Descentralizarea deciziei în educație – o decizie istorică, sub presiunea pandemiei COVID-19. Comunitatea decide soarta copiilor

14.341 de vizualizări
Descentralizarea deciziei din educație este marea noutate din anunțul președintelui Klaus Iohannis. O premieră istorică, în urma căreia directorul de școală, primarul și comunitatea locală primesc puterea de-a decide și de-a pune în practică tot know-how-ul pe care îl au pentru ca cei mici să primească cea mai bună educație pe care o pot oferi. Nu le mai spune nimeni că nu pot învăța afară, în spații neconvenționale (care respectă normele de siguranță), pe model nordic, sudic sau asiatic. Președintele Klaus Iohannis tocmai a anunțat un cadru, înăuntrul căruia comunitatea locală este chemată să decidă cum se organizează.

Până acum, nu puteau decide directorul de școală și cu primarul (analizând câte cazuri de COVID-19 sunt în localitate, ce spații pentru școală au la dispoziție și cu câte alte spații poate ajuta primăria) închiderea sau deschidere școlii. Să ne amintim că pe 11 martie 2020 s-au închis absolut toate școlile, fără ca Guvernul să țină cont de condițiile din vreo localitate. De acum înainte, ține exclusiv de colaborarea școală-primar-părinți ca școala din orașul X să fie deschisă, chiar și dacă tot restul țării este închis.

Iar în final, cei care câștigă mai multă putere sunt părinții. Pentru că vor putea cere oricând directorului de liceu să le arate solicitarea de spații trimisă către primărie; pentru că pot cere oricând audiență primarului, pe care îl întâlnesc inclusiv în Consiliul de Administrație al școlii de unde, să nu uităm, fac parte profesorii, părinții, elevii și primarul sau un reprezentant al primăriei. De azi înainte, implicarea în decizia locală a fiecăruia dintre trebuie să fie și mai mare, dacă vrem ca situația să se schimbe în educație.

Nu le mai taie nimeni de la centru accesul copiilor și profesorilor la școală, iar descentralizarea deciziei este cu atât mai puternică cu cât avem precedentul martie – iunie 2020, când toate școlile din România au fost închise fără nicio excepție – stat, privat – în contextul în care mai toate țările occidentale au experimentat diverse forme și grupe de redeschidere.

De remarcat, însă, că în țara în care școlile își închid de tot porțile în fața elevilor timp de 3 luni de vară, de ani de zile, astfel încât niciun copil nu are acces la terenurile din curtea școlii sau la biblioteca școlară, decizia de închidere totală pe timp de pandemie și pentru atât de mult timp (în total 6 luni, până în septembrie 2020) nu a produs absolut nicio mișcare de protest din partea sindicatelor. Paradoxal, am văzut asociații care au cerut anularea a tot, inclusiv a examenelor de Evaluare Națională și Bacalaureat.

Descentralizarea deciziei în educație – hotărâtă de președinte și guvern la aceeași masă – este o premieră care trebuie salutată și care dă putere comunităților locale, chiar înaintea unui mare test: alegerile locale. Primarii, care la doar două săptămâni de la începerea școlii cheamă părinții să-i voteze, au acum datoria să probeze că au pentru ce să ceară mandat. Să asculte directorii de școli și să vină în mod real cu soluții la cererile lor.

Dar asistăm la șocul unor directori împietriți de frica de-a nu avea pe cine să dea vina pentru ce se întâmplă în școala lor. Nu-i mai obligă Guvernul direct să închidă sau să acționeze doar ca executanți. Sunt chemați să-și facă propriile analize, strategii, să lupte cu propriile frici, să se apropie de comunitate, să-i ceară ajutorul.

Începând de astăzi, lupta fiecărui director de școală și a fiecărui primar care se regăsesc în Consiliul de Administrație al școlii va fi să mențină scenariul verde din localitate funcțional și la nivelul școlii: adică să găsească spații în care copiii să facă orele respectând distanțarea, să identifice soluții la problemele pentru care până acum dădea vina pe centru. Centrul devine fiecare școală. Și vedem cum în Germania, Franța, țările nordice regiunile, dar și centrul au permanent în dezbatere cum să deschidă școlile, nu cât de repede să închidă tot.

