Programul Național „Vouchere culturale pentru elevi” prevăzut în Legea Educației nr. 198/2023 ar fi trebuit să intre anul acesta în cel de-al patrulea an de implementare iar elevii de clasele a V-a, a IX-a și a XII-a să primească carduri în valoare de 250 de lei. Însă programul nu a fost aplicat niciodată pentru niciun elev pentru că toate guvernele din ultimii 3 ani l-au amânat prin ordonanța trenuleț sau prin „legea Bolojan”, împreună cu alt program care încuraja cititul în rândul elevilor, „O carte pentru fiecare”. Amintim, profesorul Mircea Miclea atenționează într-un interviu pentru Edupedu.ro că literația este în criză majoră, ca înainte de apariția tiparului.
- O dată pe an, pe 15 ianuarie, când a fost declarată Ziua Națională a Lecturii, ministerul Educației trimite adrese pentru profesori și elevi cu recomandări, dar fără să aducă în școli cărți sau să faciliteze financiar în vreun fel activitățile de încurajare a cititului.
- Edupedu.ro a scris că Singapore îi recompensează cu bani pe cetățenii care citesc cel puțin 15 minute pe zi, în lupta cu „doomscrolling-ul”, într-o campanie susținută de președintele țării, iar în Republica Moldova, după rezultatele la PISA 2025 se propune pilotarea a 30 de minute de lectură zilnică în școli și dotarea bibliotecilor școlare cu 60.000 de cărți noi
Programul național „Vouchere culturale pentru elevi” prevede că „deționătorii cardurilor primesc suma de 250 lei prin intermediul unor carduri reutilizabile”, sumă care poate fi folosită pentru servicii și evenimente culturale precum concerte, intrări în muzee, cărți sau excursii organizate cu tematici culturale sau istorice”.
Programul ar fi trebuit aplicat treptat din 2024-2025 pentru anumite clase, cei de a XII-a, apoi cei de a IX-a și a XII-a în anul școlar trecut, iar în acest an școlar beneficiari ar fi fost cei din clasele a V-a, a IX-a și a XII-a.
Tot în acest an, Ministerul Educației ar fi trebuit să decidă dacă continuă și dezvoltă programul începând cu anul școlar 2028-2029.
Dar programul nici măcar nu a început, la 3 ani de când a fost prevăzut în legea Educației.
Toate cele trei guverne din ultimii 3 ani conduse de Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Ilie Bolojan au amânat programul prin ordonanța trenuleț. Ultima amânare a fost emisă prin legea nr. 12 / 2026, fără nicio justificare clară.
„Programul național «O carte pentru fiecare» în vederea creșterii interesului elevilor pentru lectură, finanțat din bugetul național și din fonduri externe. Derularea programului este reglementată prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației și Cercetării. – prorogat prin LEGE nr. 12 din 15 ianuarie 2026 pentru modificarea art. 83 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023„.
Ce prevede Legea Educației privind cele două programe naționale
De Programul Național «Vouchere culturale pentru elevi» ar fi trebuit să beneficieze anul acesta elevii de clasa a V-a, a IX-a și a XII-a, potrivit legii Educației, iar primii care ar fi trebuit să le primească erau elevii care erau a XII-a în anul școlar 2024-2025.
Art. 34, alin (15) Se înființează Programul național «Vouchere culturale pentru elevi» în vederea promovării culturii naționale și universale în rândul comunității școlare. Prin Programul național «Vouchere culturale pentru elevi», deținătorii primesc suma de 250 lei prin intermediul unor carduri reutilizabile, sumă care este la dispoziția beneficiarului pentru servicii și evenimente culturale precum concerte, intrări în muzee, cărți sau excursii organizate cu tematici culturale sau istorice. Derularea programului este reglementată prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației și Cercetării.
(34) Prevederile art. 83 alin. (15) se implementează progresiv începând cu anul școlar 2024-2025, după cum urmează:
a) în anul școlar 2024-2025, beneficiarii Programului național „Vouchere culturale pentru elevi“ sunt elevii din clasa a XII-a a anului școlar curent;
b) în anul școlar 2025-2026, beneficiarii Programului Național „Vouchere culturale pentru elevi“ sunt elevii din clasele a IX-a și a XII-a a anului școlar curent;
c) în anul școlar 2026-2027, beneficiarii Programului Național „Vouchere culturale pentru elevi“ sunt elevii din clasele a V-a, a IX-a și a XII-a a anului școlar curent;
d) până la finalul anului școlar 2026-2027, în baza unei analize cu privire la impactul programului național, Ministerul Educației decide asupra oportunității continuării și dezvoltării programului începând cu anul școlar 2028-2029.
Programul național «O carte pentru fiecare» este de asemenea de când a fost introdus în Legea Educației, de 3 ani. La fel, a fost amânat în fiecare an de toate guverne cu acordul tacit al tuturor miniștrilor care au fost de atunci: Ligia Deca, Daniel David și Mihai Dimian.
