EXCLUSIV Din septembrie 2026, notele tuturor elevilor de clasele primare, gimnaziale și ale celor de clasa a IX-a vor fi date pe baza standardelor naționale de evaluare – anunță Ministerul Educației. Profesorii vor fi controlați prin inspecția școlară, iar nerespectarea standardelor este abatere disciplinară

Din septembrie 2026, evaluarea curentă a elevilor din învățământul primar, gimnazial și din clasa a IX-a de liceu va fi realizată de către cadrele didactice pe baza standardelor naționale de evaluare pentru fiecare disciplină din trunchiul comun, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației pentru Edupedu.ro. Conform instituției, „Controlul respectării standardelor va fi realizat prin inspecția școlară”.

• Elaborarea standardelor de evaluare ar fi trebuit să se aplice din acest an școlar, potrivit ROFUIP 2024. Momentan, aceste standarde nu sunt cunoscute.
• Ministerul Educației va pilota noile standarde de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial în ultimele două module din anul școlar 2025-2026. Școlile s-au putut înscrie în perioada 12-23 ianuarie. 
• Rezultatele evaluării sunt exprimate prin calificative, note sau rapoarte, iar respectarea acestor standarde este supravegheată prin inspecția școlară. Nerespectarea standardelor de evaluare este considerată abatere disciplinară, potrivit Legii învățământului preuniversitar.

Ministerul Educației și Cercetării transmite că, din toamnă, realizarea procesului de evaluare fără a respecta standardele de evaluare constituie abatere disciplinară:

„Începând cu anul școlar 2026 – 2027, evaluarea curentă a elevilor din învățământul primar, gimnazial și din clasa a IX-a a învățământului liceal va fi realizată de către cadrele didactice pe baza standardelor naționale de evaluare pentru fiecare disciplină din trunchiul comun, conform prevederilor Legii nr. 198/2023. Acest fapt presupune o schimbare de paradigmă: evaluare centrată pe competențe și ghidată de standarde naționale de evaluare. Controlul respectării standardelor va fi realizat prin inspecția școlară (realizarea procesului de evaluare fără a respecta standardele de evaluare constituie abatere disciplinară)”, se arată în răspunsul Ministerului Educației și Cercetării.

Licitația despre care Edupedu.ro a relatat că existau suspiciuni că ar fi fost lansată cu dedicație pentru o firmă a fost atribuită de Ministerul Educației chiar companiei indicate în ancheta jurnalistică. Aceasta a câștigat oficial contractul de 4 milioane de lei pus la bătaie de Ministerul Educației pentru elaborarea standardelor de evaluare a elevilor din clasele pregătitoare – VIII. 

Anunțul a fost făcut public de Ministerul Educației pe 10 aprilie. Este vorba despre Brio Teste Educaționale SRL – ca lider de asociare – prezentată de minister că „are o vastă experiență în domeniul evaluării standardizate în România și în dezvoltarea de instrumente digitale pentru măsurarea competențelor școlare”.

Ce prevede ROFUIP în privința standardelor de evaluare și notare

Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar – ROFUIP 2024 prevede că din septembrie 2025 vor fi folosite „standardele naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu şi modul de pregătire” în notarea elevilor.

Articolul 101 alin. 3 din ROFUIP 2024 prevede: „Începând cu anul școlar 2025-2026, toate evaluările se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu şi modul de pregătire. Pentru toate disciplinele din învăţământul primar, gimnazial şi liceal, filierele teoretică, vocaţională, precum şi tehnologică, pentru disciplinele din trunchiul comun, standardele naţionale de evaluare se elaborează de către Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare. Pentru învăţământul tehnologic, pentru fiecare disciplină/domeniu de studiu/modul de pregătire care nu este în trunchiul comun, standardele naţionale de evaluare se realizează de Centrul Naţional de Învăţământ Tehnologic şi Tehnologic Dual”.

Prin acest articol are loc transferarea prevederilor din Legea 198/2023 în ordinul de ministru. Momentan, din cele două instituții de mai sus, doar Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare a fost înființat, potrivit hotărârii nr. 251 din 13 martie 2025. Centrul Naţional de Învăţământ Tehnologic şi Tehnologic Dual încă nu există.

Cum se vor realiza evaluările elevilor

Articolul 95 și Articolul 96 din Legea 198/2023 reglementează evaluarea în procesul educațional.

Evaluările se bazează pe standarde naționale stabilite de CNCE (Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare) și CNITTD (Centrul Național de Învățământ Tehnologic și Tehnologic Dual), variind în funcție de nivelul de învățământ și de filieră.

Rezultatele evaluării sunt exprimate prin calificative, note sau rapoarte, iar respectarea acestor standarde este supravegheată prin inspecția școlară. Nerespectarea standardelor de evaluare este considerată abatere disciplinară.

