Directoarea Ionela Neagoe, despre noul model de pilotare din anul școlar 2026-2027 de la Colegiul Lazăr: În clasele a IX-a și a X-a toți elevii parcurg aceleași materii, iar din clasa a XI-a se îndreaptă către uman sau real, în funcție de recomandarea profesorilor de specialitate și un test

„Este prea devreme ca elevii să își facă opțiunea în clasa a IX-a pentru uman sau real și atunci ne gândim ca în clasele a IX-a și a X-a toți elevii să parcurgă aceleași materii, iar din clasa a XI-a să se îndrepte către uman sau real. Ne străduim să aducem ca inovație această specializare începând cu clasa a XI-a la un anumit profil în funcție de recomandarea profesorilor de specialitate”, a declarat Ionela Neagoe, directorul Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din București, la Webinarul despre implementarea și pilotarea planurilor-cadru alternative la liceu, organizat pe 8 decembrie de Ministerul Educației și Cercetării.

OFICIAL Liceele se pot înscrie să piloteze planuri-cadru de liceu alternative din anul școlar 2026-2027, până pe 15 ianuarie 2026 / Calendarul selecției, obligațiile liceelor și documentele necesare

„Astfel, copilul se va mobiliza mai mult și va fi mai responsabil, fiind nevoie să treacă de o probă de verificare a cunoștințelor pentru materiile respective: matematică și informatică, dacă vrea mate-info, biologie și chimie, dacă vrea științele naturii, română și istorie, dacă vrea uman”, a adăugat Ionela Neagoe.

Reacțiile elevilor și părinților la noul program pilot

„Elevilor li s-a părut o formă de învățare mai bună, pentru că spuneau și ei că nu prea știu ce să facă cu viața lor. În clasa a IX-a mai lasă puțin ritmul de învățare, pentru că au făcut deja un efort mare și pică, se mai odihnesc; în clasa a X-a intră din nou într-un ritm, dar nu foarte bun. Și atunci spun că abia în clasa a XI-a își dau seama ce ar vrea să facă cu adevărat sau ce posibilități au. Descoperă niște opțiuni. Deci, au susținut ideea aceasta”, a spus Ionela Neagoe.

„Părinții au fost, în general, de acord, deși au avut unele rețineri la gândul că elevii ar trebui să dea un test. Dar faptul că vrem să ținem copilul într-un „clopot de sticlă”, într-o zonă de confort, nu este bine. Nu este constructiv pentru copil. Starea de bine este până la un punct. Școala, în sine, nu este stare de bine. Cu cât vom cere mai mult de la copiii noștri și îi vom duce către actul învățării și către cunoaștere, cu atât va fi mai bine”, a subliniat directoarea.

Ionela Neagoe a explicat pe larg cele două tipuri distincte de pilotare de la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București:

Un model aplicat clasei a XII-a, centrat pe finalizarea materiei până în luna martie și reorganizarea timpului de învățare înainte de Bacalaureat, care funcționează din 2021; Elevii din ultimul an fac doar materiile de Bacalaureat în ultimele două module ale anului școlar.

Un nou model de pilotare pentru liceu, care va începe cu clasa a IX-a din anul școlar 2026-2027, bazat pe planuri-cadru de liceu alternative, cu specializarea elevilor din clasa a XI-a.

Amintim, Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București, școală-pilot de 4 ani, este pe primul loc în Top 20 de licee din țară după media de la BAC 2025, potrivit platformei BacPlus.

Pilotarea planurilor-cadru de liceu alternative la clasa a XI-a, din anul școlar 2026-2027, la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București, explicate de Ionela Neagoe și Radu Szekely, consilier onorific al ministrului educației și cercetării, coordonatorul Comisiei naționale de coordonare a Programului de pilotare sistemică

Ionela Neagoe: Noi ne gândim de ceva vreme că este prea devreme ca elevii să își facă opțiunea în clasa a IX-a pentru uman sau real și ne tot întrebăm cum ar fi dacă până la finalul clasei a X-a am face cu toții același lucru, iar specializarea să înceapă, de fapt, în clasele a XI-a și a XII-a.

