Trei rectori despre „anomaliile” din noua Lege a salarizării: fostul ministru Daniel David, surprins de proiectul „care nu respectă nimic din ce știam” / Marian Preda: Prin promovări foarte mulți ajung să ia mai puțini bani / Remus Pricopie: Un document care are zero valoare

Efectele pe care le-ar avea Legea salarizării, în forma actualului proiect, asupra mediului universitar au fost comentate de trei rectori, dintre care doi foști miniștri, în cadrul emisiunii Info Edu difuzată, duminică, de TVR Info . Marian Preda – rectorul Universității din București, Daniel David – rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, respectiv Remus Pricopie – rectorul SNSPA au prezentat o serie de anomalii pe care proiectul le produce, de la faptul că unele cadre didactice din universități ar obține mai puțini bani prin promovare, la lipsa unor echivalări adecvate între salariile din universități și cele din cercetare.

Daniel David, care a fost până în decembrie anul trecut ministru al Educației, s-a declarat „foarte surprins când am văzut proiectul public care nu respecta nimic din ceea ce eu știam că ar trebui să apară în proiectul legii salarizării unitare”.

Iar Remus Pricopie, ministru al Educației în guvernul Ponta (2012-2014), a apreciat că proiectul legii are „zero valoare”. El s-a întrebat, în legătură cu acesta: „care-i viziunea, ce vrem? Unde vrem să poziționăm profesorul? Iar din această lege înțelegem nu numai că nu vrem să-l poziționăm, dar eventual vrem să mai și reducem numărul de profesori de la catedră, pentru că profesia oricum nu este prima opțiune pentru mulți”.

Rectorul UB, Marian Preda, a dat drept exemple de „anomalii” ale legii:

• „În primul rând, cred că se trag destul de mult în jos veniturile în zona posturilor mici asistent lector, mai ales lector” 
• „În al 2-lea rând, e o mare aberație. Se spune că se îngheață salariile, deci niciun salariu nu scade, dar prin promovări foarte mulți ajung se ia mai puțini bani. Pentru că diferențele între, să zicem, un post de conferențiar actual și un post de lector actual sau viitor sunt relativ mici. Când cineva promovează, având salariul actual care nu-i scade, dar scade pe grilă, ajunge să ia mai puțin pe viitorul salariu de treaptă superioară”. 
• „De asemenea, – sunt niște zone acolo, nu o să dau exemple concrete, deși le știu bine – sunt niște funcții de conducere din administrație pe care salariile cresc atât de mult încât ajung să depășească funcții de conducere importante la nivel universitar din zona academică. Or, o universitate va trebui întotdeauna condusă de profesori. Administrativul este personal de suport foarte important, extrem de important, dar nu el conduce universitățile, cel puțin în România.”

Exemple oferite de fostul ministru Daniel David, rector UBB:

• „comparația șocantă este că dacă ești asistent universitar și ești promovat la nivel de lector, unde te-ai aștepta să ai și o creștere de salariu, tu de fapt ar putea să ai salariul acela sau mai mic, ceea ce este efectiv absurd.”
• „ Am mai punctat faptul că lectorul este mult, mult sub echivalentul din cercetare CS3. Or, cei doi ar trebui să fie cam la același nivel.”

Daniel David și-a exprimat „tristețea” față de evoluția discuțiilor din guvern pe tema acestui proiect: „am și eu această tristețe: cât eram ministru, știind că se lucrează legea salarizării unitare, purtam discuții destul de frecvente cu ministrul muncii, domnul Manole era atunci colegul meu și mereu mă asigura de cele două lucruri care el știa că reprezintă obsesia mea: echivalența salariului pe același grad… adică același salariu pe echivalența gradelor academice, didactice și de cercetare și salariu mediu brut pe economie ca punct de start în sistemul educațional. De aceea am fost și eu foarte surprins când am văzut proiectul public care nu respecta nimic din ceea ce eu știam că ar trebui să apară în proiectul legii salarizării unitare.”

Segmentul din discuția găzduită de emisiunea Info Edu, detaliat:

„Moderatoare: (…) Două chestiuni aș mai vrea pe legea aceasta a salarizării. În primul rând, anomaliile pe care le găsiți. Domnul David a enunțat câteva mai devreme. Domnule David – cât vă gândiți dumneavoastră la ce ați văzut pe legea salarizării – domnule David, pentru că dumneavoastră ați anunțat deja despre aceste anomalii, dați-mi și alte exemple. Eu am aici lector universitar cu 10-15 ani vechime va avea un venit mai mic cu 204 lei și un bibliotecar va câștiga mai mult decât un lector universitar.

