Directoarea Violeta Estrella Bontilă: Nu a scăzut nimeni norma de predare în ultimii 27 de ani de când sunt eu cadru didactic. Premierul nu este corect informat. Ceea ce am simțit noi în atâția ani este că s-a mers din rău în mai rău: a crescut birocrația, legile și articolele din lege s-au schimbat peste noapte

Violeta Estrella Bontilă, directoarea Colegiului Național „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara, transmite pe pagina de socializare că „nu a scăzut nimeni norma de predare în ultimii 27 de ani de când sunt eu cadru didactic! Domnul prim-ministru nu este corect informat!”. Reacția vine după ce, miercuri seara, premierul Ilie Bolojan a declarat că în ultimii ani, în educație, au fost luate măsuri precum reducerea normelor didactice, scăderea numărului de elevi din clasă și creșterea salariilor profesorilor.

„Nu a scăzut nimeni norma de predare în ultimii 27 de ani de când sunt eu cadru didactic! Domnul prim-ministru nu este corect informat! Norma noastră de predare a fost de 18 ore de când am intrat eu în școală cu catalogul în mână. Ce s-a făcut „on-off” a fost aplicarea legii cu dreptul de coborâre la 16 ore pentru profesorii cu gradul I și 25 de ani vechime. Au fost perioade când s-a aplicat și perioade când nu s-a aplicat. Iar, dacă ne gândim la legea 198/2023 (aceea cu România Educată), norma ar fi trebuit să scadă la 16 ore pentru profesorii cu 15 ani vechime, lucru pe care l-am considerat o mare greșeală, dar care nu s-a aplicat niciodată”, a explicat profesoara.

Violeta Estrella Bontilă a adus în atenție că birocrația a crescut, iar legile și articolele din lege s-au schimbat peste noapte. Potrivit directoarei, „reforma s-a rezumat, de cele mai multe ori, la structura anului școlar, schimbată aproape de fiecare ministru”:

„Nu a mers nimeni cu reforma acolo unde trebuia să meargă, ceea ce am simțit noi în atâția ani este că s-a mers din rău în mai rău: a crescut birocrația, legile și articolele din lege s-au schimbat peste noapte, reforma s-a rezumat, de cele mai multe ori, la structura anului școlar, schimbată aproape de fiecare ministru, calendarul de Bacalaureat și Evaluare Națională, schimbarea numelui ministerului (care generează costuri imense) și o formă de digitalizare care, culmea, e tot pe foaia de examen, pe care președinții trebuie să pună ștampila (neapărat pe fiecare pagină scrisă), ștampilă care nu are niciun însemn securizat, digitalizare, care, culmea, generează și mai mult consum de hârtie.”

Din toamna, norma didactică de predare crește, în medie, cu 2 ore. Este vorba despre Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Legea 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, cunoscută drept Legea Bolojan, a intrat în vigoare, după publicarea în Monitorul Oficial vineri noaptea, pe 25 iulie 2025.

Despre norma didactică

Conform Legii Bolojan, noile norme didactice sunt:

pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister

În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.

Este prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.

Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.

Redăm textul complet al directoarei

„1. Nu a scăzut nimeni norma de predare în ultimii 27 de ani de când sunt eu cadru didactic! Domnul prim-ministru nu este corect informat! Norma noastră de predare a fost de 18 ore de când am intrat eu în școală cu catalogul în mână. Ce s-a făcut „on-off” a fost aplicarea legii cu dreptul de coborâre la 16 ore pentru profesorii cu gradul I și 25 de ani vechime. Au fost perioade când s-a aplicat și perioade când nu s-a aplicat. Iar, dacă ne gândim la legea 198/2023 (aceea cu România Educată ), norma ar fi trebuit să scadă la 16 ore pentru profesorii cu 15 ani vechime, lucru pe care l-am considerat o mare greșeală, dar care nu s-a aplicat niciodată.

2. Da, a scăzut numărul de elevi în clasă, în ultimii 3 ani, număr care și așa era peste media europeană despre care tot vorbim.

3. Da, au crescut salariile, nu ieșit din comun și nu suficient de bine adaptate pe trepte de vechime sau funcții de răspundere și fără criterii de evaluare obiective.

4. Îmbunătățirea globală- este o greșeală să privești lucrurile așa atât timp cât criteriile de performanță sunt neschimbate și unitare (lucru absolut incorect), pentru că nu poți privi sistemul de învățământ ca pe un „tot”. Reforma a întârziat să apară, suntem tratați la grămadă, ceea ce este incorect. Este incorect ca un tehnologic să fie tratat exact la fel ca un teoretic și vice-versa, când acestea, de fapt, sunt total diferite atât ca formă și ca fond (scop).

5. Nu a mers nimeni cu reforma acolo unde trebuia să meargă, ceea ce am simțit noi în atâția ani este că s-a mers din rău în mai rău: a crescut birocrația, legile și articolele din lege s-au schimbat peste noapte, reforma s-a rezumat, de cele mai multe ori, la structura anului școlar, schimbată aproape de fiecare ministru, calendarul de Bacalaureat și Evaluare Națională, schimbarea numelui ministerului (care generează costuri imense) și o formă de digitalizare care, culmea, e tot pe foaia de examen, pe care președinții trebuie să pună ștampila (neapărat pe fiecare pagină scrisă), ștampilă care nu are niciun însemn securizat, digitalizare, care, culmea, generează și mai mult consum de hârtie.

Mulți dintre noi spunem, puțini dintre ei ne ascultă.

Cam așa cu calitatea fără criterii și indicatori specifici…”