Întrebată dacă la liceul pe care îl conduce sunt și elevi analfabeți funcțional, directoarea Colegiului Național I.L Caragiale, Andreia Bodea, a răspuns: „Da, avem”. În cadrul emisiunii Info Edu de la TVR Info, din 16 noiembrie, directoarea Andreia Bodea a spus cum arată un astfel de elev: „Este un elev plictisit, cu zero curiozitate, care înghite orice afirmație fără să o digere, fără să pună o întrebare”, a spus Bodea.
- În emisiune au răspuns la aceeași întrebare și alți doi directori de liceu: Directoarea Colegiului Național „Constantin Diaconovici Loga”, Violeta Estrella Bontilă și Marian Anghel, director la Liceul teoretic Petre Pandrea din Balș
Directoarea Colegiului Național I.L Caragiale, Andreia Bodea, a spus că „avem și analfabeți funcțional” în liceul pe care îl conduce.
Întrebată cum arată un astfel de elev, directoarea a spus că „este un elev care înghite orice afirmație, cu cât mai aberantă, cu atât mai bine și mai interesantă, fără s-o digere, fără să pună o întrebare”.
Răspunsul directoarei a venit în contextul în care recent ministrul Educației a spus că „ n-ai pe cine să pui responsabilitatea decât pe cadrele didactice„, făcând referire la „principala cauză a analfabetismului funcțional”.
Redăm răspunsul integral al directoarei Andreia Bodea:
Diana Dumitrașcu, TVR Info: Vreau să vă întreb și sper să nu vă deranjeze întrebarea mea: aveți și dumneavoastră în școlile pe care le conduceți, elevi analfabeți funcționali?
Director I. L Caragiale, Andreia Bodea: Da.
Diana Dumitrașcu, TVR Info: Cum arată acest elev?
Director I. L Caragiale, Andreia Bodea: Nu am pe unul anume în minte…
Diana Dumitrașcu, TVR Info: Din școala dumneavoastră.
Director I. L Caragiale, Andreia Bodea: Este un elev plictisit, care citește și nu înțelege, care rezolvă o cerință și se vede că nu este o plăcere a cunoașterii acolo și că nu este un interes. Este un elev care are un bagaj, un vocabular extrem de redus de cunoștințe. Este un elev care nu este curios, este un elev care înghite orice afirmație, cu cât mai aberantă, cu atât mai bine și mai interesantă, fără s-o digere, fără să pună o întrebare. Este un elev care are zero curiozitate, altfel un elev cuminte și este un elev care se pierde și care ar putea să nu fie așa. Așa arată un alfabet funcțional.
Cauzele anafabetismului funcțional identificate de Comisia Europeană și OCDE
Calitatea programelor de formare inițială a profesorilor, dar și a celor de dezvoltare profesională continuă este indicată, într-un nou raport al Comisiei Europene, drept una dintre cauze pentru rata ridicată a analfabetismului funcțional în rândul copiilor din România, pe care ministrul Educației, Daniel David, o pune direct și generic pe seama lipsei de pregătire a profesorilor.
Pe lângă această problemă, raportul anual al CE privind educația – Monitorul Educației și Formării 2025 – semnalează cauze precum lipsa unui sprijin suficient pentru ca profesorii să predea pe bază de competențe, decalajele dintre Evaluarea Națională de clasa a VIII-a și programa școlară, problemele legate de programa școlară în general.
Alte cauze semnalate în raportul citat, publicat de Comisie joi, 13 noiembrie, țin de chestiuni precum mediul socio-economic al elevilor și lipsa unor progrese reale, până acum, în combaterea abandonului școlar. Astfel de probleme au fost admise și de ministrul Daniel David, însă acesta a menționat, în declarațiile sale, că responsabilitatea revine în principal profesorilor în cazul elevilor care frecventează școala.