Daniel David: Acum, sigur, putem face și astfel de comparații. Dar comparația șocantă este că dacă ești asistent universitar și ești promovat la nivel de lector, unde te-ai aștepta să ai și o creștere de salariu, tu de fapt ar putea să ai salariul acela sau mai mic, ceea ce este efectiv absurd. Eu am discutat, să știți, public, ați văzut că am și scris și am pus o întrebare și ministrului Pîslaru și și el a recunoscut că este o eroare acolo și că acel lucru trebuie corectat. Am mai punctat faptul că lectorul este mult, mult sub echivalentul din cercetare CS3. Or, cei doi ar trebui să fie cam la același nivel. Și, da, am și eu această tristețe: cât eram ministru, știind că se lucrează legea salarizării unitare, purtam discuții destul de frecvente cu ministrul Muncii, domnul Manole era atunci colegul meu și mereu mă asigura de cele două lucruri care el știa că reprezintă obsesia mea: echivalența salariului pe același grad… adică același salariu pe echivalența gradelor academice, didactice și de cercetare și salariu mediu brut pe economie ca punct de start în sistemul educațional. De aceea am fost și eu foarte surprins când am văzut proiectul public care nu respecta nimic din ceea ce eu știam că ar trebui să apară în proiectul legii salarizării unitare.

Moderatoare: Domnilor, anomalii pe care dumneavoastră le-ați sesizat și le considerați ieșite din…

Remus Pricopie: Dar știți, domnul ministru David deja a menționat, dumneavoastră ați menționat. Dacă nu vă supărați pe mine, eu n-aș merge mai departe cu această discuție, pentru că noi comentăm un document care are zero valoare. Deci merită să comentezi un document care are totuși ceva consistență. Eu aș întreba altceva: care e viziunea acestei legislații? Pentru că, deși dumneavoastră ne-ați invitat să vorbim despre superior, vă dau eu un subiect care e la intersecția dintre superior și preuniversitar. Haideți să-l întrebăm pe domnul rector – pentru că la SNSPA n-avem școală de profesori, de științe ale educației – câți vin în zona de știință a educației și cât se duc după aceea la catedră. Știți că în București, pe 15 octombrie, își dau demisia cel puțin 100 de profesori? Adică după primul salariu.

Moderatoare: La facultățile pe care dumneavoastră le menționați vin destul de mulți Problema e că nu rămân în învățământ foarte mulți, asta da. Totuși, mă interesează chestiunea aceasta legată de anomalii și de pericolul care e dacă legea trece în această formă, deși șansele sunt zero în acest moment.

Remus Pricopie: Nu puneți la încercare încăpățânarea politicienilor, apropo de șansele zero. 

Daniel David: Dacă insistați, mai dau un exemplu, dacă colegii mei se mai gândesc sau poate nu vor să intre în detalii. Dar este un exemplu pe care îl dau pentru că a fost un angajament tot după greva din 2023: o corelare, se vorbea atunci, a salariilor din educație și sănătate. Și m-ați auzit și pe mine vorbind, ca ministru, de acest lucru. Sigur, cu moderarea anilor de studiu, dar eu am nevoie de o astfel de echivalență, care iarăși nu există.

Remus Pricopie: Există, sunt de acord, dar deja aici intrăm într-o zonă de viziune. Deci nu mai e o chestiune de efecte. Care-i viziunea, ce vrem? Unde vrem să poziționăm profesorul? Iar din această lege înțelegem nu numai că nu vrem să-l poziționăm, dar eventual vrem să mai și reducem numărul de profesori de la catedră, pentru că profesia oricum nu este prima opțiune pentru mulți.

Moderatoare: Domnule Preda…

Marian Preda: . În primul rând, cred că se trag destul de mult în jos veniturile în zona posturilor mici asistent lector, mai ales lector. În al 2-lea rând, e o mare aberație. Se spune că se îngheață salariile, deci niciun salariu nu scade, dar prin promovări foarte mulți ajung se ia mai puțini bani. Pentru că diferențele între, să zicem, un post de conferențiar actual și un post de lector actual sau viitor sunt relativ mici. Când cineva promovează, având salariul actual care nu-i scade, dar scade pe grilă, ajunge să ia mai puțin pe viitorul salariu de treaptă superioară. De asemenea, – sunt niște zone acolo, nu o să dau exemple concrete, deși le știu bine – sunt niște funcții de conducere din administrație pe care salariile cresc atât de mult încât ajung să depășească funcții de conducere importante la nivel universitar din zona academică. Or, o universitate va trebui întotdeauna condusă de profesori.

Administrativul este personal de suport foarte important, extrem de important, dar nu el conduce universitățile, cel puțin în România. Cred că în general, de aceea spuneam – ar fi foarte interesant la un moment dat, ar fi o chestiune de analiză, de procese instituționale, cum ajungem noi la aberații de genul acesta? Să vedem, totuși, dacă cumva am putea vedea cine a pus toate aceste modificări. Ați vedea, de exemplu, pe cineva… probabil are în familie sau are un mare respect pentru, să zicem, bliotecari sau pentru cercetători de nu știu care. Sau pentru asistent, dar, nu pentru lector. Sau pentru nu știu ce funcție administrativă. Pentru că altfel nu poți să-ți explici modificări din pix. La cei mai mulți însă scad veniturile, sau cel puțin scad pentru același nivel. Deci, în cazul unei promovări, scădea venitul. (…)”

Informații de context

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, susține că niciunul dintre sindicatele care contestă proiectul noii legi a salarizării nu a prezentat o alternativă concretă la reforma propusă de Guvern. Într-un interviu acordat Digi24, Pîslaru a recunoscut că proiectul nu este încă pregătit pentru a fi trimis în Parlament, în condițiile în care negocierile cu sindicatele din sănătate și educație continuă.

