Mircea Miclea, fost ministru al Educației, a explicat, în cadrul unei intervenții la TVR Info, că Matematica ar trebui să rămână în trunchiul comun pentru elevii de liceu. Disciplina este, potrivit acestuia, utilă în viața de zi cu zi a viitorilor adulți. Acesta a făcut câteva mențiuni și în ceea ce privește curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), punctând necesitatea de a exista câteva condiții în baza cărora școlile și elevii aleg disciplinele opționale.
„Cred că în domeniul științelor sociale ar fi bine să rămână disciplină matematică, mai ales sub dimensiunea ei de statistică, în sensul că, oricare dintre noi, chiar dacă studiem filologie sau studiem științe socio-umane, ne lovim zilnic de statistici. Avem nevoie de statistici ca să înțelegem, de exemplu, ce înseamnă un sondaj de opinie înaintea unor alegeri”, a explicat Mircea Miclea.
„Altfel nu înțelegem nimic. Nu înțelegem ce înseamnă eșantion semnificativ sau ce înseamnă relația dintre inflație și șomaj dacă nu știm un pic de statistică. Deci cred că o astfel de disciplină este extrem de utilă inclusiv celor de la socio-umane și cred că ea ar trebui reintrodusă și nu cred că trebuie să fie scoasă. Dimpotrivă, cred că este extrem de utilă în propria lor formare”, a mai adăugat acesta.
Referitor la CDEOȘ, fostul ministru a explicat că școlile și elevii trebuie să aleagă cursurile opționale în anumite limite.
„Încă un lucru care merită să fie luat în seamă este că atunci când e vorba de curriculumul la dispoziția școlii sau elevului trebuie ca statul să vină totuși cu o preemțiune. Adică statul, care e interesat de cum va arăta mintea elevilor, trebuie să îi lase de cei de la școală să sau pe părinți să facă alegeri, dar cu respectarea unor constrângeri. Vă dau exemplu de constrângeri: puteți să alegeți dintre mai multe discipline, însă aceste discipline trebuie să valorifice cunoștințele care sunt dobândite deja la disciplinele din trunchiul comun sau din regimul obligatoriu”.
Condițiile trebuie să fie impuse în funcție de abilitățile care le vor fi utile viitorilor adulți, a mai menționat acesta.
„Noi ca stat trebuie să să știm ce fel de minte vrem să aibă elevul la final. Eu cred că trebuie să vizăm un elev care are o minte care integrează cunoștințe din discipline diferite și le utilizează pentru a-și rezolva problemele de viață cotidiană sau problemele cu care el se confruntă”.
După spusele sale, aceste condiții vor împiedica atât unitățile de învățământ, cât și elevii să aleagă cele mai ușoare discipline pentru a obține note mari.
„Și atunci poți să impui o astfel de constrângere școlilor: să alegeți, dar să alegeți astfel încât să justificați ca ați bifat, ca ați satisfăcut aceste constrângeri pentru că, altfel, o să fie o mare idiosincrazie a școlilor și adesea se va întâmpla ca elevii sau școlile să opteze pentru materiile cele mai ușoare. Efort minim, nota cea mai mare. Ori așa le dai niște constrângeri și cred că trebuie exprimate aceste constrângeri, dacă statul este e interesat de cum anume trebuie formată mintea elevului”.
Curriculumul la decizia elevilor din oferta școlii (CDEOȘ) a fost introdus prin Legea educației 198/2023 și este prevăzut în noul Regulament de funcționare a școlilor (ROFUIP).
Începând cu septembrie 2025, orarul școlar este organizat în așa fel încât elevii să poată merge la cursuri pe care le aleg din oferta școlii, împreună cu alți colegi din alte clase.
Printre disciplinele opționale incluse în CDEOȘ se numără și „Dezvoltarea jocurilor video”. Aceasta a fost introdusă în anul școlar 2025-2026 și poate fi studiată timp de o oră pe săptămână de elevii de liceu din orice nivel de la toate filierele, profilurile și specializările.
În contextul adoptării noilor planuri-cadru pentru liceu, actualul ministru al Educației, Daniel David, a declarat că numărul de ore pentru anumite discipline despre care se consideră că au fost afectate de noile modificări poate fi suplimentat prin CDEOȘ.