Evaluările sunt utilizate pentru a dezvolta planuri individuale de învățare pentru elevi, cu metodologii aprobate de Ministerul Educației, potrivit legii.

„Articolul 95 (1) Scopurile evaluării sunt orientarea și optimizarea procesului de predare-învățare, precum și gestionarea propriilor rezultate ale învățării.

(2) Toate evaluările se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu și modul de pregătire. Pentru toate disciplinele din învățământul primar, gimnazial și liceal, filierele teoretică, vocațională, precum și tehnologică, pentru disciplinele din trunchiul comun, standardele naționale de evaluare se elaborează de către Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, denumit în continuare CNCE. Pentru învățământul tehnologic, pentru fiecare disciplină/domeniu de studiu/modul de pregătire care nu este în trunchiul comun, standardele naționale de evaluare se realizează de Centrul Național de Învățământ Tehnologic și Tehnologic Dual, denumit în continuare CNITTD.

Articolul 96 (1) Rezultatele evaluării se exprimă, după caz:

• a) în învățământul primar, cu excepția clasei pregătitoare, pe parcursul căreia nu se acordă note sau calificative, prin calificative: „foarte bine“, „bine“, „suficient“ sau „insuficient“;
• b) în învățământul gimnazial, prin note de la 1 la 10;
• c) în învățământul liceal și în învățământul postliceal, prin note de la 1 la 10;
• d) prin punctaje/coduri specifice, în cazul testelor standardizate aplicate în afara evaluărilor externe prevăzute de lege;
• e) prin rapoarte anuale de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoționale, cognitive, a limbajului și a comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor de învățare, pentru clasa pregătitoare și clasa I.

(2) Controlul utilizării și al respectării standardelor naționale de evaluare de către cadrele didactice se realizează prin inspecția școlară.

(3) Evaluarea elevilor fără respectarea standardelor naționale de evaluare și/sau evaluarea fără respectarea metodologiilor de evaluare, săvârșită de personalul didactic, constituie abatere disciplinară și se sancționează în conformitate cu prevederile art. 210 alin. (1)

(4) Pentru filiera teoretică, evaluarea continuă se face în spațiul școlar, prin aplicarea instrumentelor de evaluare, cu accent pe caracterul formativ al acesteia.

(5) Pentru filierele tehnologice, evaluarea continuă se realizează în spațiul școlar, prin aplicarea instrumentelor de evaluare, și la angajatori/locurile de practică, prin probe practice. Competențele profesionale pot fi evaluate integral la angajatori/locurile de practică.

Articolul 97 (1) Evaluarea realizată pe baza standardelor naționale de evaluare, ca niveluri de performanță a competențelor specifice din programele școlare, stă la baza planurilor individuale de învățare realizate de către profesorul de la clasă. CNCE organizează Banca de instrumente de evaluare, cu funcție orientativă pentru procesul de evaluare, și răspunde de menținerea și actualizarea permanentă a acesteia.

(2) CNCE elaborează metodologiile, standardele naționale de evaluare pentru fiecare nivel de învățământ și pentru fiecare disciplină, după caz. Metodologiile se aprobă prin ordin al ministrului educației.

(3) Ministerul Educației, prin CNCE, asigură cadrul legal pentru standardizarea evaluării, precum și întregul proces de realizare și implementare a standardizării evaluărilor și examenelor naționale”.

Ce se întâmplă cu profesorii care nu respectă standardele naționale de evaluare

În lege apare că profesorii care nu evaluează conform standardelor naționale de evaluare vor fi sancționați disciplinar.

DOCUMENT Răspunsul integral trimis de Ministerul Educației și Cercetării la solicitarea Edupedu.ro:

”Referitor la solicitarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele (răspunsurile MEC sunt marcate cu italic imediat sub întrebare):

1. Care este statutul oficial al celor două rapoarte din perspectiva Ministerului Educației și Cercetării: documente de informare, rapoarte de cercetare, instrumente de fundamentare a politicilor publice sau alt tip de document? 

Rapoartele menționate sunt studii independente care, împreună cu alte documente și dacă este cazul, pot fi folosite ca instrumente de fundamentare a unor politici publice.

2. Pentru că în comunicatul de presă al MEC rapoartele sunt prezentate drept „diagnostic de sistem”, ce anume la nivel de sistem diagnostichează acestea, deoarece din conținutul documentelor nu reiese acest aspect?

„Raportul național privind nivelul de literație digitală al elevilor din România” este un document independent care prezintă rezultatele unei evaluări standardizate, la scară largă, a literației digitale a elevilor din România, oferind o imagine de ansamblu asupra nivelului de literație digitală a elevilor români prin raportare la un cadru de evaluare extern, construit prin raportare la cadrul european DigComp 2.2, recunoscut la nivel internațional pentru definirea competențelor digitale.

