Raluca Răducanu, directoarea adjunctă a Liceului Teoretic Jean Monnet din Capitală, a vorbit, pentru TVR Info, despre Evaluările Naționale de la clasele a II-a, a IV-a, a VI-a 2026. „Formularea cerinţelor depinde de cel care construieşte itemii respectivi, dar trebuie să plece de la conţinuturile din programa şcolară”, a spus aceasta. Declarația vine în contextul în care în anul școlar 2025-2026, în cadrul EN-II-IV-VI, se pilotează itemi care vizează competențe de alfabetizare funcțională cu aplicații practice, inclusiv din alte arii curriculare, conform metodologiei oficiale.
„Problema este ca cerinţele de la aceste evaluări să folosească acele conţinuturi pe care noi le avem în programa şcolară. Formularea cerinţelor depinde de cel care construieşte itemii respectivi, dar trebuie să plece de la conţinuturile din programa şcolară. Dacă pleacă de la conţinuturile din programele şcolare din alte ţări evident că nu se mai lipesc unele de celelalte.”, a spus Raluca Răducanu.
Cum vor fi concepute subiectele de la Evaluarea Națională 2026 pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, potrivit metodologiei oficiale
În anul școlar 2025-2026, în cadrul EN-II-IV-VI, se pilotează itemi care vizează competențe de alfabetizare funcțională cu aplicații practice, inclusiv din alte arii curriculare, potrivit art.3 3 din metodologie.
În premieră, evaluările naționale (EN II – IV – VI) vor conține itemi-pilot care verifică alfabetizarea funcțională cu aplicații practice și competențe preluate și din alte arii curriculare. Ministerul susține că această schimbare urmărește nu doar rezultate mai bune la testele internaționale, ci și responsabilizarea elevilor pentru propria învățare și dezvoltare.
„Am introdus în testările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a nu doar itemi din programă, ci și itemi prin care acele cunoștințe sunt utilizate în viața de zi cu zi, extinzând inclusiv posibilitatea de a testa mai multe competențe. În final, acestea trebuie să ajute școala și elevii pentru o educație cât mai personalizată și eficientă”, a declarat ministrul Educației, Daniel David, pe această temă.
Informații despre rezultatele de la Evaluarea Națională 2026 pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a
Rezultatele evaluărilor de la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învățare ale elevilor și sunt trecute în portofoliul educațional al elevului, conform art. 39.
Astfel, un alt obiectiv declarat al noii metodologii este întărirea rolului formativ al evaluărilor. Ca și până acum, teoretic, rezultatele vor fi comunicate nu doar profesorilor, ci și părinților, pentru a sprijini educația personalizată la nivelul fiecărui copil.
Raportul școlii trebuie elaborat în maximum cinci zile de la finalizarea evaluării, iar inspectoratele școlare au la dispoziție șapte zile de la încărcarea datelor pentru a redacta raportul județean.
Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare este obligat să întocmească raportul tehnic până la 30 noiembrie al anului în care au fost administrate testările, potrivit art. 31. Aceste termene fixe ar putea crea un mecanism de feedback rapid și util pentru școli, profesori și părinți, dacă vor fi respectate și dacă testările vor fi relevante.
Astfel, părinții și profesorii ar trebui să aibă primele rezultate analizate la nivel de clasă și școală în cel mult două săptămâni după încheierea probelor, iar datele agregate pe județ să fie disponibile în aproximativ trei săptămâni.
Informații de context despre Evaluarea Națională pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a
Evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a au fost introduse în România prin legea 1/2011, dar cu aplicare generalizată din 2013. Mircea Miclea, cel care le-a introdus în lege, a explicat care ar trebui să fie rolul lor.
Niciodată, pe parcursul celor 12 ani de aplicare, rezultatele EN II, IV, VI nu au fost folosite de Ministerul Educației pentru susținerea, fundamentarea sau ajustarea vreunei măsuri de politică educațională. Practic, an de an circa 400.000 de elevi susțin aceste evalăuri și rezultatele sunt publicate după circa 6 luni în niște rapoarte care până în prezent nu au ffost explicate, prezentate, promovate în niciun fel de niciun ministrul al Educației din 2013 încoace.
În martie 2024, OCDE semnala în raportul de analiză a reformelor din România că „spre deosebire de majoritatea țărilor din OCDE și UE, România nu dispune de date fiabile privind măsura în care elevii ating standardele naționale privind competențele dobândite la diferite niveluri de învățământ. Deși se fac trei evaluări naționale ale întregii populații școlare, la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, administrarea lor pe suport de hârtie, întârzierile mari în raportare și lipsa unei notări standardizate nu corespund scopurilor acestor evaluări, și anume de a sprijini planurile individuale de învățare ale elevilor și de a monitoriza în timp performanța sistemului”.
„Legea învățământului preuniversitar clarifică scopurile evaluărilor naționale. Pe lângă monitorizarea calității sistemului și sprijinirea cadrelor didactice în elaborarea planurilor individualizate de învățare pentru fiecare elev, Legea prevede că evaluările vor fi folosite pentru a evalua personalul didactic și calitatea școlilor. Această activitate va fi condusă de CNCE”, mai arăta OCDE.
2 comments
„Responsabilizarea elevilor pentru propria învățare și dezvoltare” – mare meșteșug de tâmpenie. Îi poți responsabiliza pe elevii ce nu au 14 ani, deșteptule? E legal să pui responsabilitatea toată in cârca unor minori? De educație juridică ai auzit, dom’ ministru? Pare-se că nu.
Elevii sunt responsabili pentru învățare doar într-o proporție, nu complet!
Nici studii italiene nu ai citit, unde la teste INVALSI la cls. a 2-a, a 5-a responsabilitatea pentru scorurile copiilor e a școlii. Of, of.
David pare un profesor cu o carieră didactică și pedagogică făcută pe genunchi.
El crede ca in procesul de învățământ poți schimba doar evaluarea si automat schimbi si rezultatele.
Fara a umbla la predare si învățare.
La manuale.
La materiale didactice.
Fara cursuri de formare.
Fara investiții in act. extracurriculare.
Cu 1.000 euro pe an per elev el vrea o școală cu rezultate de top.
Analfabet pedagogic.
DAVID, demisia!