Secretarul de stat în Ministerul Educației, Sorin Ion, a fost întrebat de ce sunt atât de puține posturi pe perioadă nedeterminată scoase la concurs: „Este și prudența școlilor de a scoate un post pe perioadă nedeterminată, pentru care nu pot garanta că peste un an sau peste doi sau peste 3 ani vor mai avea suficienți elevi”, a răspuns secretarul de stat la TVR Info, miercuri seară, 5 august.
- Amintim, rezultatele finale de la Titularizare 2026 arată că în total, sunt 17.205 candidați care se pot titulariza, însă doar 6.166 de posturi vacante. Acești profesori și viitori profesori pot participa la ședințele de repartizare organizate de inspectoratele școlare județene pe 5 și 6 august.
Secretarul de stat Sorin Ion spune că o explicație privind numărul mic de posturi titularizabile, adică cu angajare pe perioadă nedeterminată, ar fi „prudența școlilor”, care nu știu dacă peste 1-3 ani vor mai avea suficienți elevi pentru a menține postul.
„Asta are și o explicație în prudența școlilor de a scoate un post pe perioadă nedeterminată, pentru care nu pot garanta că peste un an, peste doi sau peste 3 ani vor mai avea suficienți elevi – și aici discutăm deja despre demografie – pentru a putea asigura postul complet”, spune Sorin Ion.
Să știți că în ultimii ani noi am încercat să ținem cât se poate de bine sub control posturile titularizabile, adică viabilitatea unui post pe care o decide școala este în cele din urmă verificată și validată și de inspectoratul școlar pentru a încerca ca acele posturi care realmente sunt rezistente în timp, să spunem, să fie publicate ca atare, nu pe perioadă determinată”.
Întrebat de cazurile în care profesori care iau note mari ani la rând nu găsesc post titularizabil, Sorin Ion a spus că:
„De cele mai multe ori aceștia ocupă un post pe perioadă determinată, care, în timp, dacă este viabil, poate deveni și titularizabil.
Cel mai elocvent este la nivel de liceu, atunci când liceele nu-și realizează planul de școlarizare și posturile care rezultă din acoperirea orelor la clase nerealizate este sub semnul întrebării.
Și atunci mai degrabă școlile sunt prudente, scot întâi posturile pe o perioadă determinată, urmând ca în anii următori, dacă consideră acel post este viabil în timp, să-i schimbe viabilitatea, dar în cele din este un concurs”, a spus Sorin Ion.
Redăm răspunsul integral al secretarului de stat pe acest subiect
TVR Info: Puțin peste 6.000 de profesori se pot titulariza. Asta înseamnă că peste 11.000 de cadre didactice cu note peste 7 nu vor găsi un post fix. De ce așa de puține posturi vacante? Domnule secretar de stat, de unde vine discrepanța asta atât de mare?
Sorin Ion, secretar de stat: E bine să facem o analiză completă, pentru că la acest moment, din totalul de posturi sunt circa 20.000 complete disponibile. E adevărat că cele pentru angajare pe perioadă nedeterminată sunt mai puține. Asta are și o explicație în prudența școlilor de a scoate un post pe perioadă nedeterminată, pentru care nu pot garanta că peste un an sau peste doi sau peste 3 ani vor mai avea suficienți elevi – și aici discutăm deja despre demografie – pentru a putea asigura postul complet.
Dacă facem analize mai amănunțite, vom constata că, în realitate, numărul de posturi nu este chiar așa de mic. E drept că atunci când facem analize numerice, noi ne referim și la posturi complete și la posturi incomplete. Dacă le numărăm pe toate, sunt peste 50.000 dar evident că încercând să facem o sumă a celor incomplete, probabil că ajungem undeva la circa 30.000
TVR Info: Ce înseamnă incomplete?
Sorin Ion, secretar de stat: Să vă dau un exemplu o școală foarte mică, cu un rând de clase de gimnaziu, nu poate să aibă o normă completă de fizică. Fizică se predă 2h/săptămână la trei clase. Dacă avem un rând de clase rezultă 6h/săptămână asta, adică asta înseamnă mai puțin de o treime de post. Acesta e un post incomplet. Evident că un candidat poate să-și completeze acest post cu altă școală, dar atunci când vor prinde postul complet complet, ne referim în general fie la școlile mari, care pot asigura un număr suficient de ore, fie la acele discipline la care încadrare se face pe post, nu pe număr de ore. Și luați ca exemplu învățători, educatori, educatorii în creșe. Acolo nu există posturi incomplete.
(…)
Cel mai cei mai mulți candidați de departe, pentru că din cei 40.000 înscriși inițial, ulterior prezenți cu lucrări predate, peste 30.000 am avut la educatoare pentru grădinița de copii undeva în jur la 8000 de candidați. Acolo au fost cei mai mulți de departe și noi bine veți crescătoare. Învățători, educație fizică și sport, chiar și psihopedagogia specială, zona de consiliere. Vedem în ultima vreme că este destul de tentantă, dar și educatoare în creșe, pentru că de ceva vreme și creștere sunt în sistemul de stat.