- Potrivit lui, decizia de a reduce numărul de ore pentru o serie de discipline „duce mai mult spre școală și elevi, iar prin această descentralizare încurajăm autonomia și performanța, pentru a se păstra sau chiar a se crește numărul actual de ore la anumite discipline”.
Andrei Câmpan, președintele Consiliului Județean al Elevilor (CJE) Cluj a propus ca disciplinele din CDEOȘ să fie evaluate cu calificative în loc de note, pentru a descuraja „fuga după note” și alegerea materiilor considerate a fi mai ușoare.
În cadrul aceleiași intervenții, Mircea Miclea a declarat că introducerea disciplinelor „Istoria Holocaustului” și „Istoria Comunismului” s-a făcut „mai degrabă din oportunism politic și dintr-o anumită ideologie” a unor parlamentari, după cum a relatat Edupedu.ro.
- Acesta a propus, în locul celor două discipline menționate, introducerea unei materii „de genul «Istoria secolului XX», în care sigur pot să vorbească și despre Holocaust și despre comunism”, alături de alte teme istorice importante care să le ofere „o bază ca să înțeleagă de ce trăiesc în lumea în care trăiesc”.
Mihai Peticilă
Redacția
Ștefan Lefter
Alexa Stănescu
7 comments
De ce trebuie matematică la liceele de arte în locul picturii sau la liceele sportive în locul orelorr de antrenament?
Trebuie menținută ideea ca numai cu matematica pui pâinea pe masă? Au nevoie absolvenții de facultăți bazate pe matematică de locuri de muncă după ce nu s-au descurcat să se angajeze în industria IT?
Poate ca sa stie sa-si faca media notelor, sa aibe idee de unele calcule cromatice, sa poata aprecia cum sa procedeze cu banii pe care-i castiga (cine stie, poate merge educatia financiara fara calcule), sa gestioneze efortul unei curse comparand statistic date pe care le colecteaza. Dintr-un punct, excelenta in orice domeniu presupune masurare, calcule, analize. De aceea exista selectie, numai cei ce nu refuza judecata matematica adaugata talentului ajung in top. Ceilalti alcatuiesc mediocritatea. Si sa nu fie dat rautacios Hagi ca exemplu pentru ca-i gresit. Nu e sigur un orator, dar nu se rezuma doar la dat in minge. In afaceri foloseste sigur calcule, pentru ca altfel ramanea doar un tricou, ca altii care n-au inteles.
Oare specialiștii în fontă și otel vor accepta la formare ca ucenicii sau părinții să stabilească procentele de materiale ce contribuie la formarea oțelului sau fontei ?
Domnule ministru, aveti raspuns la aceasta intrebare?
E cunoscut că în anii terminali ai gimnaziului sau liceului se învață în mod special la materiile de examen ,E.N. sau Bac și practic restul materiilor sunt neglijate indiferent de rolul lor în formarea viitorului absolvent .
O soluție ar fi ca prin tragere la sorți efectuată în ultimele luni premergătoare examenului să se introducă în examinare una (sau două la Bac ) din disciplinele care acum nu sunt eligibile. La Bac deci pe lângă proba la alegere elevul ar putea avea și o altă probă ieșită la tragerea la sorți !
S-o fi saturat și dl Miclea să privească studenți ce arată năuci că nici în liceu nu au aflat ce e o probabilitate, ce e un fenomen “likely to happen”, improbabil, imposibil sau ce e o variabilă.
Și da, are idei bune și cu istoria. În Europa se face vreo săptămână despre Holocaust de la clasa întâi, cei măricei vizionează un film un pic mai dur, apoi se discută la 1-2 discipline (la partea lor de ed. civică) despre asta și tot e ceva. Dar despre Anne Frank toti copiii știu și au văzut măcar o carte despre ea….ce să mai zic de liceeni, ei au deja opinii despre Holocaust. Niciun profesor nu e scutit de a face educație civică, o chestie cross-sectional la gimnaziu.
La noi exista profesori de istorie sau religie sau directori (la licee de renume) care fac propagandă pentru Kremlin Georgescu.