Această idee am regăsit-o și în modelul englezesc, nu doar ca preocupare a noastră. În Anglia, poți urma un anumit profil după ce dai un examen și după ce obții o notă care confirmă potrivirea pentru acel profil, pentru că degeaba îți dorești ceva dacă nu ești potrivit. Și atunci ne gândim ca în clasele a IX-a și a X-a toți elevii să parcurgă aceleași materii, iar din clasa a XI-a să se îndrepte către uman sau real.

Internshipuri în perioadele din anul școlar în care elevii vin degeaba la școală, nu mai au niciun chef

De asemenea, mi s-a părut minunată ideea de flexibilitate în ceea ce privește internshipurile, pentru că noi am constatat că înainte de sărbători, în ultimele două zile de școală, copiii vin degeaba la școală, nu mai au niciun chef. La fel, în ultima săptămână de școală se cam vine degeaba, pentru că notele sunt puse, mediile sunt încheiate. Și atunci ne-am gândit să folosim aceste perioade pentru internshipuri, cu obligativitatea ca elevul să vină cu o recomandare, o scrisoare de recomandare semnată de mentorul său, care să ateste că a fost acolo, de câte ori a participat și ce parcurs a avut. Așa se întâmplă și în Anglia, deci de ce n-ar fi bine și la noi?

Opționale și dezvoltarea personalității

În ceea ce privește opționalele, mi se pare foarte frumoasă această idee de deschidere și flexibilitate, pentru că, într-adevăr, noi trebuie să le dezvoltăm personalitatea pe toate planurile.

Vom cumula acest lucru cu faptul că, prin PNRR, am dezvoltat un instrument de evaluare a profilului absolventului pentru clasa a IX-a. În momentul în care elevii intră, îi testăm, iar în urma testului reiese în ce proporție este îndeplinit profilul. În funcție de acest rezultat, li se face un program de dezvoltare individuală, care ne ajută foarte mult, și atunci îl vom introduce în orele de dezvoltare personală.

Admiterea în clasa a XI-a pe baza recomandărilor și a probelor

Noi ne străduim să aducem ca inovație această specializare în clasele a XI-a și a XII-a, să îi admitem în clasa a XI-a la un anumit profil în funcție de recomandarea profesorilor de specialitate. Astfel, copilul se va mobiliza mai mult și va fi mai responsabil, fiind nevoie să treacă de o probă de verificare a cunoștințelor pentru materiile respective: matematică și informatică, dacă vrea mate-info; biologie și chimie, dacă vrea științele naturii; română și istorie, dacă vrea uman.

La acest lucru ne-am gândit per ansamblu, cu mici alte aspecte legate de opționale. Este foarte important că avem o anumită lejeritate, iar copilul trebuie să facă numărul total de ore, la fel ca profesorul. Din acest punct de vedere, sistemul este destul de generos.

Pilotarea pentru clasa a IX-a: planuri-cadru finalizate, orarul este în lucru

Întrebare: Bănuiesc că nu ați apucat încă să vă gândiți, este foarte devreme, dar poate așa reușim să imaginăm un orar pentru copiii care vor începe clasa a IX-a pe acest program.

Ionela Neagoe: Da, am făcut doar planurile-cadru, le-am finalizat, iar acum suntem în etapa în care ne mai gândim asupra lor, să vedem dacă reprezintă cea mai bună variantă. Nu am imaginat încă un orar, dar și acolo cred că vom avea flexibilitate. Pentru că, gândiți-vă și asta am înțeles, după discuția cu Radu, că este minunat ca un copil să se ducă, de exemplu, cu dirigintele să viziteze un muzeu, unde intră gratuit, iar orele acelea să poată fi contabilizate ca ore de pregătire.

Adică să exploatăm timpul pe care îl avem: de exemplu, dacă există un departament artistic, copiii vin, cântă, repetă, iar aceste activități pot fi incluse în program. Gândiți-vă că este extrem de flexibil, zic eu, și provocator.

O să facem și o simulare de orar, dar mai aproape de 15 ianuarie, pentru că până atunci ne concentrăm pe celelalte aspecte: clasele a IX-a și a X-a și opționalele.

