Decizie definitivă a Înaltei Curți. Ministerul Educației este obligat să modifice metodologia de mobilitate a personalului didactic și să elimine avizul la angajare pentru toți profesorii, mai puțin cei de religie, pentru că discriminează școlile față de seminariile sau liceele confesionale

Ministerul Educației a pierdut definitiv un proces contra Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, potrivit instanței. Ministerul este obligat acum, după decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, să modifice metodologia de mobilitate a personalului didactic. „În momentul în care Înalta Curte de Casație și justiție a decis definitiv și irevocabil, Ministerul Educației are obligația să pună în acord metodologia de ocupare a acestor posturi vacante din învățământul teologic”, a declarat pentru Edupedu.ro președintele CNCD.

„Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant Ministerul Educaţiei împotriva sentinţei nr. 957 din 6 octombrie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 februarie 2022”, se arată în soluția ICCJ.

Din 16 februarie a trecut o lună și jumătate, iar metodologia nu a fost încă modificată.

În motivare, Înalta curte păstrează decizia Curții de Apel București și constată că avizul impus prin ordinul ministrului Educației de-a lungul timpului, prin care seminariile sau liceele vocaționale confesionale/teologice impun un aviz de la cultul practicat în acele școli, pentru toți profesorii pe care-i angajează, este o discriminare față de toate celelalte școli care nu au dreptul să-și selecteze personalul didactic.

Ce articol din metodologie a fost contestat

Articolul 4, alineatul 2 litera d) din Ordinul de Ministru 5.485 din 13.11.2017, privind mobilitatea personalului didactic din învățământul preuniversitar, același articol care se regăsește în prezent în Ordinul nr. 5.578 din 10 noiembrie 2021, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1086 din 12 noiembrie 2021.

„d) avizul cultului sau avizul special al cultului recunoscut oficial de stat, în baza Protocolului semnat cu Ministerul Educației, pentru ocuparea tuturor posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din cadrul seminariilor/liceelor vocaționale teologice și a posturilor didactice/catedrelor constituite din discipline teologice de specialitate, în care se precizează etapa de mobilitate pentru care au fost eliberate;”, prevede articolul.

Președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Csaba Asztalos, spune într-o declarație pentru Edupedu.ro că Ministerul trebuie să modifice inclusiv metodologia de mobilitate pentru anul în curs, după decizia instanței.

„Practic, în momentul în care Înalta Curte de Casație și justiție a decis definitiv și irevocabil, Ministerul Educației are obligația să pună în acord metodologia de ocupare a acestor posturi vacante din învățământul teologic și lucrurile sunt extrem de simple, atât Curtea de Apel București cât și Înalta Curte, dar în special motivarea Curții de Apel București, arată foarte clar că în afară de materia care se predă, teologie sau religie, pentru toate celelalte materii „lumești”, cum le-am numit noi, metodologia trebuie să fie identică și nu este necesară o solicitare de obținere a unui aviz din partea cultului respectiv”, a declarat Csaba Asztalos.

Deci ministerul Educației nu trebuie să aștepte acum motivarea instanței pentru a pune în practică această hotărâre?

„Înalta Curte are o încheiere, motivarea de la Înalta Curte vine cu o anumită întârziere având în vedere faptul că nu se comunică motivarea, din oficiu și la cerere, dar în momentul în care a apărut în condică și avem minuta, da, acela este momentul aplicării, nu trebuie să se aștepte practic comunicarea motivării”, a mai spus președintele CNCD.

Totul a pornit în 2018, de la sesizarea unui director de școală. Este vorba despre directorul unuia dintre cele mai mari colegii naționale din țară, Colegiul Național „Emanoil Gojdu”, de la Oradea, Florin Nicoară. Acesta a spus pentru Edupedu.ro că toată această experiență este „o victorie amară, dureroasă, pentru că eu cred că trebuia să fiu ascultat de la început” și că „nu ar trebui să pună nimeni pe primul loc interesul pentru funcție”, ci interesul pentru elev. Florin Nicoară nu mai este, între timp, directorul colegiului, după ce a fost dată afară de fostul inspector șef pe motiv că prin decizia consiliului de administrație a școlii a permis elevilor să facă ore, o zi pe săptămână, în online, anul trecut.

De la ce a plecat sesizarea către CNCD

„În 2018, inspectoratul școlar mi-a trimis pe cineva, nu contează numele, mi-a trimis un profesor la școală și profesorul respectiv nu se descurca la clasă. Să vă spun pe scurt, elevii mi-au sesizat, mi-au adus caiete, mi-au făcut sesizare în scris părinții și m-am dus și eu cu un coleg de specialitate la o oră la profesorul respectiv și am văzut că, într-adevăr, este gravă treaba. Le-am spus și celor de la inspectorat că nu este în regulă. Au trimis inspecție cei de la inspectorat, am intrat și eu în acea oră și culmea că, în raportul de inspecție au scris că pentru situația respectivă managementul școlii este de vină, că noi la școală trebuia să consiliem acel profesor. Nu vă supărați, dacă vine să predea o anumită materie într-o școală, profesorul acela cred că trebuie să stăpânească materia aceea, nu trebuie să-l învețe directorul ce să facă. 

Acel profesor, dacă a venit pe o catedră, nu contează ce catedră, înseamnă că este capabil să-și facă treaba. Nu o să meargă directorul se spună la fiecare „fă așa, fă așa sau altfel”. Iar cei de la inspectorat au scos managementul școlii de vină, nu au scris în raportul de inspecție un cuvânt despre greșelile pe care le-a făcut la tablă profesorul, pentru că le-au văzut cu ochii lor. Și atunci am zis: dacă așa se pune problema, am scris la minister. Cei de la minister mi-au răspuns în câteva pagini cu tot felul de extrase de prin lege, care nu prea aveau legătură cu ceea ce am cerut eu. Și atunci am scris la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

Ce scria în sesizarea către CNDC

Profesorul Florin Nicoară arăta că legislația nu este în interesul elevului, în opinia sa, iar asta discriminează unele școli.

