Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, susține că niciunul dintre sindicatele care contestă proiectul noii legi a salarizării nu a prezentat o alternativă concretă la reforma propusă de Guvern. Într-un interviu acordat Digi24, acesta a afirmat că o majorare liniară a salariilor tuturor bugetarilor cu doar 7% ar consuma același buget de 12 miliarde de lei estimat pentru noua lege, dar ar păstra inechitățile din sistem.
„Eu am întrebat toate sindicatele exact același lucru pe care m-ați întrebat și dumneavoastră: care este alternativa dumneavoastră? Repet, la un proiect care aduce salarizare unitară, rezolvă probleme majore, ajută două treimi din zona publică să aibă măriri salariale, care este alternativa? Și niciun sindicat n-a reușit să-mi răspundă. Am obținut doar răspunsuri de genul «ne descurcăm noi separat»”, a declarat Pîslaru.
Ministrul a susținut că alternativa unei indexări generale a salariilor ar fi mai puțin eficientă decât reforma propusă.
„O indexare salarială cu doar 7% îți consumă exact bugetul de 12 miliarde despre care discutăm și nu vei face decât să mărești inechitățile actuale”, a spus acesta.
Afirmația este importantă deoarece permite o estimare a dimensiunii fondului anual de salarii luat în calcul de Guvern. Dacă o creștere liniară de 7% costă aproximativ 12 miliarde de lei, rezultă că masa salarială anuală avută în vedere este de aproximativ 171 de miliarde de lei.
Declarația vine după ce premierul Ilie Bolojan a explicat că cele 12 miliarde de lei nu reprezintă integral majorări salariale. Potrivit acestuia, aproximativ 3 miliarde de lei sunt destinate diferențelor salariale tranzitorii – mecanismul prin care angajații ale căror venituri ar rezulta mai mici după aplicarea noii grile își păstrează nivelul actual al salariului – iar aproximativ 9 miliarde de lei reprezintă creșteri salariale efective.
Coroborate, declarațiile celor doi membri ai Guvernului conturează logica economică a reformei. Executivul susține că, în loc să acorde o majorare uniformă de aproximativ 7% tuturor bugetarilor, preferă să folosească aceeași anvelopă bugetară pentru a reconfigura ierarhiile salariale dintre familiile ocupaționale. Aproximativ două treimi dintre angajați ar urma să beneficieze de creșteri salariale, iar pentru aproape o treime vor fi acordate diferențe compensatorii, astfel încât veniturile aflate în plată să nu scadă.
În același interviu, Pîslaru a recunoscut că proiectul nu este încă pregătit pentru a fi trimis în Parlament, în condițiile în care negocierile cu sindicatele din sănătate și educație continuă.
„Este clar că încă nu suntem pregătiți cu legea salarizării pentru a fi asumată de Parlament din rațiuni foarte simple: avem două sectoare sănătate și educație, unde tensiunile sociale din cauza acestei campanii majore de dezinformare și pe de altă parte, din cauza problemelor pe care sistemele le au în mod obiectiv, nu există încă un consens că proiectul ar putea într-adevăr să să treacă. Și atunci, până nu lămurim situația legată de lucrul cu sindicatele pe sănătate și pe educație, nu avem în acest moment o majoritate parlamentară de susținere. Ne propunem ca să mai stăm 2 săptămâni pe acest subiect, astfel încât undeva la jumătatea lunii august, dacă vom avea ceea ce credem că vom avea – îmbunătățiri semnificative și îmbunătățirea inclusiv a dialogului cu sindicatele – să putem ajunge la o formă în care încă o dată să putem arăta și susține că proiectul acestei legi nu numai că e bun, pentru că primim niște bani pe PNRR și face bine România”, a declarat ministrul.
Premierul Ilie Bolojan a explicat ieri că, din costul total de 12 miliarde de lei al noii legi a salarizării, aproximativ 3 miliarde de lei nu reprezintă majorări salariale, ci sume destinate diferențelor salariale tranzitorii, mecanism prin care sunt protejate veniturile angajaților pentru care noua grilă ar genera salarii mai mici decât cele aflate în prezent în plată. Restul de aproximativ 9 miliarde de lei reprezintă creșteri salariale efective. Potrivit explicațiilor premierului, mecanismul este cel care stă la baza afirmației Guvernului că „niciun venit nu va scădea” odată cu aplicarea noii legi.
