Încă ni se face părul măciucă atunci când auzim sloganul „România educată”. Este un slogan care a ajuns să fie sinonim cu batjocorirea, cu abjecția, cu ipocrizia supremă, cu vanitatea fără limite. „România educată” a fost o platformă politică prin care președintele Iohannis voia să „puncteze” la public, părând că muncește ceva, doar-doar o acoperi aroganța, călătoriile în străinătate cu avioane de lux, distracția și opulența. Chiar și astăzi, când reaud aceste două cuvinte puse împreună, îmi revine instant un gust amar intens în gură.
Proiectele de lege ale educației izvorâte din „România educată” au fost criticate, dezbătute, contestate, dar, cu toate acestea, au ajuns să devină text de lege într-o epocă în care trocul PSD-PNL orchestrat de la Cotroceni includea și pretențiile președintelui de atunci.
Una din cele mai mari aberații pe care noi, cei de la USR, le-am combătut și cu care ne-am bătut la baionetă pentru a le respinge, au fost prevederile acestea ale admiterii paralele la liceu. O struțo-cămilă absurdă, jumătate de locuri prin repartiție computerizată după examenul de evaluare națională, cealaltă jumătate prin examene organizate la nivelul fiecărui liceu. Discuțiile din comisia de învățământ a Senatului au fost atât de încinse, încât senatorii USR (printre care m-am numărat și eu) au părăsit dezbaterile în semn de protest pentru o decizie atât de proastă pentru România, dar apărată încăpățânat de cei care datorau președintelui Iohannis câte ceva.
Am criticat și atunci, criticăm și acum: practic, normele produc următoarea hidoșenie – pentru elevii care nu își permit să facă pregătire pe bani (meditații, ce să ne mai ascundem pe după copac) și care nu se vor putea pregăti la încă 2 materii, pentru acei elevi, numărul efectiv de locuri disponibile la liceu se reduce la mai puțin de jumătate. Pe textul de lege, la articolul 101, o să găsești la alineatul (3) că primele 10% din locuri se ocupă prioritar de către elevii cu dizabilități și/sau CES și de către elevii de etnie romă. Bun, mai rămân 90% din locuri. Apoi la alineatul (2) învățăm că pentru alte 50% se poate organiza un concurs separat la care se pot înscrie toți elevii care au luat minim 5 la probele de la examenul național. Practic, pentru elevii despre care vorbeam mai sus, pot rămâne până la doar 40% din locuri pentru a fi admiși în ordinea notele la evaluarea națională. Cinic.
Este ca și când, peste noapte, regulile jocului au fost schimbate. Iar tu, elev în clasa a VIII-a, pregătindu-te pe cont propriu sau doar cu profesorii de la clase, la fel ca toți colegii din generațiile anterioare, vei putea candida doar pentru mai puțin de jumătate dintre locuri.
Pentru ocuparea celeilalte jumătăți dintre locurile de la liceu se vor înfrunta cei din familii dotate financiar care vor putea da până la 2500 de lei pe lună pe meditații. Și asta dacă fac doar o ședință săptămânal la 4 materii. Timp de un an. Sigur, ne putem imagina că și familii fără posibilități se vor găsi într-o stare de disperare, iar părinții vor lucra în plus ca să poată susține efortul de pregătire al copiilor care învață în România – o țară frumoasă cu învățământul gratuit garantat de Constituție. Am povestit în spațiul public cu mult timp în urmă discuția cutremurătoare purtată cu un șofer de Uber care în timpul zilei era pompier, iar noaptea era șofer, doar ca să poată să plătească meditațiile pentru cei doi copii ai săi.
Dincolo de prăpastia asta între părinții care își permit și cei care nu, au apărut deja în spațiul public criticile legate de posibilitatea prin acest examen de a se genera fapte de corupție, prin crearea unei noi categorii de evaluări ferită de camerele video și de rigorile examenelor de evaluare națională.
Eu aș mai adăuga două argumente pentru care implementarea acestei hidoșenii nu poate fi acceptabilă. Le voi lua pe rând.