„Este clar că încă nu suntem pregătiți cu legea salarizării pentru a fi asumată de Parlament din rațiuni foarte simple: avem două sectoare sănătate și educație, unde tensiunile sociale din cauza acestei campanii majore de dezinformare și pe de altă parte, din cauza problemelor pe care sistemele le au în mod obiectiv, nu există încă un consens că proiectul ar putea într-adevăr să să treacă. Și atunci, până nu lămurim situația legată de lucrul cu sindicatele pe sănătate și pe educație, nu avem în acest moment o majoritate parlamentară de susținere. Ne propunem ca să mai stăm 2 săptămâni pe acest subiect, astfel încât undeva la jumătatea lunii august, dacă vom avea ceea ce credem că vom avea – îmbunătățiri semnificative și îmbunătățirea inclusiv a dialogului cu sindicatele – să putem ajunge la o formă în care încă o dată să putem arăta și susține că proiectul acestei legi nu numai că e bun, pentru că primim niște bani pe PNRR și face bine România”, a declarat ministrul.

Premierul Ilie Bolojan a explicat că, din costul total de 12 miliarde de lei al noii legi a salarizării, aproximativ 3 miliarde de lei nu reprezintă majorări salariale, ci sume destinate diferențelor salariale tranzitorii, mecanism prin care sunt protejate veniturile angajaților pentru care noua grilă ar genera salarii mai mici decât cele aflate în prezent în plată. Restul de aproximativ 9 miliarde de lei reprezintă creșteri salariale efective. Potrivit explicațiilor premierului, mecanismul este cel care stă la baza afirmației Guvernului că „niciun venit nu va scădea” odată cu aplicarea noii legi.

Într-un interviu acordat Digi24, Ilie Bolojan a afirmat că profesorilor li s-au creat „pe bună dreptate” așteptări prin legea adoptată după greva din 2023, însă respectarea integrală a acelor angajamente ar necesita aproximativ 8 miliarde de lei, față de cele 3 miliarde prevăzute în actualul proiect al legii salarizării.

„În învățământ, unde, pe bună dreptate, sunt niște nemulțumiri, dar legate de așteptările pe care le au din 2023. Vă aduceți aminte când a fost greva din educație, atunci când s-a trecut de la Guvernul Ciucă la Guvernul Ciolacu, s-a dat o lege care a creat niște așteptări privind dinamica, adică creșterea salariilor în educație, că o să le crească salariul în educație aproape de nivelul medicilor”, a declarat Ilie Bolojan.

Amintim că sindicatele din Educație au anunțat că nu vor participa la discuțiile din 23 iulie despre Legea salarizării 2026 de la Ministerul Muncii. Acestea au publicat propria variantă de salarizare cu altă formulă pentru plata cu ora, grilă mai mare și sporuri păstrate ca acum.

„Nu putem sta la masa unor negocieri false. Actualul proiect de lege încalcă flagrant tocmai actele normative adoptate de Executiv odată cu finalizarea grevei generale din 2023”, au transmis sindicatele într-un comunicat de presă.

Proiectul legii salarizării unitare, în forma finală, înainte să ajungă la Parlament, a fost publicat vineri, 17 iulie, pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Documentul conține coeficienții de salarizare pentru profesorii, directorii și inspectorii din învățământul preuniversitar, cadrele didactice din învățământul universitar și personalul didactic auxiliar și administrativ.

Un lector universitar cu 3-5 ani vechime are coeficientul 1,98, în timp ce un asistent universitar cu aceeași vechime are coeficientul 2,02, deși lectorul este funcția didactică superioară, au semnalat cititorii Edupedu.ro, la articolul cu grilele și coeficienți de salarizare pentru învățământul superior din proiectul noii legi a salarizării, publicat pe 17 iulie. 

Proiectul noii legi a salarizării are un sistem de remunerare bazat pe coeficienți de salarizare, care se înmulțesc cu o valoare de referință unică. În varianta de proiect inițială sumă era 4350, valoarea de referință în proiectul final este de 4.100 de lei. Salariul de bază pentru fiecare funcție rezultă din înmulțirea coeficientului aferent funcției și tranșei de vechime cu această valoare. De exemplu, un coeficient de 2,00 corespunde unui salariu de bază brut de 8.200 de lei, iar un coeficient de 2,05 înseamnă un salariu brut de 8.405 lei. Valoarea de referință ar urma să fie decisă anual de către Guvern, conform proiectului.