Pentru că și acest program trebuie inițiat de ministerul Educației deocamdată nu există criterii și reguli care să explice mecanismul prin care copii primesc cărți anual, dar în Legea Educației se menționează că se folosesc bani de la buget și din fonduri externe.
Art 83, alin (13) „Se înființează Programul național «O carte pentru fiecare» în vederea creșterii interesului elevilor pentru lectură, finanțat din bugetul național și din fonduri externe. Derularea programului este reglementată prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației și Cercetării”.
De Ziua Națională a Lecturii, ministerul recomandă profesorilor cum să încurajeze cititul fără sprijin financiar
În fiecare an MEC trimite o adresă cu recomandări generale de Ziua Națională a Lecturii în care școlile și profesorii pot să cheme scriitori să stea de vorbă cu elevii, pot să organizeze ieșiri la muzee sau alte instituții tot cu acest scop, însă statul nu finanțează niciodată aceste activități.
Ziua Națională a Lecturii a fost declarată pe 15 februarie, prin Legea nr. 21/2022.
Școlile sunt încurajate să organizeze activități de promovare și încurajare a lecturii într-o singură zi din an: să organizeze donații de cărți, să cheme autori sau asociații care să susțină cluburi de lectură sau de scriere creativă.
Art 3. alin (4) În săptămâna care include Ziua națională a lecturii, în timpul desfășurării activităților didactice, unitățile de învățământ preuniversitar pot organiza activități de promovare și încurajare a lecturii, pentru care dispun, în prealabil, următoarele măsuri:
a) invitarea bibliotecilor locale, județene și/sau metropolitane de a derula activități de prezentare a serviciilor de bibliotecă, de înregistrare la bibliotecă, de colectare de carte și donație, inclusiv prin amenajarea de standuri proprii în incinta unităților de învățământ;
b) invitarea asociațiilor, fundațiilor nonprofit și asociațiilor de creatori, cu experiență în derularea de activități educaționale, de a susține cluburi de lectură, ateliere de scriere creativă, ateliere de ilustrare de carte, discuții libere și dezbateri despre literatură și cărți sau alte programe similare;
c) oferirea, cu titlu gratuit, editurilor și librăriilor, la cerere și în măsura disponibilității, de spații pentru prezentare și vânzare de carte cu caracter educativ și/sau recreativ, adecvat vârstei elevilor.
(2) În ziua de 15 februarie, în timpul orelor de curs, personalul didactic, împreună cu elevii, poate desfășura activități de promovare și încurajare a lecturii.
În școli ajung scriitori prin intermediul festivalurilor de literatură organizate de edituri sau de ONG-uri. „Apropierea elevilor de lumea cărților are o miză civică în România, anunță Festivalul de Literatură pentru Copii și Adolescenți Apolodor care lansează campania „Pledoarie pentru lectură”. Scriitorul Dan Lungu spune că lectura are multe beneficii de ordin medical, social sau formativ.
În grădinițe în special există programe ale ONG-urilor care ajută educatorii să le cultive copiilor bucuria lecturii.
Edupedu.ro a scris despre campania „Prinde gustul lecturii”, a Asociației OvidiuRo. Inițiativa vrea să atragă atenția asupra importanței lecturii în familie de la cele mai mici vârste și prezintă un ghid pentru părinți cum să facă din cititul în familie un obicei zilnic
Gheorghița Dorobanțu este educatoare la grădinița Univers Potlogi, Dâmbovița. Anul acesta are 24 de copii la grupa mijlocie. Spune că cititul este integrat zilnic în activitățile lor, chiar dacă ei nu știu încă să citească.
Profesorul Mircea Miclea atenționează că literația este în criză majoră
Predarea limbii și literaturii se face în cel mai neprielnic mediu din ultimul secol, avertizează psihologul Mircea Miclea într-un interviu pentru Edupedu.ro:
„Știi ce mă îngrijorează la nivelul PISA, atât în general, dar și la noi? Mă îngrijorează mai ales rezultatele foarte slabe la literație, la lectură, la competențele de înțelegere și interpretare a textului, pentru că asta se măsoară prin PISA. Când vorbim despre lectură, e vorba de înțelegerea și interpretarea textului, nu doar de a citi mecanic. Și aici PISA este în cădere liberă. Vă dau datele: în 2010 scorul era 500, în 2022 era 482, iar acum este 463, deci e o cădere liberă la înțelegerea și interpretarea textului.
Și dacă ne uităm atent la date, scăderea aceasta se leagă mai ales de capacitatea mult mai redusă de a parcurge texte lungi, nu texte scurte, ci texte lungi, în care trebuie să ții minte mai multe aspecte ca să înțelegi propoziția sau fraza respectivă. Deteriorarea performanțelor la lectură înseamnă deteriorarea capacității logice de a înțelege textul, de a argumenta, de a căuta dovezi care să susțină sau să infirme un text.