Clarificări despre specializare și trunchiul comun

Radu Szekely: Comentez puțin aici, pentru că într-adevăr discuțiile pe care le-am avut, specific cu Colegiul „Gheorghe Lazăr”, au mers în direcția aceasta: clasele a IX-a și a X-a sunt mai degrabă concentrate pe trunchiul comun, pe partea de învățare generală, cu multe opționale prin care copiii, tinerii, să încerce, să vadă dacă le place sau nu o anumită specializare, dacă vor să meargă spre uman sau spre real, unul dintre profilurile pe care le oferă liceul.

Specializarea să se realizeze, de fapt, începând cu clasa a XI-a nu este o reintroducere a treptei a doua de liceu, cum era odinioară, ci pur și simplu o descoperire a intereselor și a capacității de a face față unui anumit tip de învățare specializată la liceu.

Nu mai sunteți limitați la gândirea orei exclusiv ca oră plătită profesorului doar în clasă, cu elevii care îi sunt arondați. Prin repartizarea la clasă, poți să gândești un program, de exemplu, de 20 de ore de istorie în muzeu, în care elevii pot face inclusiv ateliere cu muzeografi.

Dădeam exemplu, data trecută, la liceele tehnologice, despre legătura dintre chimie și arte: analiza pigmenților dintr-o pictură veche, ce componente chimice sunt acolo, cum pot fi ele restaurate, ce înseamnă procesul de restaurare din punct de vedere chimic. Combini arta cu chimia și înveți ceva practic despre o știință teoretică.

Sunt lucruri pe care le aveți acum la dispoziție în noua lege și de care ar trebui să profităm, mai ales acum, când suntem la începutul acestui program, pentru că ulterior unele lucruri se vor cimenta.

Acest model de a te concentra doi ani pe lucruri mai generale și de a specializa în ultimii doi ani răspunde unei nevoi reale. Nu este foarte inovativ la nivel internațional, dar este inovativ în spațiul românesc actual, fiind un model care funcționează în țările anglo-saxone.

Reacțiile elevilor și părinților

Întrebare: Ați apucat să discutați și cu elevii despre această idee? Ce părere au avut?

Ionela Neagoe: Li s-a părut o formă de învățare mai bună, pentru că spuneau și ei că nu prea știu ce să facă cu viața lor. În clasa a IX-a mai lasă puțin ritmul de învățare, pentru că au făcut deja un efort mare și „pică”, se mai odihnesc; în clasa a X-a intră din nou într-un ritm, dar nu foarte bun. Și atunci spun că abia în clasa a XI-a își dau seama ce ar vrea să facă cu adevărat sau ce posibilități au. Descoperă niște opțiuni. Deci, au susținut ideea aceasta.

De asemenea, am vorbit și cu părinții. Părinții au fost, în general, de acord, deși au avut unele rețineri la gândul că elevii ar trebui să dea un test. Dar faptul că vrem să ținem copilul într-un „clopot de sticlă”, într-o zonă de confort, nu este bine. Nu este constructiv pentru copil. Starea de bine este până la un punct. Școala, în sine, nu este stare de bine. Cu cât vom cere mai mult de la copiii noștri și îi vom duce către actul învățării și către cunoaștere, cu atât va fi mai bine.

Testare orientativă, nu segregare

Radu Szekely: Chestiunea aceasta cu testul va trebui gândită din perspectiva orientării școlare și profesionale. Adică nu este un test de competențe în sensul clasic, ci un test de aptitudini: pentru ce ești potrivit, unde poți face față. Este important să subliniem faptul că nu este vorba despre segregare, ci despre o orientare profesională eficientă, de carieră.

Ionela Neagoe: Copilul meu a fost testat și la matematică, la materiile de real. Da, și dacă nu lua notele respective, nu putea să facă realul. Englezii nu mai privesc acest lucru ca pe o segregare. Numai noi o luăm ca pe o segregare. Ei o văd efectiv ca pe o evaluare și chiar ca pe o recomandare. Eu, ca profesor, îți recomand această zonă. Aici performezi mai ușor și mai bine. Nu înțeleg de ce ne-am obișnuit să gândim că dacă îl îndrumi pe copil spre o direcție, pentru că asta a rezultat în urma unui examen, înseamnă că îl limitezi. Nu înseamnă că atât este el, ci că în acel moment atât a fost. Iar profesorii, timp de doi ani de zile, pot spune: ești foarte bun pe uman.