Și dacă comunitatea locală vrea ca cei care ies de pe băncile școlii să fi și învățat ceva între timp, nu doar să-și fi petrecut orele în siguranță cât timp părinții sunt la muncă, atunci este momentul să-i ceară primarului să se uite și înăuntrul școlii. Nu doar să verifice dacă gardurile sunt frumoase, ferestrele au termopane și pereții sunt văruiți. Avem clădiri în cea mai mare parte care arată bine, avem săli de clasă – majoritatea – mai arătoase decât clasele din occident. Și suntem aproape ultimii din Europa la toate testele PISA. Pentru că “omul cu banii” a vrut până acum să se vadă că dă bani. Primarii au uitat de laboratoare, de substanțe și de materiale didactice despre care profesorii au ajuns să vorbească cu mare nostalgie.

Paradoxal, pandemia are puterea să forțeze modernizarea pe care Guvernului Orban i-a fost frică, în an electoral, să o impună direct. Deși miniștrii și premierul Ludovic Orban au vorbit despre nevoia de-a avea clase mai mici, n-au făcut nimic efectiv pentru operaționalizarea lor.

  • Ludovic Orban, 21 iulie 2020: E clar că trebuie redus numărul de elevi în clasă, oricum aveam număr mare de elevi în clase (sursa și detalii)

De înțeles că era greu să desparți grupe deja formate, cu învățător și diriginte. Dar nimic nu putea opri guvernul să înceapă modernizarea cu clasele de început de ciclu: pregătitoare, a V-a și a IX-a. Din 11 martie și până în vară, când au avut loc examenele de titularizare, Executivul a avut tot timpul să se gândească la o strategie: ce înseamnă spații mai multe, câți profesori în plus și ce plată?

Vedem că o face abia acum, pe 5 august 2020, când ministrul Educației anunță că le-a cerut inspectoratelor școlare să cartografieze toate sălile de clasă din țară, să calculeze câți elevi intră fizic într-o sală respectând distanțarea de 1 metru prevăzută de normele de sănătate publică și să trimită la Minister două informații esențiale: de câte săli de clasă are nevoie și de câți profesori. Deadline-ul este 12 august. Școlile și grădinițele s-au închis în România pe 11 martie 2020. Școala începe pe 14 septembrie.

Un indiciu pe care Guvernul Orban ni l-a dat tuturor cu privire la seriozitatea cu care privește educația și la capacitatea sa strategică în acest sector a venit în chiar primele sale zile de mandat: Educația și Cercetarea au primit împreună 2,7% din PIB în Bugetul pe 2020. Cea mai mică alocare din 1995 – de când avem date disponibile – și până în prezent. Media UE este la nivel aproape dublu: 4,7% (detalii aici). Asta ne arată nu câți bani a moștenit Guvernul Orban, ci care sunt prioritățile sale reale.

În contextul în care Guvernul nu a arătat până acum prea mare capacitate de gândire strategică în Educație – deși a reușit să organizeze impecabil examenele naționale, sub o presiune extremă -, decizia de ieri anunțată de președinte în urma unei ședințe cu guvernul în care au mutat centrul cât mai aproape de copii este mare un pas înainte, care sigur trebuie urmat și de finanțare și de atribuțiile legate de angajare, prevăzute în legea educației de acum 9 ani.

PS: Și mai este un lucru, pe care părinții trebuie să-l înțeleagă foarte bine: gândiți-vă de 100 de ori înainte de a vota. Uitați-vă bine la candidați și nu mai votați doar politic. Primarul va decide asupra viitorului copiilor voștri. El se va declara prea ocupat să vină la vreo ședință a școlii sau, dimpotrivă, va fi prezent oricând copiii vor avea nevoie de spații în plus, de materiale didactice, de echipamente digitale și de câte altele. Nu putem continua să spunem “toți o apă și-un pământ”, când îl alegem pe cel care va ocupa un loc decisiv în Consiliul de Administrație al școlii.