Analiza anuală a Comisiei Europene pe teme legate de educație, Monitorul Educației și Formării – 2025, dată publicității săptămâna aceasta, este cel mai recent document ce abordează problema cauzelor pentru competențele de bază reduse ale elevilor români. Ea vine însă în continuarea multor documente, analize și seturi de recomandări realizate la nivel internațional, de foruri precum Comisia Europeană sau Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), ce discută subiectul și încearcă susținut să sprijine România în eforturile de a ameliora situația. Citește aici cauzele din raportul CE
Informații de context
Ministrul Daniel David vorbește despre analfabetismul funcțional încă de la preluarea mandatului, l-a indicat chiar că ar fi o problemă de securitate națională, însă nicio măsură luată de acesta până în prezent nu atacă direct și în mod specializat această problemă a analfabetismului funcțional. Într-o analiză recentă Edupedu.ro a arătat cu o serie de măsuri luate prin Legea Bolojan au fost prezentate drept măsuri pentru reducerea acestui flagel. Potrivit analizelor internaționale pe subiect, acestea pot fi considerate improvizații.
De remarcat faptul că profesorii au fost în această vară și toamnă principala țintă a Guvernului din care face parte Daniel David în aplicarea măsurilor de austeritate. Discursul public al oficialilor la adresa școlii și a profesorilor s-a degradat constant în toată această perioadă. Au fost dați afară mii de profesori suplinitori, au dispărut din cifrele oficiale mii de titulari, veniturile le-au fost reduse prin mărirea normei didactice și tăierea plății cu ora sau restrângerea degrevărilor pentru profesori și inspectori.
Declarațiile ministrului Daniel David vin în contextul în care România s-a clasat pe penultimul loc din Uniunea Europeană și pe locurile 45–48 la nivel global, din 81 de țări și teritorii, în cadrul testării PISA 2022. Procentul elevilor români cu competențe sub nivelul minim de performanță a fost de:
- Matematică: 51%
- Citire: 42%
- Științe: 44%
Aceste procente indică o creștere a analfabetismului funcțional față de testarea anterioară, cea din 2018.
O analiză Eurydice publicată în 2025 arată că România este printre statele membre UE care au întreprins cele mai puține măsuri sistematice pentru combaterea analfabetismului funcțional. Spre deosebire de alte țări care au implementat reforme consistente în curriculum, formarea profesorilor sau sprijin individualizat pentru elevi, România a mizat aproape exclusiv pe intervenții punctuale și adesea prost finanțate.
România a rămas, potrivit analizei Eurydice, la nivelul unor intervenții reactive, precum „ore remediale” sau „proiecte de sprijin”, fără o strategie coerentă, fără reformă curriculară și fără un sistem clar de evaluare a competențelor elevilor în ciclurile primar și gimnazial.
Citește și:
Lipsa de pregătire a profesorilor este cauza principală a analfabetismului funcțional în rândul elevilor, susține ministrul Educației și Cercetării, Daniel David: N-ai pe cine să pui responsabilitatea decât pe cadrele didactice
ANALIZĂ Ministrul David pune analfabetismul funcțional al elevilor pe seama lipsei de pregătire a profesorilor / Comisia Europeană și OCDE identifică mai multe cauze: calitatea programelor de formare a cadrelor didactice, programa școlară, decalajele economice majore, strategii prost aplicate
Fostul secretar de stat din Ministerul Educației Mihaela Popa: De ce și-a bătut joc de fondurile europene Ministerul Educației, prin inspectoratele școlare, făcându-se că formează profesori? / Nu putem face școală fără profesori și apoi să dăm vina pe cei puțini care au rămas
Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național I.L Caragiale din București după ce ministrul Educației a spus că principala cauză a analfabetismului funcțional în rândul elevilor este lipsa de pregătire a cadrelor didactice: M-a deranjat declarația domnului ministru, i-a deranjat și pe colegii mei / M-aș fi așteptat ca în spatele unei afirmații atât de frust exprimate să fi stat totuși un studiu
Diana Ghimiși
Raluca Pantazi
G4Media.ro
Mihai Peticilă
13 comments
Cauzele analfabetismului functional :
-parintii care se opun din rasputeri studiului individual, respectiv temelor pt acasa;
-parintii, pt ca in loc sa le explice copiilor cat de nociv este privitul in ecran, ei il incurajeaza din primii de viata zicand : asa sta copilul mai linistit !