Așa cum precizează autorii, „Raportul național privind nivelul de literație științifică a elevilor din România” este, de asemenea, conceput ca un studiu independent, care nu evaluează parcurgerea curriculumului disciplinar și nu măsoară performanța academică la disciplinele de științe, ci capacitatea elevilor de a utiliza cunoștințe și raționamente științifice în contexte relevante pentru viața cotidiană.

3. Intenționează Ministerul Educației și Cercetării să utilizeze aceste rapoarte în mod explicit în elaborarea sau ajustarea politicilor publice din educație? Care politici, în ce domeniu/zonă?

În momentul în care aceste studii vor fi utilizate în mod explicit, trimiterile la aceste studii vor fi incluse în textul documentelor elaborate sau în nota de fundamentare.

4. Răspunsul la această întrebare v-a fost furnizat de către Institutul de Științe ale Educației.

În comunicarea publică a UNICEF România și în documente transmise anterior școlilor de către inspectorate școlare (de exemplu, adresa ISJ Buzău din noiembrie 2025), se afirmă că aceste evaluări „fac parte din planul anual de lucru al UNICEF agreat cu MEC” și se înscriu într-un „program amplu de modernizare a evaluării educaționale din România”, menit să fundamenteze politici educaționale bazate pe dovezi. Având în vedere aceste afirmații, vă rugăm să ne precizați:

5. Care este „planul anual de lucru al UNICEF agreat cu Ministerul Educației și Cercetării” la care se referă instituția în adresă? Vă rugăm să ni-l transmiteți. Există o componentă financiară în acest plan, dacă da care ce cuprinde aceasta?

Programul de lucru multianual (2023 – 2027) al UNICEF România este un document public.

Pentru implementarea programului multianual se elaborează un plan de lucru anual. Acest document este pregătit de UNICEF România și transmis instituțiilor guvernamentale partenere pentru a fi agreat. Planul conține aspecte generale și pentru fiecare acțiune propusă se indică partenerii implicați. Documentul nu implică sarcini de ordin financiare din partea MEC.

6. Ce reprezintă concret „programul amplu de modernizare a evaluării educaționale din România” invocat în documentele transmise școlilor și prin ce act administrativ/normativ este aprobat?  Vă rugăm să ne transmiteți documentul.

Modernizarea evaluării în sistemul de educație preuniversitar este o urmare a implementării cadrului legal în vigoare.

Legea 198/2023 transformă evaluarea într-un proces de monitorizare continuă. Accentul cade pe utilizarea datelor agregate în urma evaluării progresului în învățare al elevului pentru a decide intervenții remediale (ore suplimentare, sprijin logistic) înainte ca elevul să ajungă la examenele de final de ciclu (gimnazial/liceal).

Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar consolidează reguli operaționale utile în procesul evaluării, de exemplu: minimum două evaluări scrise/test pe an, numărul minim de note pe an, corelat cu orele din planul-cadru și reglementarea situației eventualei fraude la evaluările scrise.

Portofoliul educațional, obligatoriu la acest moment (elevii cărora li se aplică sunt deja în clasa I a învățământului primar), este un instrument longitudinal care va include rezultate, certificări, produse ale învățării, diplome, rezultate la evaluări naționale și recomandări. Portofoliul educațional are un rol real în diagnoză/orientare și devine astfel un element central pentru urmărirea progresului în învățare al elevului, fiind un reper pentru fundamentarea intervențiilor de sprijin/remediere, nu doar o arhivă de documente.

Evaluările la început de parcurs școlar (grădiniță – grupa mare, clasa pregătitoare, clasa I) sunt rapoarte descriptive, fără note/calificative, incluse în portofoliul educațional.

Evaluările naționale de la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a se susțin ca evaluări  obligatorii, la nivel național, organizate anual prin metodologie specifică aprobată prin ordin de ministru, rezultatele fiind utilizate pentru diagnoză/intervenții și întocmirea planurilor individualizate de învățare (pentru elevii care nu ating nivelul mediu de competență). Aceste evaluări includ itemi care vizează aspecte concrete – cunoștințe, deprinderi, atitudini, valori – aplicabile, conectate la viața de zi cu zi a elevilor (itemi care vizează competențe de alfabetizare funcțională cu aplicații practice, inclusiv din alte arii curriculare). Rezultatele obținute la evaluările naționale vor fi incluse în portofoliul educațional al elevului.

Evaluarea probelor scrise la examenele naționale (Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și examenul național de bacalaureat, precum și simulările naționale ale acestora) se desfășoară prin platforma de evaluare digitalizată.

