Multe dintre instrumentele actuale de inteligență artificială generativă, inclusiv unele utilizate pe scară largă în Educație, sunt probabil nepotrivite pentru copiii sub 13 ani și este posibil ca unele să nu fie adecvate pentru copii indiferent de vârstă, potrivit unui raport comandat de UNESCO și publicat în 2026 în marja conferinței „Digital Learning Week 2026 – Education in the age of AI“, care are loc între 8 și 11 septembrie la Paris. Autorii avertizează însă că dovezile disponibile sunt încă insuficiente pentru stabilirea unei vârste universale de la care AI poate fi folosită în siguranță în școală. În timp ce Norvegia nu permite instrumente AI în clasele I-VII, China diferențiază accesul în funcție de vârstă, iar Emiratele Arabe Unite predau AI încă de la grădiniță.
- Inteligența artificială generativă (GenAI), despre care este vorba în raport, înseamnă sisteme capabile să genereze conținut precum texte, imagini, sunete sau cod pe baza comenzilor utilizatorilor.
Raportul „Is there a right age for AI in education? Deciding whether AI is age-appropriate and why” este semnat de Sonia Livingstone, Kim R. Sylwander, Sandra El Gemayel și Ayça Atabey și a fost comandat de UNESCO pentru a sprijini elaborarea politicilor privind guvernanța AI în Educație.
Documentul nu reprezintă însă o poziție oficială UNESCO. Există și o a doua limitare importantă: cercetările privind efectele AI asupra copiilor aflați în diferite etape de dezvoltare sunt încă puține, iar o mare parte dintre dovezi provin din țările dezvoltate.
De aici și una dintre concluziile princilpale – faptul că un instrument AI este potrivit pentru adolescenți nu înseamnă că poate fi folosit în aceleași condiții de copiii mai mici. Autorii avertizează că o asemenea tehnologie poate fi nepotrivită, inutilă sau chiar dăunătoare pentru copiii mai mici.
72% dintre copiii europeni de 9-17 ani folosesc GenAI
Problema apare într-un moment în care elevii folosesc deja aceste instrumente, uneori înainte ca profesorii, părinții sau conducerile școlilor să știe sau să fie pregătiți să îi sprijine.
Potrivit datelor EU Kids Online 2026 citate în raport, 72% dintre copiii europeni cu vârste între 9 și 17 ani folosesc inteligență artificială generativă, iar cea mai frecventă utilizare este cea legată de școală. În Statele Unite, procentul este de 86% pentru aceeași categorie de vârstă.
Copiii folosesc AI pentru învățare și documentare, creare de conținut și jocuri, dar și pentru sfaturi legate de probleme emoționale sau de sănătate. În plus, AI ajunge la ei și fără o decizie explicită de a folosi asemenea instrumente, fiind integrată în motoare de căutare, aplicații educaționale, platforme și dispozitive.
Raport: Multe instrumente GenAI sunt probabil nepotrivite sub 13 ani
Raportul analizează trei praguri întâlnite în legislația privind copiii și mediul digital: 13 ani, relevant în legislația americană privind datele copiilor, 16 ani, vârsta implicită pentru consimțământul digital prevăzută de articolul 8 din GDPR, și 18 ani, limita până la care Convenția ONU privind drepturile copilului definește o persoană drept copil.
Autorii avertizează că acestea sunt repere juridice și nu trebuie transformate automat în vârste de la care AI devine sigură.
Ei recomandă o abordare graduală, cu protecții mai puternice pentru copiii mici, explicații adaptate vârstei și supraveghere umană.
Raportate la aceste criterii, însă, „multe dintre instrumentele GenAI actuale, inclusiv cele utilizate pe scară largă în Educație, sunt probabil nepotrivite pentru copiii sub 13 ani sau chiar nepotrivite pentru orice copil”, se arată în document. 399343eng.pdfPDF
Printre riscurile identificate se numără transferarea unei părți din efortul cognitiv către tehnologie, afectarea gândirii critice și a judecății independente, problemele privind datele personale și supravegherea, discriminarea algoritmică, amplificarea inegalităților și riscurile sociale și emoționale.
O atenție specială este acordată sistemelor AI care simulează relații umane. Autorii avertizează că sistemele conversaționale foarte fluente, personalizate și capabile să simuleze emoții pot fi deosebit de convingătoare pentru copii. În cazul adolescenților, AI companions pot confirma excesiv utilizatorul, favorizând dependența emoțională sau înlocuirea relațiilor umane și a sprijinului profesional. 399343eng.pdfPDF
Norvegia: Fără GenAI în clasele I-VII
Țările care au început deja să reglementeze AI în școli au ales soluții foarte diferite.
Norvegia a adoptat în iunie 2026 una dintre cele mai restrictive abordări prezentate în raport. GenAI nu trebuie utilizată pentru învățare în clasele I-VII, adică aproximativ între 6 și 13 ani, pentru protejarea învățării fundamentale și a dezvoltării competențelor.