„Credem că legislația în întregimea ei trebuie să fie în interesul elevului, ceea ce nu se întâmplă. Un exemplu concret este art. 4 al. 2 litera d, din metodologia anexă la acest ordin, în care se precizează că pentru a ocupa posturi didactice în liceele teologice, trebuie avizul cultului respectiv. Aici sunt cel puțin două tipuri de discriminare:

a) discriminarea între școli, adică dacă un profesor participă la un concurs de titularizare și ia nota 5, liceele teologice pot să-l blocheze să predea la copiii lor neacordându-i avizul cultului, iar nouă ni-l impune Inspectoratul Școlar, deoarece noi nu putem pune o barieră de selecție sau dacă un profesor este în restrângere de activitate(de regulă profesorii de o calitate profesională modestă ajung la așa ceva), atunci liceele teologice pot să-l blocheze să predea la copiii lor, neacordându-i avizul cultului, iar nouă ni-l impune Inspectoratul Școlar. Un exemplu în acest sens avem acum în școală: o profesoară aflată în restrângere de activitate, ne-a fost trimisă cu forța la școală și nu face față cerințelor, adică elevii o corectează la fiecare oră și așa mai departe. Datorită acestui ordin, la o școală foarte bună, când apare post, prioritate la ocuparea postului au profesorii modești din punct de vedere profesional, fiind protejați de acest ordin de ministru.

b) discriminarea între profesori: dacă la concursul de titularizare participă doi profesori de fizică, unul dintre ei primește nota 10 și celălalt nota 7, dar cultul dă avizul celui cu nota 7, atunci cel cu nota 10 nu poate ocupa acel post, ci îl va ocupa cel cu nota 7.

Acest ordin este discriminatoriu în ansamblul lui față de școli, comparativ cu alte instituții ale statului. Adică școlile de stat trebuie să angajeze personalul de predare pe baza concursurilor și criteriilor organizate/stabilite de alte instituții(inspectorate și minister), iar alte instituții ale statului își organizează concursuri proprii pentru selecția personalului, conform Codului muncii și HG 286 / 2011 cu modificările ulterioare. Ineficiența acestor concursuri organizate conform acestui ordin de ministru și a echivalentelor din anii trecuți, este vizibilă din rezultatele obținute. Precizez că potrivit Legii 1 / 2011 (Legea Educației), directorul răspunde de selecţia și angajarea personalului din unitatea de învăţământ, conform art. 97 al. 2 litera f. Cu toate acestea, nu directorul selectează personalul, ci îl selectează alte instituții”.

După ce avizul a fost eliminat acum de instanță, Florin Nicoară spune că „nu am reproșat că de ce există acel filtru la anumite tipuri de școli, ci am reproșat că de ce nu există la toate școlile filtrul, pentru că potrivit legii educației, directorul răspunde. Exact așa scrie la articolul 97, directorul răspunde de selecția și angajarea personalului. Dar ce înseamnă selecție? Selecția ce înseamnă? Că ți selectează inspectoratul școlar profesorii și tu, ca director răspunzi, asta să fie selecția? Metodologia prin ordin de ministru nu au trebui să contrazică legea Educației”.

Ați fost consultat de Ministerul Educației în perioada acestui proces de patru ani de zile cu privire la lucrurile pe care le-ați semnalat? 

„Nu m-a contactat nimeni, nu m-a întrebat nimeni, nu mi s-a cerut părerea, s-au dus în instanță direct. Când am fost solicitați la CNCD, în 2018, eu m-am dus din Oradea până în București ca să-mi susțin punctul de vedere la CNCD, dar de la minister nu a venit nimeni. Aș fi fost și eu curios să aud punctul de vedere a unei persoane care a lucrat la acea metodologie, din minister, să văd și eu punctul de vedere, dar nu a venit nimeni”, spune profesorul Nicoară.

Noi trebuie să gândim în interesul elevului. Dacă directorul sau școala sau Consiliul de Administrație răspund pentru calitatea educației din școală, atunci lasă ieși pârghia de a pune un filtru la angajare. Nu numai să-i dai oamenii și să-i spui să că trebuie să se spele pe cap cu ei. 

Ce le recomandați directorilor de școli, mulți dintre ei aflați acum la primul mandat, atunci când constată o nedreptate, o ilegalitate?

„Eu nu am renunțat. Cred că asta ar trebui să facă și directorii actuali, și profesorii, cu toții același lucru: nu ar trebui să pună nimeni, pe primul loc, interesul pentru funcție. Cred că acolo unde se sesizează probleme, acolo trebuie anunțate, trebuie cerută rezolvarea lor. 

Hotărârea CNCD nr 266/2019, contestată de Ministerul Educației:

Curtea de Apel București a motivat decizia, iar soluția dată a rămas în vigoare, după decizia ICCJ

„Dacă în privinţa cadrelor didactice care predau religia, tratamentul diferenţiat este justificat de un scop legitim, în cazul cadrelor didactice care predau alte materii această justificare nu se regăseşte. Prevederile legale invocate de către reclamant (Ministerul Educației) nu impun obţinerea unui astfel de atestat, obligativitatea sa neavând legătură cu autonomia cultelor religioase.

În ceea ce priveşte protocoalele încheiate între Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cultele religioase recunoscute oficial de stat, Curtea constată că acestea nu sunt de natură să determine inaplicabilitatea dispoziţiilor O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare”.

Potrivit art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000, „prin discriminare se înţelege orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice.”