Începând cu anul școlar 2026 – 2027, evaluarea curentă a elevilor din învățământul primar, gimnazial și din clasa a IX-a a învățământului liceal va fi realizată de către cadrele didactice pe baza standardelor naționale de evaluare pentru fiecare disciplină din trunchiul comun, conform prevederilor Legii nr. 198/2023. Acest fapt presupune o schimbare de paradigmă: evaluare centrată pe competențe și ghidată de standarde naționale de evaluare. Controlul respectării standardelor va fi realizat prin inspecția școlară (realizarea procesului de evaluare fără a respecta standardele de evaluare constituie abatere disciplinară).

Legea nr. 198/2023 prevede că, din anul școlar 2028 – 2029, Evaluarea națională la finalul clasei a VIII-a este obligatorie și include probe la limba română, matematică și limba maternă, după caz, iar liceele pot organiza în anul 2029 concurs de admitere pentru maximum 50% din locuri, după susținerea Evaluării Naționale, iar restul locurilor se ocupă prin repartiție pe baza rezultatului Evaluării Naționale.

Examenul național de bacalaureat va avea din anul școlar 2029 – 2030 o nouă structură:

·         probe de competențe:

–          lingvistice de comunicare orală în limba română și, după caz, în limba maternă;

–          lingvistice la două limbi de circulație internațională;

–          digitale;

·         probe scrise:

–          probe obligatorii de profil;

–          probe la alegere (ca disciplină relevantă de profil);

–          probe complementare (care verifică competențe de bază – elevii de la uman vor susține o probă din discipline reale, iar cei de la real, din discipline socio-umane).

Pentru filierele vocațională și tehnologică, CNCE va elabora programe de bacalaureat pentru:

– proba scrisă specifică domeniului de pregătire pentru filiera tehnologică;

– proba scrisă, obligatorie la alegere dintre disciplinele de specialitate pentru filiera vocațională;

– proba scrisă, la alegere dintre disciplinele relevante pentru profilul predominant al specializării pentru filiera vocațională.

Începând cu anul școlar 2027-2028, se intenționează standardizarea și administrarea în format digital a tuturor evaluărilor naționale. Așadar, modernizarea evaluării este un proces intern al MEC, fundamentat legal prin Legea 198/2023, demers realizat și prin proiecte cu finanțare europeană.

7. Care sunt obiectivele, durata, etapele și instituțiile implicate în acest program și care este rolul UNICEF România în acest program de modernizare a evaluărilor: partener tehnic, finanțator, consultant metodologic, co-inițiator al politicilor publice sau alt tip de rol?

Elemente importante în cadrul procesului de modernizare a evaluării în cadrul sistemului de educație preuniversitară sunt:

1. Elaborarea standardelor de evaluare/testare pentru învățământul primar și gimnazial. Ministerul Educației și Cercetării implementează proiectul „Reglementări noi pentru un curriculum relevant și educație deschisă – RECRED“, cod SMIS: 321024. Pentru componenta «Evaluare», acțiunile aflate în implementare vizează liniile de dezvoltare: analiza sistemului; instruire/formare a experților implicați în dezvoltare de standarde și în proiectare de itemi/teste; asigurarea suportului tehnic necesar dezvoltării și pilotării livrabilelor; monitorizare continuă și feedback; pilotare și validare a standardelor naționale de evaluare.

Dezvoltarea standardelor de evaluare este asigurată prin construirea cadrului de referință național care țintește:  reducerea disparităților dintre școli și regiuni în ceea ce privește procesul de evaluare; sprijinirea digitalizării procesului de evaluare; alinierea sistemului intern de măsurare a performanțelor școlare cu standardele internaționale, așa cum sunt dezvoltate prin studiile comparative internaționale la care participă România: OECD-PISA, IEA-PIRLS sau IEA-TIMSS.

Standardele de evaluare reprezintă referențialul pentru proiectarea instrumentelor de testare / măsurare / evaluare, devenind astfel vectorul unificator al reformei curriculare, oferind direcție și continuitate în procesul educațional și sprijinind transformarea reală, profundă, focalizată pe competențele reale ale elevilor.

Realizarea și implementarea standardelor naționale de evaluare reprezintă un prag-cheie, definitoriu pentru modernizarea sistemului de educație și un pas esențial către construirea unui sistem de evaluare unitar, coerent și de încredere pentru toți beneficiarii, capabil să reflecte cu adevărat competențele dobândite de elevi, indiferent de mediul din care provin. Standardele și instrumentele de evaluare dezvoltate vor contribui decisiv la construirea unei școli incluzive, în care fiecare copil are acces la o educație de calitate și este evaluat corect și echitabil.