Argumentul inițial pe care l-au ridicat reprezentați ai Alianței Colegiilor Centenare în discuțiile de grup din România Educată (și promit că e ultima oară când mai folosesc în acest articol numele ăsta) a fost acela că evaluarea națională doar la matematică și română face dificilă verificarea gradului de potrivire între un copil și un tip de clasă – mate-info, de exemplu, sau filologie sau cele de predare a unei limbi străine în regim intensiv. Pe scurt – combinația dintre cele 3 ingrediente: nota la mate, nota la română și voința copilului (familiei) de a înscrie copilul la o anumită clasă și un anumit liceu – poate duce la colective școlare în care unor elevi să le lipsească competențe de bază (să spunem la informatică pentru o clasă de mate-info) și atunci profesorii au dificultăți în a aduce toți elevii la același nivel. Argumentul este corect. Dar soluția găsită a fost una imbecilă. Prin prevederile legii, faptul că pentru 50% din locurile din clasa de mate-info pe viitor liceul va putea organiza concurs separat nu face decât să rezolve 50% din problemă. Problema inițială rămâne valabilă pentru cealaltă jumătate de clasă. E ca și cum am spune că apa curge printr-o sită așa că acoperim cu adeziv fiecare a doua gaură ca să strângem apă. O prostie. Invenția asta, care nu mai există în alte state europene, nu rezolvă problema semnalizată inițial.
Al doilea argument tehnic ridicat în timpul dezbaterilor parlamentare a fost acela că examenul de capacitate de la finalul gimnaziului, fiind orientat doar către matematică și română, face ca celelalte materii precum fizică, chimie, biologie, informatică să treacă în derizoriu. Știți ce au în comun aceste științele? Mănunchiul lor se numește STEM, iar majoritatea țărilor civilizate le consideră priorități cheie pentru o economie performantă. Dar în sistemul de învățământ proaspăt reformat, câtă vreme treci clasa și nu rămâi corigent la materiile astea, devine absolut irelevant pentru accesul la următorul ciclu de învățământ – cel liceal – cât de multe înveți sau înțelegi. Adică continuăm premeditat analfabetismul funcțional pe care îl urâm atât de mult cu toții. Și acest argument era valabil. Dar, în loc ca majoritatea parlamentară din 2023 și marii experți secreți care au lucrat la legile educației să rezolve problema sistemică a ciclului gimnazial de predare și de evaluare, au ales să facă vaca praf ca să obțină lapte pulbere, și au introdus admiterea paralelă în liceu. Păi, bine, măi, oameni buni, așa cum am argumentat și în Parlament, nu era mai simplu să modifici evaluarea națională, să creezi subiecte standard naționale și să ai evaluări pe arii de competențe? Distincte? Să evaluezi și competențe de Informatică sau T.I.C. (Tehnologia Informației și a Comunicațiilor), și de limbi străine pe lângă cea de română? Nu să înmulțești examenele, ci în același număr redus de examene (chiar și două) să evaluezi arii distincte. Iar apoi fie să hotărăști național, fie să lași școlile să aleagă ce punctaje de la ce capitole contează mai mult pentru admiterea în clasele lor. Avantajul ar fi fost că ai fi avut un singur rând de examene naționale, cu aceeași rigoare standard de înregistrare video și gestionare a contestațiilor, și… în plus, puteai crea forme de evaluare de tip PISA. Că tot am hotărât să fim și membrii OECD, dar și să ne pese de formarea competențelor aplicabile în viața de zi cu zi.
Soluții cu cap erau multe. Liniște la căpuț și lipsă de înverșunare este ceea ce ne-a lipsit în 2023. Iar astăzi, intrăm în linie dreaptă pentru o schimbare structurală care va înfuria milioane de părinți și elevi fără niciun pic de pilotare. Nu știm cum va merge, dar știm că schimbăm, a mia oară, un întreg sistem și destinele a milioane de elevi după ideile crețe ale unor oameni (nu știm cine anume!) care nu mai apar în nici o altă țară cu un sistem asemănător. Știm doar că schimbarea va însemna o brambureală totală care nu va rezolva nici o problemă, dar are șanse uriașe să creeze niște probleme care să ne convingă apoi să renunțăm la prostia asta.
Haide, în al 12-lea ceas, să facem tot ce ține de noi să o oprim. Eu unul știu, că de la comisia de învățământ a Senatului, voi face tot ce ține de mine să evităm această nouă prăpastie căscată în societatea românească.
____
Ștefan Pălărie este președintele Comisiei pentru învățământ, știință și inovare din Senat, senator USR.