Rectorul Universității din București, Marian Preda, a criticat proiectul Legii salarizării 2026 și a spus că „modificările în zona învățământului sunt hilare”. Acesta a precizat că „nu poți să faci o modificare a uneia dintre cele mai importante legi din România, cu un impact social-emoțional major, fără o analiză serioasă a prestigiului profesiilor, a ierarhiilor”. Declarațiile au fost făcute duminică, 2 august, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.
Marian Preda a menționat că ar fi trebuit consultată comunitatea academică din România:
„Modificările în zona învățământului sunt hilare. Adică eu nu înțeleg cine le-a făcut, de ce le-a făcut și de ce nu ne consultă pe noi, actorii importanți din domeniu. Și când spun actorii importanți vorbesc de toată comunitatea academică din România. Toți trebuie să discute despre asta, nici măcar reacțiile n-au fost făcute pe bază de consultări.”
Diana Dumitrașcu, moderator: Să începem de la legea salarizării. Domnule Preda, v-ați uitat pe document? Ce vă nemulțumește personal?
Marian Preda: „În primul rând, procesul de elaborare a legii, fără consultări reale, nici măcar în interiorul comunității academice nu au fost consultări reale. Fără o analiză serioasă înainte, nu poți să faci o modificare a uneia dintre cele mai importante legi din România, cu un impact social-emoțional major, fără o analiză serioasă a prestigiului profesiilor, a ierarhiilor. Trebuie o analiză comparativă cu ce se întâmplă la nivel european și așa mai departe. Și după aceea să începi această discuție foarte serioasă, publică, pe toate domeniile.
Iar modificările în zona învățământului sunt hilare. Adică eu nu înțeleg cine le-a făcut, de ce le-a făcut și de ce nu ne consultă pe noi, actorii importanți din domeniu. Și când spun actorii importanți vorbesc de toată comunitatea academică din România. Toți trebuie să discute despre asta, nici măcar reacțiile n-au fost făcute pe bază de consultări.
Deci, un proces complet incorect, din punct de vedere și legislativ, administrativ, juridic, dar mai ales din punct de vedere al echității, al corectitudinii sociale, relației dintre corpuri profesionale, respectului față de instituții importante, cum sunt universitățile, și de toată societatea românească. Pentru că, din câte am văzut, în toate domeniile este același lucru. De fapt, cred că toate sindicatele și toate comunitățile profesionale sunt nemulțumite de această lege.”
Informații de context
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, susține că niciunul dintre sindicatele care contestă proiectul noii legi a salarizării nu a prezentat o alternativă concretă la reforma propusă de Guvern. Într-un interviu acordat Digi24, Pîslaru a recunoscut că proiectul nu este încă pregătit pentru a fi trimis în Parlament, în condițiile în care negocierile cu sindicatele din sănătate și educație continuă.
„Este clar că încă nu suntem pregătiți cu legea salarizării pentru a fi asumată de Parlament din rațiuni foarte simple: avem două sectoare sănătate și educație, unde tensiunile sociale din cauza acestei campanii majore de dezinformare și pe de altă parte, din cauza problemelor pe care sistemele le au în mod obiectiv, nu există încă un consens că proiectul ar putea într-adevăr să să treacă. Și atunci, până nu lămurim situația legată de lucrul cu sindicatele pe sănătate și pe educație, nu avem în acest moment o majoritate parlamentară de susținere. Ne propunem ca să mai stăm 2 săptămâni pe acest subiect, astfel încât undeva la jumătatea lunii august, dacă vom avea ceea ce credem că vom avea – îmbunătățiri semnificative și îmbunătățirea inclusiv a dialogului cu sindicatele – să putem ajunge la o formă în care încă o dată să putem arăta și susține că proiectul acestei legi nu numai că e bun, pentru că primim niște bani pe PNRR și face bine România”, a declarat ministrul.