Elementele de construcție implementate în procesul elaborării standardelor de evaluare sunt:

·    Standardele educaționale indică normele necesare de atins în învățare prin studiul disciplinelor de trunchi comun. Aceste norme reflectă așteptările sociale referitoare la ceea ce ar trebui să știe și să poată face elevii dintr-o anumită clasă, la o anumită disciplină de studiu. – Standardele sunt definite pentru a sprijini practic învățarea și formarea personalității elevului începând de la prima clasă din învățământul primar, până la finalizarea studiilor, în cadrul școlii, ca instituție fundamentală care oferă servicii educaționale. Standardele reprezintă o resursă, un document ce informează actorii educaționali (elevi, cadre didactice, părinți și factori de decizie) asupra așteptărilor care se formează în privința procesului de învățare, formării/dezvoltării competențelor în școală, reflectând finalitățile acțiunilor educative, orientând și îmbunătățind actul didactic în acord cu specificul dezvoltării personalității elevului și luând în considerare profilul de formare al absolventului de învățământ primar, gimnazial și liceal.

·     Standardele educaționale constituie doar reperele generale ale dezvoltării personalității elevului în școală, nu trasee strict individuale de dezvoltare a personalității elevului.

·      Standardele definesc finalitățile demersului educațional. Întrucât există diferențe importante între ritmurile individuale de dezvoltare ale elevilor, standardele trebuie să fie flexibile, permițând însă variații care să poată fi subsumate specificului dat de diferențele dintre elevi. În acest sens, standardele educaționale nu pot ignora abordarea individuală a elevului și sprijinirea lui în procesul de învățare și dezvoltare personală, însă rolul standardului este acela de menținere a unui nivel calitativ al educației la o cotă stabilită, vizând întreg sistemul și procesul educațional.

·    Sistemul național de standarde educaționale reprezintă normele educaționale ale sistemului de învățământ al unui stat – obiective orientate spre ceea ce va ști elevul (va ști să facă) și nivelul pe care trebuie să îl atingă la finalizarea școlarizării. Standardul determină acel nivel în învățământ care este necesar și suficient pentru a se realiza dezvoltarea deplină a personalității elevului și accederea acestuia la următoarele etape ale învățământului și/sau la trecerea lui pe piața muncii. Conceptul de standard educațional este asociat cu conceptul de criteriu de calitate. Standardele educaționale reprezintă o componentă a calității, iar totalitatea eforturilor depuse de societate, cadrele didactice și elevi pentru creșterea calității învățării denotă eficiența sistemului. Îndeplinirea standardelor educaționale trebuie să fie criteriul de bază în aprecierea performanțelor fiecărei unități de învățământ, a fiecărei clase și, respectiv, ale fiecărui elev.

·    Fiecare standard va cuprinde indicatori care explicitează aria generală desemnată de standard. Pentru fiecare indicator vor fi propuse activități și contexte de învățare pe care cadrul didactic le poate utiliza pentru a sprijini atingerea așteptărilor formulate prin standarde. Indicatorii vor acoperi întregul standard, vor fi adecvați vârstei elevilor, vor fi organizați ierarhic în funcție de complexitatea acestora, respectând particularitățile dezvoltării elevului într-o anumită perioadă a vieții și având în vedere, în mod holistic, toate domeniile dezvoltării lui.

·    Pentru cadrele didactice formularea standardelor de învățare reprezintă un punct de referință în organizarea și proiectarea activităților, fiind relevante numai la nivel de grup de elevi (nu la nivel individual în sensul diagnosticării profilului de dezvoltare a elevului). Observarea sistematică a activității și comportamentului elevilor, în baza standardelor și a indicatorilor corespunzători (indicatori de performanță, exemple de activități sau comportamente, care permit constatări referitor la realizarea standardului în procesul de educație) are drept scop conturarea unui profil al grupului de elevi pentru a cunoaște care sunt nivelurile de performanță de la un moment dat în diferitele domenii de dezvoltare și, în acest mod, a interveni în proiectarea activităților ulterioare.

·    Activitățile de dezvoltare a standardelor de evaluare sunt susținute și sistematizate prin activitățile de proiectare a itemilor de evaluare corespunzători și de pilotare pe teren a acestora.

2. Restructurarea evaluărilor naționale. Pentru Evaluările naționale de la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a, direcțiile de acțiune susținute prin activități și măsuri vizează:

– onsolidarea scopului evaluărilor naționale în condițiile aplicării prevederilor LÎP 198/2023: susținerea cadrelor didactice pentru evaluarea nevoilor individuale de învățare ale elevilor; monitorizarea rezultatelor școlare la nivelul școlii; 

– îmbunătățirea mecanismelor de colectare a datelor;

– optimizarea design-ului testării prin diversificarea sarcinilor de evaluare / a itemilor pe două paliere: pentru optimizarea corelării cu competențele specifice curriculare; pentru utilizarea / aplicarea cunoștințelor, deprinderilor/ abilităților și atitudinilor în rezolvarea de situații/probleme din viața reală;

 – utilizarea rezultatelor evaluării pentru planificarea învățării remediale;

– pe termen mediu: compensarea limitării proiectării și administrării testelor în format tipărit prin tranziția către administrarea computerizată a testării, pentru aplicarea prevederilor LÎP 198/2023.