TVR Info: Ce facem în cazul profesorilor care au dat de mai multe ori titularizarea, au luat examenul, dar n-au nici acum un post fix. Care este strategia Ministerului Educației în cazul lor și ce explicații le dați pentru această situație?
Sorin Ion: În cele din urmă, este un concurs. La niciun concurs, nu poți garantat de la început asigurarea unui post. Și aici este, așa cum spuneam, un echilibru între oferta școlilor și candidații înscriși la concurs. În ceea ce privește cei care iau note mai mari de cele de foarte multe ori, n-am să unde… de cele mai multe ori aceștia ocupă un post pe perioadă determinată, care, în timp, dacă este viabil, poate deveni și titularizabil. Dar condițiile impuse de lege și impuse de două ori de Curtea Constituțională nu ne permitem să titularizăm de exemplu, anul acesta, un profesor cu concursul de titularizare promovat acum 2 ani, acum 3 ani. Avem niște mecanisme pentru a le asigura continuitatea, dar nu statutul de titular.
TVR: E frustrant pentru profesorii care au făcut asta de șase-șapte ori, au luat note bune note titularizabile și nu au reușit să obțină în atâta amar de vreme niciun post fix.
Sorin Ion: Să știți că în ultimii ani noi am încercat să ținem cât se poate devine sub control posturile titularizabile, adică viabilitatea unui post pe care o decide școala este în cele din urmă verificată și validată și de Inspectoratul școlar pentru a încerca ca acele posturi care realmente sunt rezistente în timp, să spunem, să fie publicate ca atare, nu pe perioadă determinată, dar așa cum vedem cu toții. Cifrele arată mai degrabă o prudență din partea școlilor. Și aici vorbim de realizare a planului de școlarizare, pentru că aici este și un joc de concurență. Și dau un exemplu. Cel mai elocvent este la nivel de liceu, atunci când liceele nu-și realizează planul de școlarizare și posturile care rezultă din acoperirea orelor la clase nerealizate este sub semnul întrebării.
Și atunci mai degrabă școlile sunt prudente, scot întâi posturile pe o perioadă determinată, urmând ca în anii următori, dacă consideră acel post este viabil în timp, să-i schimbe viabilitatea, dar în cele din este un concurs”.
Informații de context
Numărul profesorilor și viitorilor profesori care se pot titularizare este însă de aproape trei ori mai mare decât numărul de posturi vacante. La nivel național sunt doar 6.166 de posturi disponibile.
Asta înseamnă că 11.039 de candidați nu se vor putea titulariza, deși au luat cel puțin 7 – nota minimă pe care profesorii trebuie să o obțină pentru a putea deveni titulari.
34,39% dintre candidați au obținut note între 5,00 și 7,00 după contestații. Este vorba despre aproximativ 10.627 de candidați care pot ocupa posturi de suplinitori, adică se pot angaja pe perioadă nedeterminată.
Ministerul anunță că cele mai multe posturi publicate pentru angajare pe perioadă nedeterminată sunt:
- posturi aferente învățământului antepreșcolar: 871;
- posturi aferente învățământului preșcolar: 770;
- posturi aferente învățământ primar: 714;
- posturi pentru profesori itineranți și de sprijin: 428;
- posturi pentru profesori-consilieri școlari: 338.
Ce este titularizarea?
Titularizarea este angajarea într-o școală, pe o perioadă nedeterminată. Pentru a se titulariza – deci pentru a se angaja pe o perioadă nedeterminată – candidații trebuie să obțină minimum nota 7 atât la examenul scris, cât și la inspecția la clasă în profilul postului.
- Aceasta este o condiție obligatorie, dar nu garantează și obținerea postului / catedrei de titular, adică pe perioadă nedeterminată.
7 comments
Domnule Secretar de stat, cum e posibil ca un candidat care a promovat concursul de titularizare, azi in sedinta publica sa i se spuna ca nu beneficiaza de titulatura pe postul lui pe care are continuitate? Ba chiar s-a sugerat să mai susțina concursul iar anul viitor?
Inspectoratul recomanda candidatului sa citeasca mai bine metodolgia miscarii de personal!
Deci nu se vor profesori calificati!
De ce?
Ce manipulare. Se folosesc de anumite cazuri din mediul rural pentru a generaliza la nivelul întregii țări.
În București nu este cazul. Școlile sunt din ce în ce mai aglomerate. Aproape toate școlile au acum program în două schimburi. Aici există continuitate și, totuși, posturile nu sunt scoase la titularizare, ci sunt ocupate prin alte modalități.
Anul acesta, la geografie, nu a fost scos nici măcar un post de titularizare. Puteau fi cel puțin două, însă s-a preferat ca posturile să fie ocupate de pensionari. Înțeleg că există lipsă de profesori la fizică și matematică, dar nu și în cazul geografiei.
