Un lector universitar cu 3-5 ani vechime are coeficientul 1,98, în timp ce un asistent universitar cu aceeași vechime are coeficientul 2,02, deși lectorul este funcția didactică superioară, au semnalat cititorii Edupedu.ro, la articolul cu grilele și coeficienți de salarizare pentru învățământul superior din proiectul noii legi a salarizării, publicat pe 17 iulie.
- Proiectul noii legi a salarizării are un sistem de remunerare bazat pe coeficienți de salarizare, care se înmulțesc cu o valoare de referință unică. În varianta de proiect inițială sumă era 4350, valoarea de referință în proiectul final este de 4.100 de lei. Salariul de bază pentru fiecare funcție rezultă din înmulțirea coeficientului aferent funcției și tranșei de vechime cu această valoare. De exemplu, un coeficient de 2,00 corespunde unui salariu de bază brut de 8.200 de lei, iar un coeficient de 2,05 înseamnă un salariu brut de 8.405 lei. Valoarea d referință ar urma să fie decisă anual de către Guvern, conform proiectului.
După ce Edupedu.ro a publicat noile grile de salarizare pentru învățământul superior, mai mulți cititori au semnalat neconcordanțe în proiectul de lege pus în dezbatere de Ministerul Muncii.
Cea mai frecventă observație privește ordinea coeficienților pentru funcțiile didactice universitare.
Un cititor a scris că, în grila publicată, un lector universitar cu 3-5 ani vechime are coeficientul 1,98, în timp ce un asistent universitar cu aceeași vechime are coeficientul 2,02, deși lectorul reprezintă funcția didactică superioară.
„Observ în aceste grile cum lectorul are, la câteva tranșe de vechime, salariul mai mic decât asistentul, deși lectorul este treapta superioară. De exemplu, asistent până la 3 ani, coeficient 2, asistent 3-5 ani, coeficient 2,02. Lectorul 3-5 ani are coeficient 1,98. Și acesta este doar un exemplu, mai sunt câteva tranșe unde se regăsește această minunăție”, scrie acesta.
Același cititor susține că astfel de diferențe ridică semne de întrebare cu privire la modul în care a fost construită grila: „Dacă nu au reușit să se uite pe aceeași pagină, în același tabel, ca să poată regla diferențele, este evident că nu are sens să ne așteptăm la o reală armonizare a coeficienților în această lege.”
Promovarea la conferențiar nu aduce practic nicio creștere salarială
Un lector universitar cu 10-15 ani vechime ar putea avea aproape același salariu brut ca un conferențiar promovat după intrarea în vigoare a noii legi, a semnalat un alt cititor.
„Dacă ești lector cu 10-15 ani vechime, la momentul actual ai salariul: 2,04 × 4.100 + suma compensatorie = aproximativ 9.200 lei brut. Dacă avansezi pe conferențiar în martie 2027, vei avea salariul fără suma compensatorie: 2,24 × 4.100 = 9.225 lei. Concluzie: salariul de lector + suma compensatorie = salariul de conferențiar. Unde e dreptatea?”
De exemplu, un lector universitar aflat în tranșa de vechime 10-15 ani are coeficientul 2,04, iar un conferențiar universitar aflat la începutul carierei pe noua funcție (3-5 ani) are coeficientul 2,11. Diferența este de numai 0,07 puncte de coeficient, deși promovarea la conferențiar presupune îndeplinirea unor criterii academice mult mai exigente, inclusiv un portofoliu consistent de cercetare și publicații.
Coeficienții din învățământ ar trebui să fie mai sus în grilă
Un alt cititor consideră că problema nu este doar ordinea coeficienților între funcțiile didactice universitare, ci și poziționarea întregii grile a învățământului în raport cu celelalte categorii de bugetari.
„Chiar dacă amână implementarea legii pentru că nu sunt bani, ar trebui, totuși, ca coeficienții din tot învățământul să se afle ceva mai sus în grile față de alte posturi din alte categorii bugetare. Precizez, încă o dată, nu este vorba de cât de important este sau nu un domeniu aici, deși, dacă am discuta și despre asta, ar fi clar necesare niște majorări importante, ci, pur și simplu, de cerințele obiective ale posturilor.”