Pentru elevii de aproximativ 14-16 ani, AI poate fi utilizată sub supravegherea profesorului. La liceu, elevii de 17-19 ani sunt învățați să o folosească „în mod adecvat”, inclusiv ca pregătire pentru studiile superioare și piața muncii. 399343eng.pdfPDF
China: Elevii mai mici învață despre AI, dar nu o folosesc pentru a-și face temele
China separă învățarea despre inteligența artificială de utilizarea acesteia pentru realizarea sarcinilor școlare.
În școala primară, elevii dobândesc o înțelegere de bază a AI, dar nu trebuie să folosească independent instrumente de generare deschisă de conținut. Profesorii pot utiliza însă AI ca instrument didactic.
La gimnaziu, elevii pot explora și analiza critic conținut generat de AI, dar nu au voie să folosească asemenea instrumente pentru a-și produce temele sau alte chestiuni școlare. La liceu pot studia principiile tehnice ale AI, programarea și proiectarea unor sisteme simple.
Raportul precizează însă că acest cadru este consultativ, nu obligatoriu, iar aplicarea lui în practică rămâne de urmărit.
Emiratele Arabe Unite: AI de la grădiniță
La polul opus, Emiratele Arabe Unite au introdus AI la toate nivelurile de învățământ, începând cu anul școlar 2025-2026, dar conținutul este diferențiat în funcție de vârstă.
La 4-5 ani, copiii descoperă AI prin joc și activități vizuale. Între 6 și 10 ani compară mașinile cu oamenii și explorează aplicațiile AI. Între 11 și 14 ani ajung să proiecteze și să evalueze sisteme AI și să studieze algoritmii, biasul și utilizarea etică. Pentru adolescenți sunt prevăzute inclusiv formularea de comenzi pentru AI și simularea unor situații din lumea reală. Programul este însoțit de formarea profesorilor.
India a anunțat, la rândul său, integrarea AI și a gândirii computaționale în toate școlile începând din clasa a III-a, aproximativ 8-9 ani. Din clasa a VI-a este prevăzut un modul de 15 ore, iar în clasele IX-XII AI poate fi studiată ca disciplină opțională. Curriculumul este însă încă în dezvoltare.
Regula propusă școlilor: dacă nu există dovezi că AI ajută copiii de vârsta respectivă, nu o introduceți
Din aceste exemple, autorii nu concluzionează că una dintre țări a găsit vârsta „corectă”. Dimpotrivă, susțin că dovezile actuale nu permit stabilirea unui asemenea prag universal.
Raportul propune însă un arbore de decizie pentru ministere și școli, prezentat la pagina 13. Prima întrebare este dacă există dovezi independente că instrumentul AI aduce un beneficiu educațional copiilor din categoria de vârstă vizată.
Dacă răspunsul este negativ, indicația din schemă este directă: „Do not deploy”, adică sistemul nu trebuie introdus.
Dacă există dovezi, școala trebuie să verifice dacă riscurile pentru dezvoltarea copilului au fost anticipate și reduse, dacă datele sunt prelucrate legal, dacă sunt protejate siguranța și starea de bine și dacă AI este într-adevăr necesară în comparație cu o alternativă fără inteligență artificială.
Mai trebuie stabilit dacă tehnologia sprijină relația profesor-elev și colaborarea dintre elevi, dacă profesorii, părinții și copiii au fost consultați și dacă produsul a fost testat pentru limba, cultura și condițiile locale.
Abia după aceste verificări raportul recomandă introducerea instrumentului, urmată de evaluări periodice și de mecanisme prin care elevii, profesorii și părinții să poată semnala probleme.
Autorii recomandă aplicarea principiului precauției în special pentru GenAI, chatboți, tutori AI, sisteme destinate sănătății mintale, AI companions și tehnologii care prelucrează date biometrice sau neuronale.
AI trebuie să sprijine profesorul, nu să îl înlocuiască
O altă condiție este ca tehnologia să consolideze, nu să înlocuiască relația dintre copil și profesor.
Un sistem AI ar trebui introdus numai dacă există dovezi independente privind beneficiile pentru învățare la categoria de vârstă respectivă, dacă datele copiilor sunt protejate și dacă instrumentul sprijină profesorul și interacțiunea acestuia cu elevii sau facilitează învățarea fără să înlocuiască profesorul ori colaborarea dintre copii.
Autorii constată și o problemă importantă: majoritatea programelor școlare de AI analizate nu au fost evaluate independent prin rezultatele obținute de elevi. Multe pun accent mai degrabă pe cunoștințe tehnice decât pe dimensiunile critice și etice necesare copiilor într-un mediu în care AI devine tot mai prezentă.
România, fără reguli naționale privind utilizarea AI de către elevi
În România nu există în prezent un cadru național dedicat care să stabilească pentru școli și profesori în ce condiții și de la ce vârste elevii pot utiliza instrumente de inteligență artificială generativă la clasă, pentru teme sau în evaluare.
Nu există nici o diferențiere națională în funcție de vârstă comparabilă cu modelele prezentate pentru Norvegia sau China și nici o procedură generală prin care școlile să evalueze înainte de utilizare dacă un anumit instrument AI este potrivit pentru elevii cărora le este destinat.
