Aproximativ 3 miliarde de lei din costul suplimentar de 12 miliarde de lei estimat de Guvern pentru aplicarea noii legi a salarizării în 2027 nu vor reprezenta creșteri efective de venituri, ci bani necesari pentru ca angajații care ar ieși cu salarii mai mici din noile grile să își păstreze venitul din noiembrie 2026. Premierul Ilie Bolojan a încercat să explice astfel, într-un interviu la Digi24, mecanismul „diferenței salariale tranzitorii” și motivul pentru care afirmă că niciun bugetar nu va pierde bani. Proiectul de lege confirmă existența protecției nominale, dar arată și că majorările viitoare vor fi folosite mai întâi pentru absorbirea acestei diferențe, astfel încât o parte dintre angajați pot rămâne o perioadă fără o creștere efectivă a venitului.
Premierul Ilie Bolojan a oferit pentru prima dată o estimare a costului total al diferențelor salariale tranzitorii care ar urma să fie plătite după aplicarea noii legi a salarizării: 3 miliarde de lei în 2027.
Este suma pe care statul estimează că va trebui să o adauge salariilor rezultate din noile grile pentru ca angajații ale căror venituri ar fi mai mici decât cele din noiembrie 2026 să nu înregistreze o scădere efectivă.
„Din ceea ce mi-au comunicat Ministerul Muncii, din cele 12 miliarde care s-ar adăuga în plus actualului fond de salarii pentru anul viitor, în așa fel încât să punem această lege în practică, 3 miliarde reprezintă aceste diferențe, aceste compensații, în așa fel încât cei care sunt în situația de a pierde din venituri să nu piardă, iar cei care trebuie să le crească veniturile sunt cei care au diferența de la 12 la 3 miliarde, adică 9 miliarde”, a declarat Ilie Bolojan.
Interpretarea corectă este, așadar, că cele 3 miliarde de lei reprezintă costul cumulat estimat al diferențelor dintre veniturile protejate ale angajaților și veniturile mai mici rezultate, pentru aceștia, din aplicarea noii legi.
Nu este vorba doar despre o comparație între salariile de bază din vechea și noua grilă. Proiectul compară două venituri salariale construite potrivit unor reguli diferite, cu unele excluderi prevăzute expres.
Cum funcționează mecanismul
Noua lege ar urma să intre în vigoare la 1 decembrie 2026, potrivit proiectului publicat pe 17 iulie de Ministerul Muncii. În acel moment, fiecare angajat va fi reîncadrat pe funcția, gradul sau treapta profesională, gradația și vechimea corespunzătoare, iar salariul va fi recalculat după noile grile și după noua structură a drepturilor salariale.
Salariul de bază va rezulta din înmulțirea coeficientului funcției cu valoarea de referință, stabilită la 4.100 de lei pentru decembrie 2026 și pentru întregul an 2027. La acesta se vor adăuga, după caz, gradația de vechime, sporurile, indemnizațiile și celelalte drepturi prevăzute de noua lege.
Rezultatul acestui calcul va fi comparat cu venitul salarial aferent lunii noiembrie 2026. Dacă venitul calculat potrivit noii legi este mai mare, angajatul primește majorarea rezultată.
Dacă venitul calculat potrivit noii legi este mai mic, angajatul primește, pe lângă noul salariu, o „diferență salarială tranzitorie”, astfel încât venitul să rămână la nivelul protejat din noiembrie 2026.
Definiția din proiect precizează că diferența salarială tranzitorie „menține venitul salarial aflat în plată în luna noiembrie 2026” și că se calculează ca diferență între acest venit și salariul de bază, indemnizația de încadrare, solda sau salariul de funcție și, după caz, sporurile determinate potrivit noii legi.
Exemplu simplificat: un angajat are în noiembrie 2026 un venit protejat de 10.000 de lei brut. După aplicarea noii legi, salariul și drepturile luate în calcul ajung la 9.200 de lei. Angajatul va primi o diferență salarială tranzitorie de 800 de lei, astfel încât venitul să rămână la 10.000 de lei.