3. Măsuri transversale specifice (cu o componentă pentru evaluarea rezultatelor învățării)

o   Alfabetizarea funcțională. MEC implementează proiectul „Mecanisme de intervenție pentru alfabetizare funcțională în învățământul preuniversitar (MIAF)”, Cod SIMS 335928. Cofinanțat prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027, proiectul Mecanisme de intervenție pentru alfabetizare funcțională în învățământul preuniversitar (MIAF) este proiect strategic pentru sistemul educațional preuniversitar, dedicat susținerii alfabetizării funcționale a elevilor din învățământul primar și gimnazial (ISCED 1-2) în domeniile lectură, matematică, științe, educație civică și educație digitală. 

Proiectul prevede proiectarea și implementarea de intervenții integrate care includ: elaborarea unui cadru de evaluare a nivelului de alfabetizare funcțională (standarde, seturi de itemi și teste de evaluare), dezvoltarea competențelor cadrelor didactice și implementarea unui mecanism de intervenție pilot vizând alfabetizarea funcțională a elevilor, având ca perspectivă extinderea acestui mecanism la nivel național.

Proiectul vizează următoarele categorii de grup-țintă:

– minimum 15.000 de elevi din 176 de școli din învățământul primar și gimnazial, selectate la nivel național;

– minimum 37.500 de cadre didactice (personal didactic de predare și personal didactic de conducere, de îndrumare și control), care vor participa la activități pentru dezvoltarea competențelor profesionale țintind alfabetizarea funcțională.

Aspectele-cheie corelate cu reforma evaluării rezultatelor elevilor sunt următoarele:

– dezvoltarea cadrului de referință național pentru evaluarea domeniilor de alfabetizare funcțională;

– dezvoltarea sistematică, bazată pe ciclul complet pilotare/implementare/revizuire la nivel de școală, a pachetului integrat (standarde de alfabetizare funcțională, seturi de itemi, teste de evaluare corelate);

– dezvoltarea competențelor cadrelor didactice cu ținta specifică ”alfabetizare funcțională” pentru domeniile stabilite;

– validarea mecanismului de intervenție pilot în vederea generalizării la nivel de sistem educațional în perspectivă, inclusiv pentru demersurile instituționale vizând programele remediale la nivelul învățământului primar (prin 2 ore/săptămână) și la nivel gimnazial/liceal (din timpul per disciplină la dispoziția cadrului didactic), programe remediale focalizate pe: consolidarea-fixarea competențelor; dezvoltarea competențelor specifice insuficient consolidate; utilizarea competențelor în viața cotidiană și dezvoltarea competențelor pentru performanță.

o   – Digitalizarea sistemică. MEC coordonează implementarea Sistemului de Management Integrat al Școlarității/SMIS care va integra un modul de evaluare și un modul de catalog electronic. Caracterul integrat alsistemuluițintește în mod direct creșterea calității măsurilor și activităților-cheie vizând reforma evaluării rezultatelor elevilor prin:

– îmbunătățirea infrastructurii de date educaționale prin alinierea datelor educaționale la obiectivele naționale în domeniul educației. În perspectivă, datele vor fi colectate și disponibile pentru a contribui la monitorizarea și evaluarea obiectivelor naționale din domeniul educației. LÎP 198/2023 prevede standardizarea evaluărilor naționale la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a pentru a monitoriza implementarea curriculumului și rezultatele școlare ale elevilor în raport cu standardele naționale;

– elaborarea noilor module de date privind abandonul școlar și segregarea școlară pentru monitorizrea și evaluarea obiectivelor naționale privind echitatea și incluziunea în învățământ;

– conectarea diverselor baze de date din domeniul educației și îmbunătățirea funcțiilor analitice ale sistemului, pentru a facilita colectarea, accesul și utilizarea datelor, permițând efectuarea de analize cu date educaționale din diferite surse conectate la o singură platformă, reducerea timpului pe care personalul din învățământ îl petrece raportând datele, prin eliminarea nevoii de a solicita aceleași date în mod repetat;

– dezvoltarea capacității MEC și a instituțiilor aflate în subordine / coordonare de a utiliza multiplele categorii de date existente, de a agrega analize pe multiple paliere și de a construi feedback bazat pe date.

În niciunul dintre aceste demersuri, UNICEF nu este partener.

În raportul privind literația științifică apar formulări de tip conversațional și condițional (de exemplu: „Dacă dorești, pot integra aceste interpretări într-o secțiune sintetică pentru raport”), care sunt atipice pentru documente științifice asumate și sunt frecvent întâlnite în texte generate sau asistate de modele de inteligență artificială de tip LLM (precum ChatGPT).

În acest context, vă rugăm să ne precizați:

8. Care este poziția Ministerului Educației și Cercetării privind utilizarea unor modele de inteligență artificială de tip ChatGPT sau alte modele LLM în procesul de interpretare a datelor și redactare a rapoartelor prezentate drept „diagnostic de sistem”?