-parintii, pt ca sunt obsedati sa-si inscrie copii la tot felul de cursuri inutile in partea cealalta a orasului in detrimentul scolii;
-parintii, pt ca isi aroga dreptul de a da sfaturi dascalilor, desi, ei insisi sunt analfabeti functional, lucru care se poate vedea usor in orice grup de parinti;
-parintii, pt ca in loc sa le explice copiilor ca la scoala trebuie sa fie atenti si sa stea linistiti, prefera sa dea bani pe meditatii, nu pentru performanta, ci pentru a fi reluata materia predata la clasa;
-parintii, pt ca nu vor sa priceapa ca scoala are drept scop principal sa formeze, sa antreneze creierul sa lucreze, sa gandeasca, nu sa le ofere copiilor asa-zise abilitati practice pt ca alea nu se pot forma fara un creier destupat;
-materii inutile, cum este Religia si care desi le este bagata pe gat 13 ani (de la clasa pregatitoare pana la clasa a XII-a), fen de bullying este tot in crestere, iar bunul simt nu mai exista demult;
-ministerul care sufoca dascalii cu rapoarte si situatii infinite si care nu folosesc nimanui;
-toate guvernele de dupa ’89 care incalca nu doar legea, ci si Constitutia unde este prevazut un buget de 15% pt educatie si care niciodata nu a fost respectat;
-dnul prof Johannis care, desi, dascal de profesie, mai mult a distrus sistemul de invatamant in cei 10 ani de lancezeala la Cotroceni.
Domnul Daniel Nuprea….,
de profesorii care nu vin la ora ați auzit? dar de profesorii care vin la ora si se uita pe telefon toată ora? dar de directorul adjunct care vine la ora de max 10 ori intr-un an , an în care era la plata cu ora asa cum a recunoscut public si dna Bodea, știți?
Dar de faptul ca directoarei nu-i pasa ca nu are profesor de romana cu lunile la profil de filologie, ați auzit?
De dascăli analfabeți, care trimit elevilor poze cu cerință ca materia (redactata cu greșeli de ortografie și gramatica) sa fie copiata în caiete, ați auzit? asta în loc de predare la clasa….
De dascăli care vin la ora și vorbesc despre necazurile lor personale toată ora, ați auzit?
Dar de cei care citesc lecția de pe Wikipedia în fata clasei, ați auzit?
Sigur sunt copii prosti și parinti prosti dar când vine vorba de dascăli, de abia se mai zărește câte unul deștept care își face și datoria la clasă.
Mai încet cu aruncarea vinei pe alții!
Uita-te mai întâi la tine în gradina dnule profesor Daniel Nuprea…!
Dna Bodea este rugata sa iasă la pensie.
În acest fel nu ar mai fi nevoita sa dea vina pe elev pentru neputințele dânsei, ale colegilor subalterni și ale instituției pe care din păcate încă o mai conduce.
Bănuiesc că și Edupedu își considera cititorii analfabeți dunctional, din moment ce reia de patru ori aceeași afirmație.
Directoarea vorbareata de la liceul de fitze nu prea intelege ce este un analfabet functional.
Un analfabet functional este o persoana care nu are abilitati de scriere, citire si calcul pentru a gestiona sarcinile zilnice care necesita abilităti de citire, scriere si calcul dincolo de un nivel de baza.
Un copil analfabet functional nu este nici plictisit, nici demotivat, nici lipsit de curiozitate. Are probabil o tulburare de invatare, este sarac sau scoala la care invata nu ii ofera o educatie de calitate si nu tine cont de nevoile sale.
Elevul ca elevul, dar ce te faci cand ai un ministru care nu pune nici o intrebare, care nu are nici o curiozitate legata de ce se întâmplă in scoli si care crede ca ce stie el e suficient? Ala cum se cheama?
Analfabet ministerial?!
Intrebarea urmatoare dupa “ aveți și dumneavoastră în școlile pe care le conduceți, elevi analfabeți funcționali? ” si raspunsul afirmativ al dnei director, ar fi fost “CUM A INTRAT ACEL ELEV LA ACEST NIVEL DE LICEUL DE “PRESTIGIU”?! Cum!? Pe ce criterii, cu ce cunostinte?