Aceasta este baza afirmației premierului potrivit căreia nu vor exista scăderi. „Nu putem să gândim într-o minimă logică că o să avem scăderi de salarii din moment ce fondul total de salarii este mai mare cu 12 miliarde”, a spus Ilie Bolojan.
Textul proiectului susține afirmația doar în sens nominal și în condițiile prevăzute de lege: angajatul care rămâne pe aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții primește diferența necesară pentru menținerea venitului de referință.
Articolul 33 prevede că protecția se acordă „pe perioada în care persoana ocupă aceeași funcție și în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții”. Prin urmare, afirmația că „niciun venit nu scade” trebuie citită împreună cu aceste condiții, nu ca o garanție absolută aplicabilă indiferent de modificarea funcției, programului de lucru, condițiilor de muncă sau drepturilor variabile.
Ce intră în comparație
Proiectul folosește mai multe noțiuni care trebuie puse împreună. „Salariul lunar” rezultat din noua lege este definit ca suma care cuprinde salariul de bază sau indemnizația, sporurile, indemnizațiile, primele, premiile și celelalte elemente salariale aplicabile categoriei respective.
„Venitul salarial” este definit și mai larg: salarii de bază, solde, gradații, indemnizații, sporuri, prime, premii și alte drepturi în bani sau în natură.
Totuși, formula specifică a diferenței salariale tranzitorii spune că aceasta se calculează între venitul salarial din noiembrie 2026 și salariul de bază sau echivalentul acestuia, plus „după caz, sporurile” stabilite potrivit noii legi.
De aici apare o neclaritate importantă de redactare: definițiile generale ale salariului lunar și venitului salarial includ indemnizații, prime și premii, dar formula expresă a diferenței enumeră salariul de bază și sporurile, fără să precizeze la fel de clar tratamentul tuturor celorlalte componente.
Prin urmare, nu se poate spune fără rezerve că cele 3 miliarde reprezintă diferența dintre toate veniturile vechi și toate veniturile noi „cu tot cu sporuri și premii”.
Formularea juridic mai sigură este că suma reprezintă costul diferențelor salariale tranzitorii necesare pentru menținerea venitului protejat din noiembrie 2026, calculat potrivit formulei și excluderilor prevăzute de proiect.
Se compară doar salariul de bază? Nu. Dacă s-ar compara doar salariile de bază, proiectul nu ar folosi noțiunile de „salariu lunar” și „venit salarial” și nu ar menționa sporurile.
Comparația pornește de la venitul salarial din noiembrie 2026 și îl raportează la salariul sau indemnizația stabilite potrivit noii legi, împreună cu sporurile aplicabile.
Intră sporurile? Da, dar nu toate în mod automat.
Articolul 7 lit. g) include expres, „după caz”, sporurile determinate potrivit noii legi. În același timp, articolul 33 exclude explicit anumite drepturi din venitul de referință al lunii noiembrie 2026.
Prin urmare, sporurile ordinare care rămân parte a noii salarizări pot intra în calcul, dar drepturile enumerate ca excepții nu sunt folosite pentru stabilirea diferenței.
Intră premiile? Proiectul nu oferă un răspuns suficient de clar. Definiția generală a salariului lunar include premiile, însă premiul de performanță nu este un drept general și garantat. El „poate fi” acordat, depinde de evaluare, de fondurile aprobate, este limitat la cel mult 30% dintre posturile ocupate și are o valoare între 10% și 20% din salariul de bază.
Pentru personalul didactic și didactic auxiliar, premiul poate fi stabilit chiar la doi ani. Pentru celelalte categorii, mecanismul ar urma să se aplice din 2028 și numai dacă în anul anterior a fost respectată ținta de deficit bugetar.