Rapoartele în cauză au statut independent, prin urmare considerăm că, în măsură să se pronunțe asupra acestei chestiuni, sunt autorii”.

De când se aplică standardele de evaluare, potrivit legii

Articolul 248 – „(25) Banca de instrumente de evaluare având funcție orientativă pentru evaluare, prevăzută la art. 97 alin. (1), se va realiza de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare în termen de 2 ani școlari de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(26) Metodologiile și standardele naționale de evaluare pentru fiecare nivel de învățământ și fiecare disciplină, prevăzute la art. 97 alin. (2), se adoptă prin ordin al ministrului educației în termen de 2 ani școlari de la intrarea în vigoare a prezentei legi.”

Istoric – prima încercare de elaborare a standardelor a fost un eșec băgat sub preș de Ministerul Educației

Primul proiect prin care standardele naționale de evaluare ar fi trebuit să fie făcute a fost STANDEV – început și abandonat de Ministerul Educației, care și-a dat seama că nu pot fi făcute standardele de evaluare într-un timp atât de scurt – circa 18 luni de zile, din iunie 2022 până la 31 decembrie 2023. „Timpul era suficient de scurt”, după cum declara secretarul de stat Bogdan Cristescu în mai 2024. Au existat câteva cheltuieli de proiect, apeluri pentru cooptarea experților și a profesorilor care să scrie itemi pentru platforma de evaluare, după care acesta a fost închis fără niciun anunț din partea instituției sau a managerului de proiect – Marius Avram șef serviciu la CNPEE.

Numit „Standardizare și evaluare unitară pentru sistemul de educație preuniversitar” ministrul de atunci, Sorin Cîmpeanu, anunța pe 20 iunie 2022 că „prin intermediul acestui proiect se va asigura o evaluare unitară în sistemul de învățământ preuniversitar la nivel național atât pentru evaluările curente și sumative, cât și pentru examenele și concursurile naționale din învățământul preuniversitar, în contextul Programului România Educată, parte a procesului global de digitalizare a sistemelor de educație”. „Valoarea totală a proiectului, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014 – 2020, este de 57.925.588,84 lei.

Fără să facă „tam-tam” pe tema aceasta, Ministerul Educației a lansat în iulie 2024 programul cu fonduri europene RECRED – o reîncălzire a celebrului CRED. Prin acest program care are ca scop abilitarea curriculară și la liceu vor fi făcute se pare și standardele naționale de evaluare pentru fiecare disciplină, potrivit descrierii de pe edu.ro. Patru case ale corpului didactic și CNPEE vor lucra la „elaborarea unui sistem național coerent și fiabil de standarde de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial. Acest sistem sprijină formarea la nivel funcțional a competențelor din profilul de formare pentru fiecare elev, asigură comparabilitatea nivelurilor de performanță ale școlilor și convergența cu standardele internaționale de evaluare (PISA, PIRLS, TIMSS)”.

Pentru RECRED perioada de implementare este de 48 luni, de la 1 iulie 2024 până la 30 iunie 2028, iar bugetul alocat este de 167.260.921,69 lei, din care 147.818.257,78 lei finanțare nerambursabilă.

Termenul pentru metodologia și standardele naționale de evaluare a fost de 30 august 2024, potrivit ordinului nr. 3.069 din 15 ianuarie 2024.

Informații de context

„Adesea, nota 8 în București este diferită de un 8 din Satu Mare. Profesorii nu au standarde de raportare comune pentru a da note”, spunea Daniel David în mai 2025.

Tot atunci, David a explicat de ce nu poate fi folosit portofoliul educațional în locul evaluării naționale de la finalul clasei a VIII-a: „Noi nu putem folosi acest lucru eficient, în acest moment, pentru că profesorii nu au o scală, nu au standarde de raportare comune pentru a da note. Adesea, nota 8 în București este diferită de un 8 din Satu Mare. Diferențele sunt uneori foarte mari. Și, de asemenea, există discrepanțe foarte mari între școli în ceea ce privește performanța educațională.

De aceea, până când vom reuși să reducem discrepanța între școli și vom împinge în față standarde de evaluare, pentru ca notele să nu fie atât de diferite ca semnificație între școli, nu putem să folosim portofoliul educational, pe baza notelor obținute în cursul studiilor gimnaziale”, spunea David.

În luna martie 2025, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la acea vreme, a declarat, la Euronews România, că este foarte important să dăm valoare notelor, dar trebuie să avem standarde de evaluare pentru acest lucru. „Dacă facem o comparare între mediile la Evaluarea Națională și mediile la nivelul claselor V-VIII, vedem o diferență foarte mare”, a precizat acesta.