Premierul Ilie Bolojan a explicat că, din costul total de 12 miliarde de lei al noii legi a salarizării, aproximativ 3 miliarde de lei nu reprezintă majorări salariale, ci sume destinate diferențelor salariale tranzitorii, mecanism prin care sunt protejate veniturile angajaților pentru care noua grilă ar genera salarii mai mici decât cele aflate în prezent în plată. Restul de aproximativ 9 miliarde de lei reprezintă creșteri salariale efective. Potrivit explicațiilor premierului, mecanismul este cel care stă la baza afirmației Guvernului că „niciun venit nu va scădea” odată cu aplicarea noii legi.
Într-un interviu acordat Digi24, Ilie Bolojan a afirmat că profesorilor li s-au creat „pe bună dreptate” așteptări prin legea adoptată după greva din 2023, însă respectarea integrală a acelor angajamente ar necesita aproximativ 8 miliarde de lei, față de cele 3 miliarde prevăzute în actualul proiect al legii salarizării.
„În învățământ, unde, pe bună dreptate, sunt niște nemulțumiri, dar legate de așteptările pe care le au din 2023. Vă aduceți aminte când a fost greva din educație, atunci când s-a trecut de la Guvernul Ciucă la Guvernul Ciolacu, s-a dat o lege care a creat niște așteptări privind dinamica, adică creșterea salariilor în educație, că o să le crească salariul în educație aproape de nivelul medicilor”, a declarat Ilie Bolojan.
Amintim că sindicatele din Educație au anunțat că nu vor participa la discuțiile din 23 iulie despre Legea salarizării 2026 de la Ministerul Muncii. Acestea au publicat propria variantă de salarizare cu altă formulă pentru plata cu ora, grilă mai mare și sporuri păstrate ca acum.
„Nu putem sta la masa unor negocieri false. Actualul proiect de lege încalcă flagrant tocmai actele normative adoptate de Executiv odată cu finalizarea grevei generale din 2023”, au transmis sindicatele într-un comunicat de presă.
Proiectul legii salarizării unitare, în forma finală, înainte să ajungă la Parlament, a fost publicat vineri, 17 iulie, pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.
Documentul conține coeficienții de salarizare pentru profesorii, directorii și inspectorii din învățământul preuniversitar, cadrele didactice din învățământul universitar și personalul didactic auxiliar și administrativ.
Un lector universitar cu 3-5 ani vechime are coeficientul 1,98, în timp ce un asistent universitar cu aceeași vechime are coeficientul 2,02, deși lectorul este funcția didactică superioară, au semnalat cititorii Edupedu.ro, la articolul cu grilele și coeficienți de salarizare pentru învățământul superior din proiectul noii legi a salarizării, publicat pe 17 iulie.
Proiectul noii legi a salarizării are un sistem de remunerare bazat pe coeficienți de salarizare, care se înmulțesc cu o valoare de referință unică. În varianta de proiect inițială sumă era 4350, valoarea de referință în proiectul final este de 4.100 de lei. Salariul de bază pentru fiecare funcție rezultă din înmulțirea coeficientului aferent funcției și tranșei de vechime cu această valoare. De exemplu, un coeficient de 2,00 corespunde unui salariu de bază brut de 8.200 de lei, iar un coeficient de 2,05 înseamnă un salariu brut de 8.405 lei. Valoarea de referință ar urma să fie decisă anual de către Guvern, conform proiectului.