Modelul de pilotare care funcționează acum pentru elevii de clasa a XII-a

Ionela Neagoe: Am pornit de la o nevoie. Noi am constatat că, spre finalul anului, copiii de clasa a XII-a lipseau de la ore, își luau scutiri medicale și rămâneau acasă să învețe. De asemenea, mulți dintre colegii noștri se plângeau de faptul că trăgeau de elevi pentru a le pune note suficiente cât să încheie anul.

Atunci am convenit ce să facem, cum să ne ajutăm și pe noi, și pe copii. Am întrebat, la un moment dat: bine, bine, dar se poate încheia totul? Sigur că se putea încheia totul până în luna martie, pentru că așa făceam, mai ales cei care dădeam bacalaureatul. Terminam materia de clasa a XII-a și începeam să lucrăm cu ei pentru examen. Bănuiesc că este o practică ce se realizează și acum în școli, pentru că altfel nu ai eficiență.

Degeaba spunem să nu îi antrenăm doar pentru examen, să nu fie copii nișați exclusiv pe bacalaureat. În ultimele trei luni cam asta se întâmplă: se lucrează doar pentru examen, pentru că acesta este interesul lor.

Până în martie am decis să terminăm cu predarea materiei de clasa a XII-a. Din luna martie am intrat pe acest program pe care noi îl numim inovator. Trei zile vin la școală, două zile rămân acasă să învețe. Trei zile vin la școală și fac materiile de examen și materiile precum sportul, dirigenția, adică materii care necesitau prezență fizică. Restul orelor au trecut în online, în funcție de profil: dacă erau la matematică-informatică, în online treceau orele de uman.

Pentru perioada martie-aprilie, pentru copiii care aveau materiile în online, asta a însemnat realizarea unui proiect transdisciplinar. A fost o provocare pentru copii, pentru că au înțeles că trebuie să lucreze altfel: trebuiau să trateze tema din perspectiva mai multor discipline pentru a primi o notă.

Sigur că au fost puși și în situația de a nu plagia. Am găsit titluri provocatoare și interesante. I-am forțat să nu dea copy-paste. În primul an a fost mai greu, dar le-am arătat că nu se poate. Așa nu vrem să facem educația și nicăieri în lumea asta nu le este permis să copieze. I-am învățat să își exploateze cunoștințele, să citească, să se informeze, așa cum bănuiesc că toți faceți.

A fost bine. Nota au primit-o, e adevărat, la trei sau patru materii, în funcție de ce tratau în proiectul transdisciplinar, prin prezentarea fizică în fața unei comisii. A fost interesant. Am realizat ghiduri ca să notăm toți la fel, pentru că am constatat că nu se nota unitar. Din practică am învățat, am învățat unii de la alții și, în fiecare an, am analizat ce n-a mers bine, ce n-a funcționat și unde putem îmbunătăți.

Foarte bine pentru ei a fost faptul că s-au pregătit la școală. Nu sunt ipocrită: bănuiesc că unii mai fac meditații, dar poți lua note foarte mari fără meditații, dacă ești prezent la oră, dacă te interesează ceea ce faci și doar cu ceea ce faci la școală.

Am foarte multe exemple de copii care au luat 10 și care au spus „mulțumesc, fără ce ați făcut cu noi la școală nu reușeam. N-am făcut o oră de meditație”.

Un alt aspect pozitiv a fost că n-au mai fost atât de stresați. Au avut timp, în cele două zile de stat acasă, să se pregătească și pentru facultate, să se obișnuiască cu un program de muncă consecvent și să fie mai responsabili.

Pentru noi, ca profesori, a fost bine pentru că la chimie, la fizică, lucram doar cu copiii interesați. Și am fost surprinși că veneau cu probleme găsite de ei, că puneau întrebări de tipul „nu am înțeles asta, mai explicați-mi”. Lucru care se întâmplă mai rar într-o clasă întreagă.

Am văzut avantajul lucrului cu un grup mai mic. Da, au avut de luptat cu procrastinarea, cum spuneau și ei în chestionar. Le-a fost greu la început să se mobilizeze pentru un program, dacă nimeni nu îi forța să se trezească și să meargă la școală, dar s-au obișnuit.