Ministrul Educației și Cercetării a declarat în iunie 2025, în cadrul unei conferințe de presă, că „pentru învățământul liceal, gândim să elaborăm aceste standarde de notare și de evaluare odată cu programele pentru învățământul liceal”, iar „pentru nivelul gimnazial și nivelul primar să le avem în luna ianuarie a anului 2026″, a spus acesta.

Mulți profesori de-a lungul anilor au atras atenția asupra fenomenului prin care notele de la clasă ale elevilor sunt mai mari decât cele de la examenele naționale de clasa a VIII-a și a XII-a.

Profesorul de Matematică Sorin Haiduc a făcut o analiză a rezultatelor de la școala sa și a celor de la nivel național în cadrul dezbaterii „Cronica Evaluării Naționale 2024” și a catalogat drept „fraudă” comportamentul profesorilor care pun medii de 7-8 la clasă, iar la examenele naționale acei elevi iau nota 2 pe lucrare.

În februarie, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la acea vreme, a declarat, la Prima TV, în emisiunea Viitor pentru România cu Nicoleta Călugăreanu, că „un copil care ia 2 la matematică, la evaluarea națională, are media 10 la niște obiecte la care nu s-ar fi putut descurca fără matematică”. „Nu cred că poți să fii de 2 la matematică și să fii de 10 la fizică, la geografie, poate la chimie, dacă lucrezi cu niște procente”, a precizat acesta.

În 2024, mediile între 1 și 3 obținute de elevii care au susținut Evaluarea Națională au fost, în cele mai multe cazuri, mai mici cu 4 puncte decât mediile din clasele V-VIII, arată o analiză făcută de Edupedu.ro pentru 7 județe. Este îngrijorător că elevii cu medii mai mici de 3 la examenul de final de clasa a VIII-a au medii gimnaziale peste 6. În Arad, un absolvent cu media anilor de gimnaziu 9.23 a obținut media 2.20 după susținerea celor 2 probe. Este o diferență de peste 7 puncte.

În 2022, mediile din clasele V-VIII obţinute de elevii care au fost notați cu medii sub 3 la examenul de Evaluare Națională 2022 au fost, în peste 90% din situațiile analizate, mai mari cu cel puțin 4 puncte. Edupedu.ro a analizat rezultatele din 8 județe din România.

În 2020, mediile din gimnaziu ale elevilor care au luat 3 la Evaluarea Națională au fost și cu 4-5 puncte mai mari, conform unui analize Edupedu.ro.

Citește și:

Nuanțare de poziție a Ministerului Educației și Cercetării față de rapoartele UNICEF-BRIO despre literație: a trecut de la „diagnostic esențial pentru sistem” la „rapoarte independente”

Bogdan Cristescu: Standardele naționale de evaluare descriu niveluri de performanță, nu sunt standarde de notare, nu spunem că elevul primește nota 5 / Școlile se pot înscrie să piloteze noile standarde până pe 23 ianuarie

ULTIMA ORĂ Ministerul Educației va testa noile standarde de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial în ultimele două module din anul școlar 2025-2026 / Școlile se pot înscrie în perioada 12-23 ianuarie

Licitația pentru standardele de evaluare a tuturor elevilor din clasele primare și gimnaziu, despre care existau suspiciuni că ar fi cu dedicație, a fost atribuită exact firmei respective / Ministerul Educației anunță că doi experți internaționali îi vor forma pe specialiștii români care vor elabora standardele

Ministrul Educației, Daniel David: Pentru primar și gimnaziu vom încheia procesul pentru elaborarea standardelor de evaluare și notare care implică și pregătirea profesorilor, probabil anul viitor, în luna iunie. Din anul școlar 2026-2027 îmi propun să le avem la clasele primare, gimnaziu și liceu

Daniel David: Adesea, nota 8 în București este diferită de un 8 din Satu Mare. Profesorii nu au standarde de raportare comune pentru a da note

Trebuie să avem standarde de evaluare și de notare, spune Daniel David: Pentru învățământul liceal, gândim să elaborăm aceste standarde odată cu programele pentru învățământul liceal, pentru nivelul gimnazial și nivelul primar să le avem în luna ianuarie a anului 2026

Este fraudă ca un copil să aibă 7-8 la clasă și 2 la examen, spune profesorul de Matematică Sorin Haiduc, după rezultatele de la Evaluarea Națională 2024 / Cătălin Zaman, profesor de Română: Cum a ajuns copilul acela în clasa a VIII-a să nu obțină o medie mai mare de 2? Ministerul a aruncat puțin sub preș ceea ce ar fi trebuit să scoată în evidență

iunie 2023 – BREAKING Congruența notelor de la clasă ale elevilor cu cele de la examenele naționale – exemplu de criteriu de performanță în evaluarea pentru veniturile profesorilor prevăzut în programul de guvernare Bolojan