Ăla de la ei a ajuns acolo pentru că l-au împins părinții. Doar ei știu cum. Poate i-au promis că-i cumpără ultimul gen de iphone dacă intră.
Dar majoritatea covârșitoare – în special cei care ajung la profesională sau liceul tehnologic – sunt exact la fel, iar în cazurile lor nici pe părinți nu-i interesează și nu promit iphone că n-au oricum de unde, sau le dau iphone și fără ca elevul să învețe ceva, să arate lumii că familia are bani. Și atât.
Citat: Este un elev plictisit, care citește și nu înțelege, care rezolvă o cerință și se vede că nu este o plăcere a cunoașterii acolo și că nu este un interes. Este un elev care are un bagaj, un vocabular extrem de redus de cunoștințe. Este un elev care nu este curios, este un elev care înghite orice afirmație, cu cât mai aberantă, cu atât mai bine și mai interesantă, fără s-o digere, fără să pună o întrebare. Este un elev care are zero curiozitate, altfel un elev cuminte și este un elev care se pierde și care ar putea să nu fie așa. Așa arată un alfabet funcțional.
Ai mei sunt aproape toți așa. Și nici familiile lor nu sunt interesate să schimbe ceva. Să termine școala (e o obligație plictisitoare pentru toți), să ajungă să ”facă bani” (din ce – nu-i interesează, ”se descurcă”). Altfel, zero curiozități, abilități, interese, hobby-uri. Nimic nu-i mișcă. Nici măcar invidie pentru ce fac sau au alții nu mai există.
Acești elevi – și mulți din familiile lor doar supraviețuiesc (nici ei nu știu de ce), nu trăiesc.
Tocmai ca, elevii fiind dezinteresati este treaba , invatatorului sa.i stimuleze, a profesorului…sa.i antreneze ucumva in discutii. Manualele nu mai sunt calitative, elevii nu stiu, geografie,biologie,istorie… Eu ,ca parinte sunt obligat sa platesc meditatii, pentru ca profesorul nu isi face treaba la ora, nu explica suficient, in privat poate…Sa mentionez cum se intarzie la ore, profesorii vin peste 15…20min la ore, sau cum nu predau si au pretentii.
Sunt si profesori care isi fac treaba , sunt si elevi muncitori la fel si elevi lenesi.
Deci logica dvs e că dacă nu e curios și nu vrea să învețe la școală, o să învețe la meditație?!
Îi tresare brusc nervul interesului, se trezește brusc că parcă-i place și-ar vrea?
Hai să fim serioși. Copilul dezinteresat nu o să aibă progres nici la meditații. Iar la examene, se descurcă cu o cască și un suflător pe-afară, plătit tot de părinte. Ca să ia notă mare când contează.
Nu-i poți interesa pe cei care dorm la ore, pe cei care n-au nicio carte acasă, pe cei care n-au un vocabular minim ca să te înțeleagă măcar, pe cei care au familii ce nu pun nicio valoare pe educație, singurul criteriu de reușită în viață e banul, pe cei care n-au niciun plan de viitor, nicio emoție când le scade nota la purtare doar din cauza absențelor, când n-au nici caiete nici nimic la ei, au venit la școală ca să plece de acasă.
Iar un profesor poate avea toată clasa așa. O să ajungem o nație de tâmpiți, care nu mai pot face nimic decât cel mult muncă fizică (deși și de-aia mă îndoiesc) pentru că n-au învățat nimic când puteau iar când ajung în câmpul muncii nu știu și nici nu vor să facă nimic. Nu cerem elevilor să facă efort intelectual ca să nu se streseze prea mult, le punem telefonul în mână și-i lăsăm să copieze de la boți, și apoi ne mirăm că nu știe nici să ceară restul corect la magazin – evident de vină e profesorul, nu faptul că elevul are creierul prăjit încă din grădiniță. Iar dacă dă de vreun profesor mai exigent, primul la ușă e părintele, cu reclamația că profesorul ”are ceva cu elevul”.
Bine atunci. Lasă că o să fie din ce în ce mai bine, norocul meu că am trecut de jumătatea vieții și nu mai stau mult pe aici.
Doamna Ana, este o plăcere să citesc și comentarii ca al dv. Complimente pentru realism.