Citește și:
Legea salarizării 2026. Simion Hăncescu, FSLI, despre neînceperea anului școlar 2026-2027: Aceasta este o măsură pe care o vom lua în calcul, dar decizia finală aparține angajaților, după ce aceștia se vor întoarce în cancelarii. Profesorii sunt foarte indignați
Legea salarizării 2026. Simion Hăncescu, FSLI: Trebuie o altă grilă de salarizare, una corectă, nu bășcălia aceasta / „Trebuie să cugetăm bine ce facem. Dacă pierdem trenul, s-a dus cu noi” – liderul sindical Anton Hadăr
Legea salarizării 2026. Simion Hăncescu, FSLI, după întâlnirea de la Cotroceni: Cea mai gravă problemă este cea referitoare la coeficienții de ierarhizare. Acest proiect de lege este inacceptabil în forma actuală. Alternativa – coeficienții negociați în anul 2024
Liderii sindicatelor din Educație au dus la Cotroceni propriul proiect al legii salarizării și au cerut sprijinul Administrației Prezidențiale. S-au întâlnit cu consilierii Sorin Costreie și Radu Burnete
Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii: Am întrebat toate sindicatele care este alternativa la noua lege a salarizării. Niciunul nu a venit cu o variantă, doar cu răspunsul „ne descurcăm noi separat”. Până nu lămurim situația legată de sindicatele pe sănătate și pe educație, nu avem în acest moment o majoritate parlamentară de susținere
Premierul Ilie Bolojan explică de ce susține că niciun venit nu va scădea prin noua lege: 3 miliarde de lei vor acoperi diferența dintre veniturile actuale și cele care vor fi mai mici rezultate din noile grile
Ilie Bolojan: Profesorii sunt nemulțumiți pe bună dreptate. Respectarea promisiunilor făcute după greva din 2023 ar necesita încă 8 miliarde de lei, nu 3 miliarde cât prevede noua lege a salarizării
Kelemen Hunor: Nu putem accepta să scadă veniturile în Educație / Șansele ca legea salarizării să treacă săptămână aceasta sunt zero
13 comments
Stimați guvernanți,
Nu luați singuri decizii! Chemați reprezentanți ai universităților! Nu treceți cu pixul peste toate tranșele de vechime și gradele didactice, nu treceți ca Vodă prin lobodă!Chemați reprezentanți ai sistemului preuniversitar! Nu amestecați lucrurile!
Cred că se dorește restrângerea gradelor universitare.
Un asistent universitar cu diplomă de doctor poate coordona și el lucrări de licență și poate chiar de master, depinde de nr. colegilor din departamente și de competențele acestora. Diferența salarială dintre un asistent universitar cu diplomă de doctorat și un lector este actualmente infimă și așa va fi, cu mare probabilitate, și în viitor. Anii de vechime ar face puțin diferența. În această situație, un asistent ar lucra mai mult, dar ar fi plătit mai prost. Norma didactică, să știți, a fost deja mărită.
Jalnică recompensă pentru anii de sacrificii în cazul celor care au intrat în sistem pe merit! Mai sunt și astfel de cazuri, să știți!
Dar pentru cei din sistemul PCR (pile, cunoștințe, relații) e și va fi mană cerească. De ce oare ? Pentru că aceștia sunt ținuți în spate de cei care i-au adus în sistem și execută cu slugărnicie ordine. Chipurile învață didactica la locul de muncă! Și până să învețe, strică generații de studenți cu incompetența lor. Grav este că unii nu pot să învețe să predea, pentru că pur și simplu nu sunt făcuți pentru meseria de profesor, dar ce să vezi, mai marii aveau nevoie de niște soldăței la intrarea în facultate și în interior!
Sistemul de învățământ universitar mai are o problemă. Nu prevede strict posturi didactice și posturi de cercetare. E vorba de fapt de un amestec: ca să avansezi în carieră, trebuie să publici cât mai mult și mai bine, apoi să predai bine și foarte bine. Pe de o parte, acest dans este greu de executat în același timp (salarizarea fiind defectuoasă la începutul anilor de carieră 5-10 ani, 10-15 ani), de aceea trebuie luate ore la plata cu ora. Actualmente, acestea sunt plătite cu 31 RON net la asistenți cu doctorat și 35. RON net la lectori (UNIBUC). Pe de altă parte, publicațiile costă, au ajuns să coste mult și foarte mult, taxele pentru participarea la conferințe sunt exorbitante și ele. În actuala conjunctură și probabil și în viitorul apropiat, dacă tot se dorește restrângerea gradelor didactice, cred că un mare bine ar fi separarea celor două componente ale funcției unui cadru didactic universitar. Cine dorește să predea, să se concentreze în această direcție. Cine dorește să facă cercetare, atunci să o facă, dar ambele categorii de cadre trebuie să aibă o linie clară de evoluție în carieră. Personal, nu văd această tendință. Tot se produc blocaje, când interne, când externe.
