niște receptori de informație. Competențele cred că s-au format mai greu în perioada aceasta, nu au avut spațiu de exersare și validare a lor.”

Înregistrarea VIDEO a conferinței este aici:

Foto: captură Salvați Copiii


14 comentarii
  1. Elevii nu mai vor da revină în clase pentru că și -au dat seama că pot învăța cu bune rezultate folosind tehnica moderna cu care sunt deja obișnuiți ,stand comod acasă nu înghesuiți cate 30 într-o clasă cu creta și tabla că în secolul trecut. Pandemia a deschis o cutie a Pandorei care a arătat că se poate învăța cu costuri mai mici atât pentru stat cât și pentru părinți. Viitorul va fi oricum cel puțin parțial on – line.

    1. Ca nu vor sa revina au pus presiune parintii si elevii in septembrie si in ianuarie. Din aceasta cauza am avut si cresteri de cazuri.

      Ca nu vor sa revina se pune presiune pe vacinarea profesoriilor, care ce sa vezi au printre cele mai ridicate procente de imunizare.

      Daca vreti sa invatati de acasa atunci puneti presiune pe guvern sa fie profesori care sa predea doar online si profesori care sa predea doar fizic. In online pot fi clase de 40 de elevi iar fizic de 20, mai rezolvati si alta problema de distantare.

    2. fals!
      o buna parte vedeau veceul la scoala, fiindca acasa nu au. e convenient (si doar atat as zice – convenient) celor de la oras.

  2. Învățatul bine acasă fără frecventa fizica se cheamă H O M E S C H O O L I N G!!
    Sa fie data finanțarea per capita părintelui ce vrea homeschooling și sa facă bors cu ea. Sa-si asume fiecare părinte și elev chestia asta.

  3. Nu sunt de acord . Copiii castiga foarte mult timp pierdut si energie cu drumurile si tot ce inseamna pregatirea pt ele .
    Faptul ca foarte multi profesori nu au stiu sa predea online pt a transmite tot ce aveau se datoreaza faptului ca acesti profesori s au complacut si NU AU INVATAT nimic legat de noua modalitate de transmitere a informatiei . Nu e vina elevilor ca profesorii nu au stiu sa predea . Daca salariul le a mers in orice conditii nu le a pasat .
    Asta e realitatea .

    1. asta vad ca e boala multora : “ca le-au mers salariile”. stai asa sa vezi cand vei ramane fara oameni si cei care vor veni or sa fie mult mai slab pregatiti. multi confundati folositul catorva butoane pe un ecran cu “predatul modern”.

    2. Elevii mei preferă școala adevărată, în format fizic. I-am întrebat cum se simt la orele online. Categoric, foarte obosiți, cu dorul de a socializa, cu dorul
      recreațiilor petrecute în curtea școlii etc. La rândul meu, pot spune că, în ciuda eforturilor de a face lecțiile cât mai atractive pe internet, simt nevoia de a-mi privi elevii în clasă, de a simți pe viu dacă înțeleg sau nu ceea ce discutăm, de a avea de la ei reacții spontane etc. Nu cred, și predau atât la clase de gimnaziu, cât și de liceu, că elevii preferă sistemul online. Eu chiar am vorbit cu ei despre aceste aspecte și vă garantez că toți elevii care chiar vor să facă ceva cu viața lor își doresc să vină la școală. Aaaa, din cauza orelor online am și o ,, frumusețe” de hernie cervicală cu dureri ,,minunate” pe care mi le-aș fi dorit doar virtual. Suntem oameni, nu roboți, toate aceste aplicații digitale ar trebui utilizate ca auxiliare, nu altfel. Ne putem dori multe, dar oare toate ne sunt de folos? Trebuie sa formăm cetățeni cu abilități antreprenoriale, dar nu trebuie să uităm de instrucție, de sentimente, de morală – pe acestea le exersăm în colectivitate. E mult de vorbit și nu vreau să plictisesc pe nimeni. Chiar îmi cer scuze. Eu îmi aduc aminte de orele de științe ale naturii sau de geografie desfășurate pe teren, în mijlocul naturii. Nu vreau să impun nimănui opiniile mele, dar parcă prea luăm totul de-a gata pentru că așa e mersul sau așa sunt vremurile. Într-un filmuleț al celor de la Național Geografic rulau imagini cu peisaje extraordinare din toată lumea. La sfârșit se punea întrebarea: ,,Îți place?” și, automat, era dat și răspunsul: ,, MERGI ȘI VEZI!” Cam așa e și cu online-ul. Vă mulțumesc celor care ați avut răbdarea de a citi ce am scris și eu, Năsturică Prăfurel. Să aveți numai zile frumoase!

  4. Nu vor să revină datorită profesorilor, chiar nu întelegeti ? De câte ori nu am plecat din cancelarie când intrau profesoarele… Asta este cea mai mare problemă!!!

    1. @supli
      “Din cauza”,domnule/doamna/domnisoara suplinitor! E clar ca trauma ti-e grea. Ce ti-or fi facut harpiile alea de suferi asa? Le si vad…, un comando bestial fugarindu-te in toate directiile. Grea soarta…!