Vorbim despre un mediu în care acest tip de proiect se pretează. Sunt copii care înțeleg că sunt acolo pentru ei și că îi așteaptă un examen. Vorbim mult despre responsabilizare.

Radu Szekely: Aș avea două întrebări, chiar una dincolo de model, referitor la proces, pentru că cred că pe mulți colegi directori îi interesează ce anume din procesul de pilotare, la ce trebuie să fie atenți, dincolo de modelul în sine cu elevii. Mă refer la munca cu colegii, munca cu autoritățile, cu inspectoratele, cu părinții. Eventual și a doua întrebare: în acest program național de pilotare strategică, ce model , știu că veniți cu un model nou, l-am discutat deja, ar fi interesant și din perspectiva faptului că ne-am dori să existe licee care pilotează mai mult sau mai puțin același lucru. Nu neapărat consorții, dar licee care să meargă pe direcții similare, ca să vedem cum funcționează și, poate, cineva se inspiră din modelul pe care îl pregătiți deja la colegiu.

Ionela Neagoe: În relația cu părinții, ce ne-a ajutat foarte mult a fost un ritm de comunicare extrem de eficient, în sensul că părinții au primit permanent informații despre ceea ce se întâmplă.

De asemenea, în relația cu colegii, profesorii mei au fost extraordinar de mobilizați de ideea că nimeni nu judecă pe nimeni. Învățăm unii de la alții: „Tu cum faci?”. Împărtășirea de experiență și de idei. De aceea au apărut și propunerile, de exemplu pentru proiectele transdisciplinare, iar ghidul care a fost realizat a apărut ca urmare a unor discuții comune și a unor dezbateri foarte constructive. Deschiderea directorilor către profesori ajută extraordinar de mult.

În relația cu inspectoratele școlare, nu am avut probleme, pentru că au înțeles că suntem într-o altă formă de învățare și, în momentul în care au venit sau s-au interesat, li s-a părut minunat ceea ce facem. Nimeni nu a venit cu intervenții brutale sau să ne pună bețe în roate, cu întrebări de tipul „de ce faceți voi asta?”. Toată lumea a înțeles și, într-un fel, a fost suportivă.

Este greu, foarte greu, în realizarea orarului. Pentru cei care au profesori care fac orarul de ani de zile și se pricep, nu va fi atât de greu, dar viziunea trebuie să fie una de ansamblu, în favoarea copiilor.

De exemplu, o idee foarte bună pentru noi a fost să le dăm elevilor posibilitatea să își schimbe profesorul de la clasă. Dacă, în perioada aceea din martie, au vrut să meargă la alți profesori, a fost în regulă, li s-a permis. Pentru asta, orarul trebuie gândit cam în același timp, ca să fie posibil.

Unii s-au dus și pentru examenele de facultate. De exemplu, unii de la real au dat la psihologie. Psihologia nu se mai face ca disciplină, dar am avut grupă de psihologie pentru examenul de Bacalaureat și au putut să meargă la acele ore.

Este greu de făcut orarul, asta este o dificultate. La noi, pentru că am pilotat și la celelalte clase, a fost foarte greu: am făcut două, uneori chiar trei orare pe an. Am avut trei orare într-un singur an. Este foarte greu, iar omul care face orarul este neplătit, deci trebuie să o faci chiar din dragoste pentru școală.

Întrebare: Cum au fost plătiți profesorii care au avut doar orele din cele două zile de online?

Ionela Neagoe: Cum este și acum la pilotare. Dacă ne gândim la liceele unde se face practică, profesorul este plătit ca și cum ar face orele, pentru că materia de clasa a XII-a s-a terminat, a fost predată până în martie.

După aceea, au avut ore în online, în sensul că nu au fost absenți: au postat resurse, nu a fost doar un titlu de proiect, au răspuns la întrebări dacă elevii aveau nelămuriri. Le mai dădeau din când în când câte un avertisment: „Se apropie termenul, haideți să vedem, trebuie să depuneți, vă mai pot fi de folos cu ceva?”. Adică nu au stat degeaba oamenii aceia.