„Un copil de la sat trebuie să aibă aceeași șansă la o educație bună precum un copil de la oraș”, transmite vicepremierul Oana Gheorghiu, într-o reacție publicată pe Facebook după rezultatele PISA 2025. Ea spune că rezultatele nu ar trebui să mai fie tratate ca un motiv de surpriză și cere ca educația să devină o prioritate națională permanentă.
„Din păcate, rezultatele PISA nu ne mai șochează cu nimic. Și abia asta este partea cea mai tristă”, scrie Oana Gheorghiu.
Vicepremierul afirmă că responsabilitatea pentru rezultatele slabe nu poate fi transferată elevilor sau profesorilor. „Vinovați nu sunt nici copiii, nici profesorii. Trebuie să ne întrebăm dacă noi, ca stat și ca societate, le oferim copiilor și profesorilor resursele de care au nevoie pentru a reuși.”
În mesajul său, Oana Gheorghiu leagă rezultatele PISA de competențele necesare elevilor după terminarea școlii.
„Educația nu înseamnă doar memorare, note și examene. Înseamnă să poți să citești și să înțelegi un text, să gândești critic, să rezolvi o problemă, să faci diferența între adevăr și manipulare, să folosești tehnologia fără să fii folosit de ea.”
Rezultatele PISA 2025 arată că 52% dintre elevii români de 15 ani sunt sub nivelul minim de competență la matematică, 48% la citire și 46% la științe. România a înregistrat și decalaje mari între școlile rurale și cele urbane: 98 de puncte la științe, 94 de puncte la citire și 109 puncte la matematică.
„Nu putem vorbi despre egalitate de șanse dacă diferența dintre școlile de la țară și cele de la oraș ajunge la aproape 100 de puncte în evaluările internaționale”, afirmă vicepremierul.
Apel pentru programe adaptate prezentului
Oana Gheorghiu cere investiții în profesori, resurse pentru școli și programe școlare conectate la realitatea în care trăiesc copiii.
„Avem nevoie de profesori respectați și sprijiniți. De școli în care copiii să aibă acces la resurse și sprijin. De programe care îi pregătesc pentru lumea în care trăiesc, nu pentru lumea de acum 30 de ani.”
Ea susține, de asemenea, că schimbarea nu poate fi produsă doar de Ministerul Educației sau de școală: „Avem nevoie de comunități în care școala, părinții, autoritățile locale și societatea civilă lucrează împreună.”
„Fiecare an în care amânăm schimbarea” afectează o generație
Vicepremierul avertizează că efectele reformelor educaționale apar în timp, ceea ce face amânarea deciziilor cu atât mai costisitoare.
„Educația nu produce rezultate peste noapte, dar fiecare an în care amânăm schimbarea înseamnă o generație care pierde o parte din șansele ei”, afirmă Oana Gheorghiu.
Ea cere ca educația să nu fie discutată doar în momentul publicării unor rezultate internaționale: „Educația trebuie să fie o prioritate națională, nu un capitol pe care îl redeschidem o dată la câțiva ani, când apar rezultatele PISA.”
„Pentru că, în cele din urmă, nu PISA este examenul pe care trebuie să-l trecem. Adevăratul examen este să reușim să le dăm copiilor noștri șansa de a-și construi singuri viitorul. Și pentru asta nu mai avem timp de pierdut”, încheie vicepremierul.
La două zile de la publicarea rezultatelor PISA 2025, nu a existat o reacție oficială a Guvernului sau o poziție publică a premierului Ilie Bolojan pe această temă.
Reacția vine după ce Oana Gheorghiu a criticat, în mai, subfinanțarea educației și lipsa unor proiecte asumate public. Vicepremierul declara atunci că bugetul educației rămâne mic deoarece „nu există proiecte reale în educație” și pentru că „nimeni nu luptă pentru acest buget”, cerând un leadership din școli și universități care să vină în fața Guvernului cu priorități și finanțare concrete. În bugetul pentru 2026, Ministerul Educației are prevăzute circa 62 de miliarde de lei, echivalentul a 3,03% din PIB-ul estimat, potrivit unei analize Edupedu.ro
8 comments
Ce conducatori cu simtul umorului !
Ce dragut….Chiar induiosatoare doamna, frazeaza cu talent. E nevoie, e necesar, ar trebui…si da-i, si lupta, neicusorule! Sa vedeti ce o sa ne implicam noi, clasa politica, rai o sa fie in invatamant, nu alta! Mizerabili oameni!
Chiar nu se întreabă nimeni dacă SCOALA poate fi mai bună decât SOCIETATEA in care si pentru care funcționează (cu noile ei valori si modele, cu mass si social media tot mai manipulatoare si influente) dar și care o reglementeaza și finanteaza? Tot vaitandu-ne de una și de alta fără să fi rezolvat ceva de decenii, putem doar involua din rău în si mai rau…Cunoscătorii stiu ça nu putem imbunatati ceea ce nu vrem/ putem/ ști măsură, ca fără masuri/ acțiuni corective continue, procesele/ situatiile in care suntem implicati involueaza de la sine, ca pentru a face ceva DE CALITATE ar trebui in ordine: 1.sa VREM, 2.sa PUTEM, 3.sa STIM…Dar noi încă tot nu vrem/ putem/ știm sa tinem cont unii de altii, sa ne punem de acord (consensualizam), sa evidentiem ceea ce ne poate uni și face sa devenim solidari pentru o cauza comuna, etc… Iar unii dintre noi prefera bagatelizarea/ batjocorirea/ injosirea/ anatemizarea/ diabolizarea semenilor chiar dacă nu știu nimic despre ei, ….cu excepția numelor lor…Quo vadis?
De atâtea ori s-au rostit asemenea fraze încât și-au pierdut semnificatia, pentru că, în realitate, nu sunt decât vorbe prin care se atrage atenția (OARE CUI?) că „trebuie” făcute multe schimbări în bine. Singura concluzie este că dumnealor știu ce „trebuie” dar nu prea se încumetă să facă.
Acest guvern le a arătat profesorilor cat îi sprijină și cât îi respectă!
in rest,vorbe goale!
Avem nevoie … Este nevoie … Este clar că nu mai putem continua așa … Trebuie să (a) schimbăm ceva; b) luăm măsuri; c) ne reconsidrăm radical politica/poziția; d) analizăm cu seriozitate …) … Se impune să …
Educația este o prioritate! (pe lista lucrurilor de lăsat pentru mai târziu)
Si? Penelistu’ drujba zis si topor ce parere are?
Doar vorbe! Guvernul tau se lauda cu reducerea a 5000 de posturi de la buget. Dar peste 4200 sunt posturi din Educatie. Rusine!