Adică acest lucru arată că am trecut (ca să folosesc o terminologie pe care am văzut-o într-un studiu) de la o societate literată la o societate post-literată. Lectura și scrisul au intrat într-o criză majoră, care va avea consecințe majore asupra gândirii logice, asupra gândirii critice. Adică, dacă ținem tot așa, vom fi din ce în ce mai ușor de manipulat, pentru că oamenii nu mai înțeleg texte lungi și nu mai știu să le interpreteze. Și atunci asta are consecințe dezastruoase, această societate post-literată. Am trecut dintr-o societate literată, în care textul era foarte important; iar textul, prin faptul că e scris liniar, favorizează gândirea logică, favorizează concentrarea atenției, favorizează gândirea abstractă. Din păcate, toate astea se deteriorează odată cu deteriorarea acestei capacități.
De asta sunt extrem de îngrijorat. Practic, vom fi din ce în ce mai ușor de manipulat, tot mai expuși la fake news și cred că, în acest context, predarea limbii și literaturii se face în cel mai neprielnic mediu din ultimul secol, adică interesul pentru text și angajamentul de a citi, analiza și interpreta texte lungi este la cel mai scăzut nivel posibil. E ca și cum ne-am întoarce la perioada dinainte de apariția tiparului. Dar asta va avea consecințe majore asupra a tot ce înseamnă gândire logică, argumentare, gândire critică, reducerea vulnerabilității la manipulare și așa mai departe, și asta este extrem de îngrijorător”, spune Mircea Miclea. [Citește aici interviul integral]
Ar fi bine să existe în programe care să plece de la Ministerul Educației, cu onorarii pentru scriitori, spune scriitoarea Adina Popescu
Într-un interviu acordat Edupedu în 2024, scriitoarea Adina Popescu spune că „profesorii chiar propun. Foarte mulți propun scriitorilor să se vadă cu elevii. Bine, acum depinde și de profesori, că sunt profesori care îmi scriu și foarte mulți spun „vă rog frumos, intrați [n. red. online] 10 minute la ora noastră de română”. Nu mi se pare o soluție să vezi pe un ecran 10 minute un scriitor. E ca și cum l-ai vedea la televizor, pentru că în clasă e un haos. Nu se aude nimic, nu poți să stai la un dialog. Deci tot întâlnirea asta fizică mi se pare importantă, spune scriitoarea.
Singapore îi recompensează cu bani pe cetățenii care citesc cel puțin 15 minute pe zi iar Republica Moldova propune pilotarea a 30 de minute de lectură zilnică în școli
Singapore a lansat o campanie națională prin care cetățenii primesc mici recompense în bani dacă citesc o carte cel puțin 15 minute pe zi, într-o încercare de a transforma lectura într-un obicei zilnic și de a contracara consumul continuu de conținut scurt pe telefon. Inițiativa vine într-un moment în care elevii de 15 ani din Singapore au cele mai bune rezultate la citire dintre țările și economiile participante la PISA 2025. Chiar și acolo însă, scorul mediu la citire a scăzut cu 8 puncte față de PISA 2022, potrivit datelor publicate în septembrie.
Programul face parte din ReadSG, o campanie națională pe cinci ani a National Library Board din Singapore, lansată pe 6 septembrie 2026. Obiectivul este ca lectura să devină un obicei zilnic și să fie stimulată lectura susținută, în special a cărților, într-un mediu în care oamenii consumă tot mai mult conținut digital scurt.
Măsurile propuse de Moldova, după rezultatele la PISA 2025: Pilotarea a 30 de minute de lectură zilnică în școli, examene revizuite pe modelul PISA la final de gimnaziu, dotarea bibliotecilor școlare cu 60.000 de cărți noi, programul „Citește-mi 100 de povești” în grădiniță.
Citește și:
BREAKING Rezultate PISA 2025. România scade abrupt cu 16 puncte la evaluarea competențelor elevilor la Citire. Scădere și la Matematică și Științe / Pe ultimele locuri în UE și pe locurile 48-55 din 91 de țări, la cele trei competențe de bază
INTERVIU Scriitoarea Adina Popescu: Dacă vrem copii care citesc, atunci să îi vadă pe părinți, bunici și profesoara de la școală că deschid o carte. Poveștile să fie cât mai adaptate vremurilor în care trăiesc, altfel n-o să se regăsească în ele
INTERVIU Nu doar profesorii sunt responsabili să cultive plăcerea cititului, gustul vine și de acasă, spune Diana Lupu, psihoterapeut / Scriitoarea Carmen Tiderle: Cititul e o plăcere, nu e obligație, nu dăm examene după aceea, citim de bucurie, ca și când ascultăm muzică. Ghid practic pentru părinți în campania „Prinde gustul lecturii”
Scriitoarea Adina Popescu: Întâlniri între scriitori contemporani și copii, la școală, ar fi bine să existe în programe care să plece de la Ministerul Educației, cu onorarii pentru scriitori. În mediul rural ar putea schimba destine
1 comment
dar0 acesti copii nu au carti acasa in biblioteca?
asta tre sa cumpere guvernul? carti ?!?
da si mai impfumuta intre ei o carte , da mai primesc de la bunici o carte.
bani de telefon aveti , da o carte nu puteti cumpara copilului ?!?