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

  1. Când se compara romanii cu alte popoare, sa se menționeze ca profii din alte tari poate ca au toți autoturisme iar elevii au microbuze sau autobuze școlare, care culeg fiecare copil din fata casei și îl lasă la școală. În România nu toți profesorii își permit sa aibă autoturism sau sa călătorească mereu către serviciu cu taxiul.
    La fel, nu toți elevii pot fi duși la scoala și întorși acasă de către părinți, cu madona personala. Mulți elevi și profesori călătoresc cu mijloacele de transport în comun,adevarate focare de infecție.
    Asa ca ajung la a școală gata coviditi.
    Deasemenea,in pauze merge proful la wc, au înghite repede un sandwich, ca e și el om. Nu are cum sa păzească elevii sa stea distanțati.
    Nu puteți construi modele utopice.
    Învățământ normal, fără măști și sfortari hilare, sau învățământ online.
    Cine este constiincios la școală, va fi conștiincios și la școala online.

  2. Daca am avea nivelul de competenta care sa asigure ca vom face deciziile corecte la nivel local, minunat ar fi – descentralizarea ar fi intr-adevar eliberatoare. Pe de alta parte, in ultimele luni am vazut cu totii comunitati intregi de oameni care nu cred ca pandemia exista, sau cred ca a purta masca te transforma in robotelul conspiratiei mondiale. Am o intelegere infinita fata de oamenii acestia si de motivele care-i fac sa creada astfel de lucruri – dar a pune decizia in mana parintilor (si chiar profesorilor) din aceste comunitati mi se pare in cel mai bun caz imprudent – iar in cel mai rau iresponsabil fata de elevi si mai ales fata de profesorii, parintii si bunicii din respectivele comunitati. In plus, in momentul in care iei o decizie ai nevoie de date stiintifice, de cercetari solide, ai nevoie sa stii ce functioneaza in apararea impotriva epidemiei si ce nu. Vom avea aceasta competenta la nivel local? Ce vor face mai degraba directorii – vor citi ultimele studii publicate in revistele stiintifice ca sa afle ce metode de distantare sociala functioneaza sau ce a dus la cresterea numarului de cazuri dupa deschiderea scolilor in unele tari, sau isi vor aduna informatiile de la televiziuni si vor ceda variilor presiuni din comunitate? Ca sa nu mai vorbim despre ce inseamna respectivul prag de trei cazuri la mia de locuitori intr-un mare oras, sa zicem – in momentul in care transportul public se va supraaglomera cu elevii si profesorii care se duc la scoala cu sau fara masca. Bonus: din punct de vedere pedagogic clasa distantata social va fi un dezastru – daca elevii nu pot face proiecte de grup, nu pot comunica intre ei si nu pot sa-si vada reactiile (pentru ca poarta masca), asta inseamna strict modelul pedagogic de secol 19 in care profesorul sta la catedra (bine distantat) si livreaza informatie, iar copiii stau cuminti in banca si fac ce li se spune. Pandemia asta e, adica, un dezastru pentru educatie si pentru copii si daca-i aduci in clasa, si daca nu. Daca mai adaugi la asta si ideea de a scadea numarul de copii in clasa prin cresterea normelor profesorilor, chiar daca le platesti orele suplimentare, vei avea profesori care predau treizeci de ore pe saptamana – lucru care cu siguranta se va reflecta in calitatea actului didactic. N-as vrea sa fiu in pielea celui care ia aceste decizii. Se pare ca nici domnii guvernanti, care au hotarat ca nu si-o pot asuma.