Posturile sunt ocupate prin transferuri, contracte de viabilitate și alte proceduri, iar astfel unii directori sau inspectori profită de acest haos.
Ce minciuni! Iar presa habar nu are și crede toate aceste povești.
Dacă posturile sunt scoase la titularizare, ele sunt ocupate fără ca directorii sau inspectorii să mai poată interveni. De aceea, uneori sunt scoase doar pentru un an, iar ulterior cine își dorește postul respectiv ajunge să negocieze cu directorul sau cu inspectorul.
Mai există și pretransferul, prin care un titular își poate schimba postul dacă face un „upgrade” de școală (de exemplu, de la Ș „Iuliu Maniu” la Școala Centrală), dacă se mută dintr-un alt județ sau dacă este titular în două școli și dorește o altă repartizare.
Apoi sunt și cei care nu reușesc să obțină o notă suficient de mare și găsesc alte modalități de a se aranja.
Un caz concret: într-un an, la o ședință de repartizare, o persoană aflată pe locul 7 sau 8 după medie nu era prezentă când i-a venit rândul să aleagă un post. Era prima ședință, cea în care existau cele mai multe posturi disponibile. La ședința următoare, aceeași persoană a ajuns să aleagă prima, deoarece cei aflați înaintea ei își ocupaseră deja posturile. Numai că, între timp, apăruse din senin un post nou, pe care, în mod previzibil, l-a ales chiar acea persoană, care știa de existența lui.
Ulterior, acel post poate fi ocupat prin contract de viabilitate a postului, o altă modalitate prin care se poate ajunge la titularizare și despre care presa fie nu are habar, fie nu este interesată să vorbească
Bună dimineața!
Care continuitate?
Se ține cont de continuitate atunci când vor Inspectoratele.De exemplu dosar de continuitate aprobat de Consiliul de administrație, validat de Inspectorat, pierdut continuitatea in favoarea unui pensionar pompier.
Acest pensionar ia si pensie si salariu si mă întreb de ce unul mănâncă cu două guri iar altul rămâne fără post?
Cifrele arată că
1. Efectivele claselor au crescut până la minim 28, în unele locuri mai mult (cică 51 în nu știu ce clasă prin Sibiu sau Cluj). Asta înseamnă că efectiv, la fiecare 7 clase în liceul tehnologic dispare o clasă nouă. Numărul de clase – și evident de norme e mai mult decât decimat (acolo ar fi tăiat doar a zecea parte din ele).
2. Noile planuri cadru au tăiat în carne vie din plajele orare ale tuturor disciplinelor de cultură generală și au pus din pix ore de pregătire practică (tot la tehnologic) care nu vor putea fi organizate și/sau vor fi predate de cine se găsește. Nu există atâți agenți economici care să preia toată practica comasată pentru aceste clase și nimeni nu-și va asuma sub contract să angajeze elevi care au absolvit liceul respectiv, cum vor acești minunați de la putere. Nici nu mai există de altfel industrie unde să poată fi angajați, am stins lumina (la propriu) pentru prea multe firme mici și nici cele mari n-o duc bine.
Cu alte cuvinte, n-ai de unde croi o catedră întreagă pe o disciplină de cultură generală, iar la prostiile adăugate cu sârg de ministrul anterior – gen arte (ați ghicit, la tehnologic!) – n-are cine concura. Mai ales că deocamdată sunt 1 oră per clasă la a 9a dar nici aia întreagă, pentru că elevii au 5 săptămâni de practică deci un profesor de așa ceva (și de toate celelalte) predă oficial ”mai puțin” decât o oră pe săptămână, în medie.
3. UNELE discipline sunt deja supra-saturate de oameni care au luat deja notă mare și au ”prins” un loc pe undeva. Nu mai e loc de mulți profesori de română, engleză, istorie și geografie, sport, educatoare, învățători. Nu există suficienți candidați pentru fizică, chimie, biologie, matematică și informatică (dar și dac-ar fi, nu și-ar face catedra într-o singură școală decât poate prin București).
Deci nu știu de ce se miră oamenii ăștia că nu există posturi titularizabile. Începuseră să fie, în 2023, după publicarea noii legi. Dar a avut grijă guvernul să scoată repede toate părțile bune din lege și să pună în loc mizerii. Deci cum să mai ai încredere că vor face ce trebuie de acum înainte?! Când te-au mințit o dată, aia este. Când te mint a doua oară și tu îi crezi iar, e o problemă la tine.
Ion il intreaba pe Bula:
– Bai, dara daca proful e titular, iar scoala nu are suficienti elevi anul viitor, ce face?
– Isi baga dosar de completare norma. Dar ramane titular sau se transfera la o scoala care are postul complet.
-Si atunci de ce aia a masii nu scoti toate cele 20.000 posturi la titularizare, ca dosar pot sa faca oricand daca nu mai sunt ore suficiente – in cel mai rau caz ala de are cel mai gol dosar iese din sistem!
DOH!!!
e perfect, si asa tara se goleste de profesori ca nu le trebuie guvernantilor educatia.