Din aceste motive, premiile nu pot fi tratate drept componentă sigură și permanentă a venitului nou pentru fiecare angajat. Proiectul nu precizează explicit dacă Guvernul a inclus în estimarea de 3 miliarde de lei ipoteze privind premiile de performanță și nici în ce măsură acestea au fost luate în calcul.
Ce drepturi sunt excluse
Articolul 33 exclude din venitul lunii noiembrie 2026 folosit pentru calculul diferenței următoarele:
- drepturile salariale pentru activitatea desfășurată în proiecte finanțate din fonduri europene;
- drepturile pentru gestionarea fondurilor europene;
- stimulentele pentru gestionarea financiară a fondurilor europene;
- drepturile salariale preluate în noua lege pentru munca de noapte și munca suplimentară;
- anumite drepturi din domeniul sănătății prevăzute în anexa a II-a, la care proiectul face trimitere.
Aceste excluderi sunt importante. Ele înseamnă că nu orice sumă încasată efectiv în noiembrie 2026 devine automat venit protejat prin diferența tranzitorie.
De exemplu, plata pentru ore suplimentare, munca de noapte sau activitatea într-un proiect european nu este transformată într-o compensație permanentă doar pentru că a fost încasată în luna de referință.
Cum este absorbită diferența
Diferența salarială tranzitorie nu este concepută ca o sumă permanentă care se adaugă definitiv peste noua grilă.
Articolul 33 alin. (2) prevede că aceasta „se reduce în mod corespunzător, în limita creșterilor ulterioare ale salariului lunar până la absorbția integrală a acesteia”.
Asta înseamnă că viitoarele majorări nu se vor vedea imediat în venitul total al angajatului.
Reluăm exemplul dat mai sus, când angajatul are: 9.200 de lei venit calculat după noua lege, 800 de lei diferență tranzitorie, 10.000 de lei venit total.
Dacă ulterior noul salariu crește cu 300 de lei, la 9.500 de lei, diferența tranzitorie scade de la 800 la 500 de lei. Venitul total rămâne 10.000 de lei.
Dacă salariul din grilă mai crește cu 500 de lei, ajungând la 10.000 de lei, diferența este absorbită complet. Angajatul are în continuare un venit total de 10.000 de lei.
Abia o creștere ulterioară peste acest nivel îi aduce o majorare efectivă a venitului total.
Prin urmare, mecanismul protejează angajatul de o scădere nominală, dar poate transforma creșterile viitoare ale grilei într-o recuperare contabilă a diferenței, fără bani suplimentari încasabili imediat, fără nicio predictibilitate asupra unui eventual avans al veniturilor sale, indiferent de cât de productiv este, cât de premiat este. Iar dacă schimbă funcția, avansează de exemplu, atunci intră direct pe noua grilă.
Ce se întâmplă când crește valoarea de referință
Salariul de bază este determinat prin înmulțirea coeficientului funcției cu valoarea de referință. Pentru decembrie 2026 și anul 2027, aceasta este fixată la 4.100 de lei.
Începând cu anii următori, valoarea ar urma să fie stabilită anual de Guvern, în limitele bugetare și fără ca procentul de creștere a cheltuielilor de personal să depășească procentul creșterii nominale a PIB. Începând cu 2028, majorarea va fi condiționată și de obiectivul reducerii masei salariale din sectorul public cu cel puțin 1,5 puncte procentuale din PIB între 2024 și 2031.
Când valoarea de referință crește, crește și salariul calculat potrivit grilei. Pentru angajatul cu diferență tranzitorie, această creștere reduce mai întâi compensația.
El începe să simtă o majorare efectivă numai după ce salariul din grilă depășește venitul protejat din noiembrie 2026.
Ce se întâmplă cu gradația de merit a profesorilor
Noua lege înlocuiește gradația de merit cu premiul de performanță, dar protejează temporar gradațiile deja acordate. Personalului didactic și didactic auxiliar care beneficiază de gradație de merit la intrarea în vigoare a legii i se acordă o diferență salarială tranzitorie corespunzătoare acestui drept, pe durata pentru care gradația fusese stabilită.