    1. Aici vă contraziceți 🙂
      “a pune decizia in mana parintilor (si chiar profesorilor) din aceste comunitati mi se pare […] iresponsabil fata de elevi si mai ales fata de profesorii, parintii si bunicii din respectivele comunitati”

      Adică părinții și profesorii ar decide iresponsabil pentru ei înșiși, și în schimb ar trebui să se lase pe mâna unor politicieni de la București, care știu ei cum le e mai bine ? 🙂

      1. Nu stiu daca ma contrazic 🙂 Nu pe mana politicienilor as lasa decizia – ci pe mana specialistilor in educatie si medicina. Asa cum nu parintii si directorii sunt cei care decid programa scolara – cel putin nu in sistemul nostru educational, unde nu cred ca ar fi o decizie inteleapta sa lasi decizia asupra programei pe mana comunitatilor locale pentru ca nu exista peste tot nivelul de competenta de care ai avea nevoie. Doar ca acolo nu se supara nimeni ca lasi decizia pe mana specialistului. Mie mi s-ar parea mai practica o decizie facuta in functie de situatia locala, dar de catre specialisti care tin legatura cu comunitatile locale si pot face o analiza obiectiva de risc. Acum, in contextul nostru, in care DSP-urile sunt depasite asa cum sunt si comunicarea e cum e, nu mi-e clar unde ai gasi si cum ai organiza specialistii cu pricina – dar poate intr-acolo ar trebui sa concentram ceva mai multa energie.

        1. Deciziile sînt luate de politicieni, nu de specialiști, așa e sistemul.
          Aceștia pot ține seama sau nu de opinia specialiștilor, în aceeași măsură ca și comunitățile.
          Programa școlară e normal să se decidă centralizat, dar nu se poate da ordin de la centru că o școală are condiții de funcționare sau nu. 🙂
          Apoi că există zone cu un grad de infecție foarte mare și altele fără nici un caz. De ce ar trebui să acționeze la fel ?

  3. Chiar asa sa fie? Sau de data acesta dau putere deplina directorilor de scoli sa faca chiar numai ce vor. Curnad, se apropie distribuirea copiilor in clasele pregatitoare. Sunt curioasa sa vad daca se va respecta procedura de distrubuire alfabetica, pentru asa zisa eliminare a discriminarilor.
    Alta problema, in Magurele Ilfov, nu exista programul scoala dupa scoala, ca asa vrea primarul. Copii sunt distribuiti in clase dupa preferinte si alte criterii.
    Descentralizarea aceasta nu va face decat sa intareasca sistemul de pile si relatii in acesta comunitate si va crea un haos, fiindca fiecare primar si director vor face exact cum li se va dicta de la partid sau in functie de ce datorii au de platit. Iar copiii care provin din familii mai putin instarite, vor fi intotdeuna devaforizati si vesnic supusi decriminarilor de orice fel.

  4. Noua ne-a trantit primarul in liceu, inca din septembrie anul trecut, o scoala generala cu ți… cum sa spun mai clar? … cu elevi din medii vulnerabile, ca sa zic asa. Din cauza comportamentului acestor elevi minori(tari), ne-au plecat o gramada de elevi si nu ne-au mai ajuns salile de clasa. Asa ca mai lasa-ma cu descentralizarea lu’peste, cucoana! 🙁

    1. Scuturati-va de rasism, va rog. Mersi.

      Nu din cauza elevilor care provin din medii vulnerabile va pleca elevii neromi din scoli, ci din cauza ca nu aveti, probabil, (1.) capacitatea de a intelege ca rasismul institutional nu este o rezolvare pentru 500 de ani de sclavie (care nu se sterg atat de usor, dar pe care insistam sa ii bagam sub pres), si (2.) vreo aplecare catre a-i integra pe acesti elevi minoritari.

      1. Sclavia a fost cam jumătate din cifra aceea, și pentru un mic procent dintre ei.
        Dar chiar și să fi fost, ar justifica asta un rasism în sens invers ? 🙂

  5. Daca tot ne-am pus pe gândit….eu mă gândesc că degeaba insistați să schimbați școlile pe interior, daca nu schimbam omul pe interior. De moralitate, de corupție, de raportul om-om, ce spuneți?