Cât privește sporul de doctorat pentru cadrele din universitar, este binevenit, dacă va fi inclus în venitul de bază, așa salariul nu va mai fi fluctuant în perioada vacanțelor. Norma de hrană și sporul neuropsihic – o să spună unii oameni – de ce să fie acordate pe perioada vacanțelor? Dacă sporul neuropsihic și indemnizația de hrană vor fi eliminate, atunci să fie sporul de doctorat din nou 950 RON net și astfel să fie mărită baza salarială, pentru că fără neuropsihic și indemnizație de hrană, salariul net al unui asistent universitar cu doctorat și al unui lector cu vechime 5-10 ani, 10-15 ani nu cred că ar depăși 5000 RON net în viitoarea lege a salarizării. Personal cred că trebuie ca sporul neuropsihic și indemnizația de hrană să fie incluse în venitul de bază. Astfel nu vor mai fi scăderi de salariu pe perioada vacanțelor. Cu ca. 5000 ron net, nu văd cum se poate face carieră universitară, și didactic și cercetare….. Orele în regim de plata cu ora sunt , bineînțeles, valabile doar în perioada celor două semestre.
Încă ceva: a se vedea mai bine salariile nete, nu brute, ale celor care au 5-10, 10-15 ani de experiență și poate chiar mai mult.
Cam slab la capitolul reactivitate, dle Rector! Pe la conferințele rectorilor, ați abordat subiectul? Ați scris un articol în publicațiile de impact? V-ați sfătuit cu colegii de specialitate?
Nu pot sa trec peste faptul că cel care vorbește este rectorul Universității București, practic una dintre cele mai prestigioase universități din România, iar el folosește termenul „hilar” in acest context … de legea salarizării și impactul ei asupra educației nu comentez pt că nu știu, dar educația să aibă un asemenea reprezentant care sa vina la masa negocierilor este jenant!!
Marinela, sunt un profesor care chiar vreau sa muncesc in noroi, in frig, in prima linie de front din Ucraina, Palestina, Ormuz si oriunde mai omoara scursorile cu sapca-n cap civili, ca pana acum disparea din galaxie „gena” astora. Dar, Marinela, scumpa noastra Marinela, am si eu o conditie, daca pot sa-i spun asa: vreau sa fiu dirigintele copiilor tai! Promit sa le dau numa’ 10+, A+, FFFB++ etc.
Doamna Diana, data viitoare puteți sa îl întrebați pe Domnul intervievat daca înțelege faptul ca România nu are bani? Dacă vor fi măriri de salariu in Sănătate, nu se vor da bani la Educatie s.a.m.d
România nu are bani pentru că nu mai producem nimic. Uzine, fabrici, combinate etc, tot ce produceam in România înainte de ’90, NU MAI EXISTA!
Salariile si pensiile sunt plătite din împrumuturi. România abia plătește anual dobânzile la aceste împrumuturi.
Puteți sa îl întrebați si sa le aduceți la cunoștință aceste informații tuturor doritorilor de măriri salariale?
Mulțumesc! Sunteți extraordinara!
Tina dragă, explică acest paradox: România nu mai are bani, cu toate acestea conform proiectului noii legi, CRESC salariile fix pentru cei din administrație și parlament. Parlamentarii, miniștrii și aparatul ministerial, președintele și aparatul președintelui – TOATĂ lumea primește creșteri de venituri ACUM, nu peste 5 ani, nu la Sf. Așteaptă.