    2. “datorita” sau “din cauza”, dom’ profesor?
      intreb asa… ca de la un cadru didactic (inca) la altul.

    3. Elevii mei preferă școala adevărată, în format fizic. I-am întrebat cum se simt la orele online. Categoric, foarte obosiți, cu dorul de a socializa, cu dorul
      recreațiilor petrecute în curtea școlii etc. La rândul meu, pot spune că, în ciuda eforturilor de a face lecțiile cât mai atractive pe internet, simt nevoia de a-mi privi elevii în clasă, de a simți pe viu dacă înțeleg sau nu ceea ce discutăm, de a avea de la ei reacții spontane etc. Nu cred, și predau atât la clase de gimnaziu, cât și de liceu, că elevii preferă sistemul online. Eu chiar am vorbit cu ei despre aceste aspecte și vă garantez că toți elevii care chiar vor să facă ceva cu viața lor își doresc să vină la școală. Aaaa, din cauza orelor online am și o ,, frumusețe” de hernie cervicală cu dureri ,,minunate” pe care mi le-aș fi dorit doar virtual. Suntem oameni, nu roboți, toate aceste aplicații digitale ar trebui utilizate ca auxiliare, nu altfel. Ne putem dori multe, dar oare toate ne sunt de folos? Trebuie sa formăm cetățeni cu abilități antreprenoriale, dar nu trebuie să uităm de instrucție, de sentimente, de morală – pe acestea le exersăm în colectivitate. E mult de vorbit și nu vreau să plictisesc pe nimeni. Chiar îmi cer scuze. Eu îmi aduc aminte de orele de științe ale naturii sau de geografie desfășurate pe teren, în mijlocul naturii. Nu vreau să impun nimănui opiniile mele, dar parcă prea luăm totul de-a gata pentru că așa e mersul sau așa sunt vremurile. Într-un filmuleț al celor de la Național Geografic rulau imagini cu peisaje extraordinare din toată lumea. La sfârșit se punea întrebarea: ,,Îți place?” și, automat, era dat și răspunsul: ,, MERGI ȘI VEZI!” Cam așa e și cu online-ul. Vă mulțumesc celor care ați avut răbdarea de a citi ce am scris și eu, Năsturică Prăfurel. Să aveți numai zile frumoase!

  5. Elevii constiiciosi invata foarte bine si online, pentru ca asa cum le este obiceiul, sunt atenti si cooperanti la orele de curs, isi efectueaza temele si invata.
    In plus, elevii constiinciosi au constatat ca invatand online, scutesc cel putin doua ore (in Bucuresti chiar trei ore) zilnic cu imbracat-dezbrracat, pregătit, drum dus intors casa-scoala.
    Aceste ore le pot dedica parte studiului, parte odihnei.
    In plus, scutesc ssa suporte aglomeratia din mijloacele de transport in comun.
    Asa ca, va explic eu cum gandeste un elev silitor.
    Cum gandesc elevii puturosi, se pare ca doamna psiholog cunoaste.

    1. pot confirma din postura de lector. studentii seriosi s-au mentinut asa, iar asta am observat-o in special anul trecut cand am trecut peste noapte in regim “online” si am avut continuitate la aceeasi serie de la un prim semestru normal la al doilea, asa in halul in care s-a facut.
      anul acesta asta – 100% “online” – ponderea de studenti care si-au dat silinta a fost aceeasi ca in anii precedenti, doar ca s-au amplificat diferentele intre cei pe care ii consider “seriosi” si ceilalti.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Medic dermatolog: Spălatul des pe mâini și dezinfectarea, recomandate pentru protejarea de coronavirus, îndepărtează bariera naturală a pielii împotriva virusurilor și bacteriilor. Să folosim crema de multe ori pe zi / Despre mitul cremelor cu gălbenele și eficiența reală a mănușilor

Este foarte important ca după ce dezinfectăm mâinile să hrănim pielea uscată deja, ca să refacem bariera lipidică împotriva virusurilor și bacteriilor. Sfatul vine de la medicul dermato-venerolog Ana-Maria Forsea.…
Vezi articolul

ANALIZĂ Noul an școlar: ministrul Cîmpeanu și guvernul susțin cu proptele de paie idealul școlii normale, fără niciun progres relevant pe fronturile vaccinării, testării Covid-19 sau al planului B – școala online

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, și guvernul din care face parte pregătesc redeschiderea școlilor cu acțiuni minime sau inexistente în puncte esențiale. Iau măsuri standard de protecție epidemiologică, își asumă logica…
Vezi articolul
Cum îți gestionezi emoțiile

Cum îți gestionezi emoțiile, când ești cu laptopul în brațe și copilul în spate? Andrei Miu, profesor de neuroștiințe cognitive: Dacă expunem copiii la reacții exagerate, suntem iresponsabili și ne jucăm cu sănătatea lor mintală. Ar trebui ca părinții să se poarte ca tatăl din filmul La vita è bella și să aibă mare grijă de seninătatea copiilor lor

Cum îți gestionezi emoțiile, atunci când ești cu laptopul în brațe și cu copilul în spate – situație care a devenit normă în multe familii, odată cu închiderea grădinițelor și…
Vezi articolul