  6. Descentralizarea s-a dovedit a fi o decizie gresita in trecut si se va dovedi la fel de gresita si in viitor. Daca la inceput, in 1920, comitetele scolare au avut un rol benefic in organizarea invatamantului pe plan local, zece ani mai tarziu ele au provocat un adevarat haos in sistem (infiintau si desfiintau clase si chiar scoli, modificau programa scolara, etc.), motiv pentru care s-a decis desfiintarea lor si revenirea la sistemul centralizat. De ce repetam greselile trecutului? “Un popor care nu-si cunoaste trecutul este condamnat sa-l repete” spunea Iorga.

    1. Mda, numai că Iorga e un exemplu de om care n-a învățat din istorie.
      Descentralizarea nu s-a dovedit o decizie greșită, s-a dovedit imperfectă, dar nu mai greșită decât cenralizarea.

      1. Atunci descentralizarea a fost desturnată în sens naționalist, și de aici au venit neajunsurile.
        Acum problema e una pur practică: dacă o școală are condiții să poată funcționa sau nu e o situație locală nu se poate stabili printr-o decizie generală.

    2. ”Saracii” occidentali. Cum de nu centralizeaza ei in capitala preuniversitarul?
      In 1920 ati trait si verificat toate comunitatile? Ce ar fi sa centralizam totul si sa ia decizia in toate domeniile, mai ales cele private, doar sus la Bucuresti, deoarece unii dintre noi desfiinteaza si infiinteaza firme vechi si noi sau desfiintam si infiintam echipe si specializari noi?!? 🙂

      1. In 1920, toate comunitatile au fost verificate de catre persoanele indreptatite sa o faca, din cadrul Ministerului Invatamantului. Verificarea scolilor era de competenta lor. “Argumentele” dv. referitoare la firme private si la echipe nu au nici o legatura cu obiectul discutiei noastre: descentralizarea deciziei in EDUCATIE.

  7. ne gindim sa incepem scoala dupa 15 zile de la inceperea scolilor (perioada de incubatie COVID-16). vedem citi mai sunt in picioare dupa acele 15 zile si apoi decidem….; parca vad patratelele desenate pe terenul de sport si copii nu se pot juca impreuna….

  8. De ce să fie înfricoșați directorii și primarii? Vor alege varianta cea mai ușoară, pe care o gestionează cel mai bine: școala față în față. De aceea, se vor asigura că situația este ”verde”, indiferent cum este ea de fapt… Se vor întocmi hârtii peste hârtii (pe spinarea profesorilor, bineînțeles), care vor dovedi că totul este perfect, că se respectă toate normele de pandemie… Cum se va respecta distanțarea cu efective de 38-40 de elevi/clasă, sutele de elevi navetiști, pauzele în care cei mici se încaieră și liceenii stau în grupuri, pe după școală, la fumat? Cum va putea un profesor care explică verbal/dă sarcini verbal/menține disciplina verbal 80% din cele 6-7 ore pe zi la clase, să facă toate acestea purtând permanent mască? Una e să porți masca și să taci și alta e să vorbești atât de mult.

  9. Da ,inspirat,directorii au capacitatea de a gestiona situatia in ograda proprie….si mai sunt si expertii in management scolar(multi), le vor da o mana de ajutor….

  10. „Începând de astăzi…”

    problema e că acel „astăzi” trebuia să fie măcar acum trei luni. așa, după ce luni de zile ai mers pe scenariul hibrid (dar nefăcând nimic în acest sens), brusc ieși și spui: „descurcați-vă!”, fără fonduri în plus, cu mulți angajați ai isj care nu mai au nicio legătură cu realitatea, cu mulți directori care sunt doar niște politruci incompetenți, cu mulți primari, inclusiv din marile orașe, cărora nu le pasă deloc de școală.

    pe termen lung, e soluția cea mai bună (dacă va fi păstrată). pe termen scurt, va fi un dezastru, cu zeci de focare în școli.