Coeficienți de salarizare învățământ universitar
În ansamblu, coeficienții prevăzuți în proiect sunt:
Profesor universitar:
- 5-10 ani: 2,45
- 10-15 ani: 2,69
- 15-20 ani: 3,06
- 20-25 ani: 3,52
- peste 25 ani: 4,00
Conferențiar universitar:
- 3-5 ani: 2,11
- 5-10 ani: 2,18
- 10-15 ani: 2,25
- 15-20 ani: 2,45
- 20-25 ani: 2,75
- peste 25 ani: 3,12
Lector universitar (șef de lucrări):
- 3-5 ani: 1,98
- 5-10 ani: 2,01
- 10-15 ani: 2,04
- 15-20 ani: 2,10
- 20-25 ani: 2,24
- peste 25 ani: 2,38
Asistent universitar:
- până la 3 ani: 2,00
- 3-5 ani: 2,02
- 5-10 ani: 2,05
- 10-15 ani: 2,07
- 15-20 ani: 2,09
- 20-25 ani: 2,12
- peste 25 ani: 2,14
Diferențele dintre funcții arată că grila nu păstrează în toate situațiile ierarhia firească dintre gradele didactice universitare. În două tranșe de vechime, coeficientul unui asistent universitar este mai mare decât al unui lector universitar, deși lectorul ocupă o funcție superioară în cariera academică.
Informații de context despre proiectul legii salarizării 2026
Proiectul legii salarizării unitare, în forma finală, înainte să ajungă la Parlament, a fost publicat vineri, 17 iulie, pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.
Documentul conține coeficienții de salarizare pentru profesorii, directorii și inspectorii din învățământul preuniversitar, cadrele didactice din învățământul universitar și personalul didactic auxiliar și administrativ.
Consultările cu sindicatele din învățământ privind proiectul Legii salarizării au loc mâine, 18 iulie, de la ora 09.00.
Foto: ID 39488580 © Astroid | Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
7 comments
las ca e bine, dupa vorba cei din urma vor fi cei dintai, la salarii.bravo tineti-o tot asa.
Nu mai plangeti profesorii din universitar.
Din 2010 până în prezent legile salarizării și pensionării au fost făcute în detrimentul bugetarului de rând, în schimb pentru politicieni și acoliții lor, întotdeauna au fost create portițe pentru venituri mari (salariu plus alte sporuri și diurne), au fost introduse adevăratele pensii speciale pentru ei începând cu primarul pana la prim ministru, de cele mai multe ori cu studii dubioase).
Nu e niciun paradox. E ignoranta, incompetenta si bataie de joc.
Bătaie de joc. Muncești degeaba în țara asta. Ca să nu mai spunem că un bibliotecar are salariu mai mare decât un conferențiar. Stai și îți bați capul cu articole pe criterii extrem de dure CNATDCU fără rost. O rușine!
Este de asteptat sa existe asemenea anomalii, cata vreme acesti coefificienti ii stabileste cineva care nu are nicio legatura cu sistemul de invatamant universitar.
Mai observam ca salariile propuse pentru educatie sunt pe prima pagina, in timp ce salariile parlamentarilor, ale primarilor etc., sunt exact pe ultimele pagini, unde romanul se plictiseste sa mai ajunga cu parcurgerea fisierului. Totusi, daca vei avea rabdare sa parcurgi toate aceste pagini, vei observa ca primarul (care poate avea si 7 clase ca studii…) unei organizatii cu pana la 10 000 de locuitori (adica o comuna oarecare) are coeficientul (in crestere, pentru urmatorii 4 ani) mai mare decat cel al profesorului universitar cu vechime de peste 25 de ani…
Exact. Intreaga grila din sistemul de educatie se regaseste in jumatatea inferioara, din moment ce maxim este 8 iar prof. univ la 25 ani vechime este cu 4.
Intr-o tara normala, profesorul universitar ar fi cel putin la un coeficient 5, intr-o tara care doreste ca sistemul de invatamant sa progreseze, ar fi aproape de 6. Si, desigur, toate celelalte salarii intinse pe un domeniu cu un raport de circa 2:1, adica startul la un coeficient 3 (profesor debutant, asistent doctorand — perioada determinata).
Dar exista o alta problema imensa, impusa din 2017: toata grila acopera primii 25 de ani de activitat. Dupa aceea? Nicio evolutie, de niciun fel? In medie, vechimea ajunge la peste 40 de ani. Adica cel putin 15 ani fara nicio motivatie financiara?