Acum, dragă Tina. Mulțumesc! Ești extraordinară! /s
Întotdeauna vor fi bani pentru politicieni, si din ce in ce mai putini bani pentru sectoarele importante pentru oamenii de rând.
Poate ati înțeles acum Dle Marius. Sunteți extraordinar!
Iar d-ta, ca un bun executant, vii și susții că profesorii (și eventual medicii, că nici lor nu le convine ce li se propune) să fie cuminți și să accepte umilință după umilință, pentru că nu sunt privilegiați și așa e normal.
L-aș cita pe răposatul Vadim, dar e deja prea caraghios de la sine mesajul d-tale.
Bine, s-o lăsăm așa. Cei care v-ați însușit și trăiți după legea ”capul ce se pleacă sabia nu-l taie” vă meritați soarta.
Modificările pentru învățământ din noua Legea a salarizării sunt făcute de niște oameni incompetenți, ținuți veșnic în functii de camarila politica, nu.i asa domnule Sorin Ion?
Ei ,,taie și spanzura”, nu se sfătuiesc cu nimeni din sistem, ca ei sunt cei mai deștepți!
O bataie de joc la adresa tuturor profesorilor, o rușine pentru învățământ!
Despre Bolojan…care a adus în prim plan cuvântul ,,sinecura” , chiar el se identifica cu semnificația acestui cuvant. Lasa.ti locul altora mai capabili ca ați adus țara la sapa de lemn!
Speram că, prestigiu profesorilor este dat de rezultatele elevilor/ studenților și de gradul de pregătire al acestora la integrarea lor în societate: profesional, cultural, etc. Dar acum și, ca dealtfel întotdeauna, este vorba numai despre bani? Cât trebuie sa plătească societatea că această categorie de privilegiații să își facă doar datoria, nimic în plus, că altfel orice părinte cu copil in școală știe clar cat mai trebuie să scoată din buzunar săptămânal că sa își ajute copilul. De ce spun privilegiații, pentru că domnilor profesori chiar sunteți, nu munciți in frig, noroi, mine, păduri, la drumuri și poduri, sondarie in condiții foarte grele și totuși câștigați mult mai mult decât cei enumerați! Și acolo muncesc oameni cu studii superioare! Fără să răspundeți in fața societății pentru eșecurile din fiecare an, fără niciun pic de remușcare pentru veniturile nemeritate Nu am văzut în 50 din cei 63 de ani trăiți să vă asumați cea mai mica vină pentru lipsa de cunoștințe de bază, la absolvire, a copiilor noștri, cei care vor trebui sa vă plătească pensiile, care desigur că trebuie să fie mari cat prestigiul dvs! Poate că de banii primiți trebuie să livrați și dvs ceva către societate ca societatea să aibă de unde sa va dea! începeți cu asta și va fi bine, pentru toată lumea!
Problema o reprezintă vârsta înaintată a profesorilor din sistemul educațional.
În următorii 5-10 ani urmează să se pensioneze aproximativ 30% dintre cadrele didactice din Romania.
Asta înseamnă ca daca pui coeficienți de 3-4-5 (CUM AR FI NORMAL) pentru profesorii de Gr 1 și cu +25 vechime, ți-ai aruncat în aer tot bugetul de salarii.
Dar nici nu poți lăsa salariile astea de zilieri pentru profesorii debutanți.
Între aceste două valori trebuie sa jongleze guvernul acum.
Fără bani nu vad nici o soluție de modificare. Și nici nu vad pe cineva dornic sa ia de la parlamentari și magistrați pentru a echilibra balanta spre profesori.
Așa ca… În deepshit full speed ahead!
BTW, ați sesizat ca anul acesta in Romania sunt doar 22 de profesori noi cu definitivat in fizica? În toată țara???
O sa fie la mare căutare cursuri de formare pentru aceasta disciplina în curând!
nu vor la pensie . stau la catedra pana la 70 .