    1. Sunt întru totul de acord cu cele de mai sus…
      Și eu cred ca au așteptat prea mult cu asta… Timpul e scurt și nu cred ca e timp de identificare de noi spații si de noi cadre (creste numărul de clase).
      Iar treaba cu primarii…. în plina campanie… nu știu cât timp mai au de ședințe, întâlniri de lucru… și alte astfel de activități…

  11. Adică arunca mâță moarta in curtea vecinului.In momentul in care ești pe o funcție de conducere se presupune că ești capabil.Daca tu dai altuia responsabilitatea ta înseamnă ca ești acolo degeaba.Si acum or să urmeze abuzurile tuturor care nu au habar.Tremura directorii?Tremuram noi când știm că singurul lucru care a ținut școală departe de interesele tuturor analfabossilor a fost că nu depindea de ei.
    Aplica aceeași schemă că la școală online:luați și faceți.Cum?Voi știți.Apoi au ieșit și au trâmbițat că s-a văzut interesul,că și că și că…
    Sunt niste ași!Liderii noștri își merită funcțiile.

    1. Adică numai dictatura e bună ? 🙂
      Compentență tocmai asta înseamnă, să dai putere celorlalți. Și cu asta vine și răspunderea.

      1. N-am auzit de niciun capitan de vas care sa predea cârma in timpul furtunii pentru că el e prea competent.
        Când dai bir cu fugiții ca Sinan Pașa nu înseamnă că ești competent.
        Am văzut câtă competenta au după cum au stăpânit situația în aceste 6 luni.Au dat vina pe PSD ,au dat vina pe profesori,au dat vina pe medici și ei au impresia că noi nu vedem cum golesc vistieria țării dând banii pe r….i plătite la suprapreț.Astia sunt oamenii,asta știu să facă.Si aveți obrazul să mă luați cu fraze frumos formulate.
        Încetați cu furtișagurile și prefăcătoria că vedem clar ce faceți,cu ochii ăștia doi!
        N-ați asigurat nimic:profesorii s-au descurcat cum au putut cu ce au avut,medicii au fost trimiși la muncă fără echipament pentru că directorii fură tot ce se poate fura și împart cu partidele politice care i-au pus în funcții.Credeti că nu știm?De ce sa ne fie rușine să spunem daca lor nu le e rușine să facă?
        Mie de ce să-mi fie frica sa arat cu degetul daca ei nu au frica de nimeni și nimic?

        1. Și nu tocmai asta asta e concluzia, că de la centru NU se pot lua măsuri valide ? 🙂
          Deci un căpitan bun așa procedează, îl lasă pe fiecare să facă ceea ce se pricepe mai bine, nu le spune el cum să-ți facă meseria.
          Comparația nu e potrivită, pentru că n-a cedat conducerea ministerului 🙂

          1. Mesajul era:va vedem și știm.ce faceți așa că lăsați furatul și mai și munciți!Nu mai cereți directorilor și primarilor să fure pentru voi!
            Wow!Folosiți ca scuza pentru spălatul pe mâini spălatul banilor?
            Cum ar fi ca pe timp de luptă căpitanul sa predea cârma lui x și el sa plece să numere banii ,să își pregătească o bărcuță și eventual să o și întindă!
            (Lăsăm furtuna de-o parte.Fie!)
            Apoi cu eleganță să apară la Acces direct și să povestească ce traumatizant a fost că a avut un secund așa incompetent!😉
            Oricât s-ar piti vina le aparține și sunt și lași pentru că se pitesc in spatele propriilor decizii,ca strutul.ala care baga capul în nisip!Doar asta știu să facă!Sunt un fel de Lăpușneanu.Stiu că vin vremuri grele și au nevoie de un Moțoc sa îl arunce mulțimii furioase.
            La ce au preluat niste funcții pe care nu vor și nici nu pot(pentru că trebuie să care sacii cu bani) să le îndeplinească?I-am pus eu acolo?Nu s-au bătut cu pumnul în piept că sunt cinstea întruchipată și vor binele țării?Și ce fac ei?Fura de luni de zile și oamenii mor.Asta fac.
            Acum s-au gândit că e mai bine sa aibă și un țap ispășitor.Altul.Ca deja au aruncat leilor alte categorii sociale.
            Niste nerușinați, hoți și mincinoși.