În aceeași perioadă, persoana nu poate cumula această protecție cu premiul de performanță. Sumele acordate pentru menținerea gradației sunt incluse în plafonul total al premiilor de performanță.
Proiectul conține însă o eroare de trimitere: alineatele (8) și (9) ale articolului 33 se referă la un alineat (10), care nu există în versiunea transmisă. Din context rezultă că trimiterea ar trebui, cel mai probabil, să fie la alineatul (7), referitor la gradația de merit, dar această corectare ar trebui făcută de către autorul proiectului.
Ce înseamnă economic cele 12 miliarde de lei
Din explicația premierului rezultă următoarea împărțire:
- 12 miliarde de lei reprezintă creșterea totală estimată a fondului de salarii necesară aplicării legii în 2027;
- 3 miliarde de lei reprezintă diferențele tranzitorii necesare pentru menținerea veniturilor celor care ar ieși pe minus din noul sistem;
- 9 miliarde de lei reprezintă diferența rămasă, destinată creșterilor de venituri pentru angajații care ies pe plus.
Prin urmare, 25% din costul suplimentar estimat al legii nu produce o majorare față de veniturile actuale pentru beneficiarii acestor bani. Suma este necesară pentru ca veniturile lor să nu scadă. Aceasta este o cheltuială suplimentară pentru buget, dar nu o creștere salarială efectivă pentru angajat. Statul cheltuiește mai mult pentru a putea aplica o nouă arhitectură salarială fără să reducă veniturile nominale deja aflate în plată.
Afirmația că cele 3 miliarde reprezintă diferența dintre veniturile actuale și cele rezultate din noile grile pentru angajații care ies pe minus este, în esență, corectă. Ea trebuie însă nuanțată în trei puncte.
În primul rând, reperul este venitul salarial eligibil aferent lunii noiembrie 2026, nu orice sumă încasată în acea lună.
În al doilea rând, calculul nu se limitează la salariul de bază, dar proiectul conține o formulare insuficient de clară privind tratamentul tuturor indemnizațiilor, primelor și premiilor.
În al treilea rând, cele 3 miliarde sunt o estimare comunicată verbal de premier pe baza informațiilor Ministerului Muncii. Din documentele analizate nu rezultă metodologia de calcul, numărul angajaților vizați, distribuția pe domenii sau valoarea compensațiilor pentru fiecare familie ocupațională.
O sumă comparabilă cu întreaga creștere anunțată pentru Educație
Valoarea de 3 miliarde de lei este comparabilă cu întreaga sumă suplimentară despre care tot premierul a indicat că ar reveni sistemului de educație prin aplicarea noii legi.
Comparația arată ordinul de mărime: suma necesară la nivelul întregului sector public numai pentru menținerea veniturilor care ar scădea în noul sistem este echivalentă cu întreaga creștere estimată pentru salarizarea angajaților din Educație.
Ce explică Guvernul și ce reclamă sindicatele
Guvernul folosește mecanismul pentru a răspunde acuzațiilor sindicatelor potrivit cărora anumite categorii de profesori, medici și alți angajați ar avea venituri mai mici după aplicarea noilor coeficienți, sporuri și limite salariale.
Răspunsul Executivului este că grila poate produce un rezultat teoretic mai mic, dar diferența va fi plătită separat, astfel încât venitul eligibil să nu scadă.
Sindicatele critică însă tocmai efectul ulterior al mecanismului: angajatul nu pierde imediat bani, dar poate rămâne ani la rând la același venit total, în timp ce creșterile valorii de referință sunt absorbite de reducerea compensației.
Ambele afirmații pot fi adevărate simultan – Guvernul poate susține că venitul nominal nu scade la intrarea în vigoare a legii, sindicatele pot susține că angajatul nu beneficiază efectiv de creșterile viitoare până când diferența este absorbită.