      2. Căpitanul pe timp de furtună preda cârma?
        La noi s-a preda cârma pentru că suntem competenți .Dam vina pe PSD ,pe profesori,pe medici,nu le asigurăm nimic,furăm banii necesari pentru medicamente,dezinfectanți etc fara frica și rușine.Ca e mare păcat să îți fie frica și mai ales rușine.
        Știți care e problema la noi?Că toți sunt interesați să ne fure și nu fac nimic pentru tara asta și pentru oameni.

        1. Medicii au la 15-20.000 salariu (fără spor de covid). Va rog eu mult sa nu ne mai băgați în aceeași oală cu ei. Aceștia trebuiau sa-si cumpere 10 masti profesioniste, niste amarate de manusi de cauciuc sau de plastic si niste salopete de zugravi până veneau echipamentele. Echipamentele au venit si cu spor de covid. La profesori cum a fost si cum va fi?

          1. Dar de ce ar fi trebuit să își cumpere doctorii ce aveau nevoie daca bani sunt alocați pentru asa ceva dar conducerea ii baga in buzunar?De ce?Pentru ca au salarii mari?Asta e problema?Ca suntem invidioși pe ei si prin urmare merita sa fie si ei bătaie de joc?Multi pleacă si nu se mai întorc pentru ca nu pot accepta atâta ticăloșie. Eu iau în jumătate de an cât iau ei într-o lună dar nu cred ca merita asa ceva.Profesorii merita salarii mici si bătaie de joc pentru ca nu fac mare lucru si sunt proști, incompetenți si leneși.Iar doctorii sunt plătiți prea bine si sunt proști și ei.
            Ăștia sunt oamenii care ne conduc:se bazează pe cele mai urâte trăsături de caracter pe care ei le hrănesc de ani de zile prin legi nedrepte,corupție și înfometare.Si am ajuns sa ne sfâșiem între noi iar ei fug cu banii țării si mai si scapă, ba sunt chiar admirați, pozează în mame eroine si cetateni de vază.
            Acum apare o noua perfidie:descentralizam,ei oricum sunt puși de noi,fura in numele nostru dar dovezile nu duc la noi.E noua metoda de corupție. Profesorii nu si-au facut orele cum ar fi trebuit(nu contează că au avut cu ce sau nu) dar au fost plătiți.Si-au primit banii,deși sunt incompetenți si ne sunt datori ca noi le trecem cu vederea lipsurile deci sunt datori să facă ce le zicem noi.
            Asa or sa faca si aici:eu te-am pus în funcție, eu decid ce faci tu,fără să spunem la toată lumea.

  12. Buna ziua,

    Eu ma gandesc ca si centrele culturale tip Palat al Culturii, Palatul Copiilor, MNAC, MNA, sali de conferinte pot fi destinate cursurilor pentru copii cu respectarea distantelor sociale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Întoarcerea copiilor la clasă e vitală, dar trebuie să se bazeze pe politici și măsuri clare de siguranță, susţine ghidul UNESCO și UNICEF pentru redeschiderea școlilor

Instituțiile de învățământ și autoritățile în domeniu sunt îndemnate să urmeze un proces sistematic pentru redeschiderea școlilor, într-un ghid-cadru emis pe această temă, vineri, de patru organizații internaționale – UNESCO,…
Vezi articolul

Cine este Daniela Vișoianu, noul consilier al ministrului Educației: legături cu băieții deștepți din energie și un contract chiar cu Ministerul și cu ONG-ul lui Cumpănașu. Vișoianu spune că funcția de consilier “e posibil prea puțin” pentru ea

“Am început să lucrez Consilier ministru” la Ministerul Educației, a anunțat în urmă cu două zile Daniela Vișoianu, vicepreședinta unei Asociații care chiar în urmă cu un an încheia un…
Vezi articolul