Directorii unităților de învățământ vor avea obligația explicită de a asigura apărarea școlii în toate procesele în care aceasta este implicată, iar nerespectarea acestei obligații va constitui abatere disciplinară, potrivit unui proiect de modificare a Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP), pus în consultare publică de Ministerul Educației și Cercetării.
Modificarea vine după ce ministerul a solicitat inspectoratelor școlare situația tuturor proceselor în care au fost implicate unitățile de învățământ și verificarea modului în care directorii au respectat obligația de a solicita consultanță juridică din partea inspectoratelor școlare.
În același timp, toți directorii de școli vor avea inclusă în fișa postului atribuția de a cere asistență juridică de la inspectoratul școlar pentru toate procesele în care este implicată unitatea de învățământ, conform proiectului de metodologie privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar de stat, pus în consultare publică de Ministerul Educației și Cercetării.
Prevederile din ROFUIP
Forma actuală a ROFUIP stabilește că asistența și consultanța juridică pentru unitățile de învățământ de stat sunt asigurate de inspectoratele școlare, prin consilierul juridic.
„Consultanța și asistența juridică pentru unitățile de învățământ de stat se asigură, la solicitarea scrisă a directorului, de către inspectoratele școlare, prin consilierul juridic”, prevede articolul 17 din regulament.
Totodată, directorul are obligația să solicite consultanță și asistență juridică de la inspectoratul școlar pentru toate procesele și litigiile în care este implicată unitatea de învățământ.
Ce schimbă Ministerul Educației
Noua variantă propusă de minister reformulează complet articolul 17 și mută accentul de pe obligația de a solicita asistență juridică pe obligația directorului de a asigura apărarea școlii.
Potrivit proiectului, „pentru toate litigiile în care este implicată unitatea de învățământ de stat, directorul, în calitate de reprezentant legal, este obligat să asigure dreptul la apărare și reprezentarea unității în fața instanțelor de judecată sau a altor organe de specialitate”, conform proiectului.
În paralel, inspectoratele școlare vor continua să ofere sprijin juridic, însă acesta este definit mai clar ca activitate de consultanță.
La solicitarea scrisă a directorului, consilierii juridici ai inspectoratelor vor acorda:
- analiză a documentelor;
- explicarea legislației și a procedurilor;
- evaluarea riscurilor juridice;
- oferirea de soluții punctuale;
- îndrumare pentru redactarea cererilor, notificărilor, întâmpinărilor și a altor documente juridice.
Apare sancțiunea disciplinară pentru directori
Cea mai importantă modificare este introducerea unei sancțiuni explicite pentru directorii care nu respectă obligațiile privind reprezentarea școlii în instanță.
„Nerespectarea obligațiilor prevăzute la alin. (1) constituie abatere disciplinară și se sancționează conform prevederilor Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023”, conform proiectului.
Această prevedere nu există în forma actuală a regulamentului.
Propunerea de modificare a ROFUIP:
Art. 17 se modifică și va avea următorul cuprins: ”Art. 17 (1) Pentru toate litigiile în care este implicată unitatea de învăţământ de stat, directorul, în calitate de reprezentant legal, este obligat să asigure dreptul la apărare și reprezentarea unității în fața instanțelor de judecată sau a altor organe de specialitate.
(2) La solicitarea scrisă a directorului, inspectoratele școlare asigură, prin consilierul juridic, consultanță de specialitate pentru unitățile de învățământ de stat. Aceasta constă în analiza documentelor, explicarea legislației și a procedurilor, evaluarea riscurilor și oferirea de soluții punctuale, precum și îndrumare în redactarea cererilor, notificărilor, întâmpinărilor sau a altor documente cu specific juridic.
(3) Nerespectarea obligațiilor prevăzute la alin. (1) constituie abatere disciplinară și se sancționează conform prevederilor Legii învățământului preuniversitar nr.198/2023, cu modificările și completările ulterioare. ”
Ministerul a cerut situația tuturor proceselor din școli
Modificarea apare după ce Ministerul Educației a solicitat inspectoratelor școlare să transmită situația tuturor proceselor în care au fost implicate unitățile de învățământ în ultimul an și jumătate.
Potrivit unei adrese analizate de Edupedu.ro, inspectoratele au fost obligate să raporteze dacă directorii au respectat prevederea din ROFUIP care îi obliga să solicite consultanță juridică pentru toate litigiile în care era implicată școala.
DOCUMENT Proiect Ordin pentru modificarea și completarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educației nr. 5.726/2024
Foto: © Fizkes | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
9 comments
A apărut un Ghid
Aici https://forum.isj.hd.edu.ro/viewtopic.php?t=32631&fbclid=IwVERDUATNp-ZwZG9mBWZkaWQWULDqpGqBo0CNzvAtpqCw-RF33TjSr2V4dG4DYWVtAjExAHNydGMGYXBwX2lkCjY2Mjg1NjgzNzkAAR7eL42elh6rzz7o7nFV0iQ1IqBLYwsWeCkWiTg1j0qOIvDOGXL34xFkhyD-Mw_aem_hAiHN8H77sOj0CrQ45SFMA
Dacă acesta este nivelul expertizei juridice care produce acte normative în Ministerul Educației, avem motive serioase de îngrijorare. Legea nr. 514/2003 pare să fi fost uitată într-un sertar, iar principiile de tehnică legislativă au rămas în primul an de facultate. În ritmul acesta, cunoștințele juridice necesare pentru redactarea unui ordin ministerial încap, într-adevăr, pe un bilet de tramvai.
Art. 17 din ROFUIP este vulnerabil sub aspectul legalității deoarece, printr-un ordin de ministru, se instituie în sarcina consilierilor juridici ai inspectoratelor școlare obligații profesionale față de unități de învățământ care nu sunt angajatorii lor și cu care nu au raporturi juridice profesionale reglementate de Legea nr. 514/2003. În acest mod, ordinul adaugă la lege și extinde domeniul de exercitare a profesiei de consilier juridic dincolo de limitele stabilite de actul normativ cu forță juridică superioară, cu încălcarea art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000.
ROFUIP depășește competența de reglementare a unui ordin de ministru.
Art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 prevede că actele normative emise în executarea legii se emit „în limitele și potrivit normelor care le ordonă”. Un act normativ inferior nu poate crea reguli care modifică sau completează regimul juridic stabilit prin lege.
Or, Legea nr. 514/2003 stabilește cadrul organizării și exercitării profesiei de consilier juridic. Consilierul juridic își desfășoară activitatea în cadrul autorității sau instituției în care este încadrat și în interesul acesteia. Prin art. 17 ROFUIP, Ministerul Educației creează, prin ordin, o relație juridică nouă între consilierul juridic al inspectoratului școlar și unitățile de învățământ cu personalitate juridică, relație care nu este prevăzută de Legea nr. 514/2003.
Mai exact:
* consilierul juridic este angajatul inspectoratului școlar;
* unitatea de învățământ este o persoană juridică distinctă;
* între cele două nu există raport de muncă, raport de serviciu sau raport profesional specific profesiei de consilier juridic;
* prin art. 17, ordinul ministerial transformă consilierul juridic al inspectoratului într-un furnizor obligatoriu de consultanță și asistență juridică pentru alte persoane juridice decât angajatorul său.
Această soluție normativă nu reprezintă o simplă aplicare a legii, ci o extindere a sferei atribuțiilor profesionale stabilite prin Legea nr. 514/2003, ceea ce contravine principiului ierarhiei actelor normative consacrat de art. 4 din Legea nr. 24/2000.
Mai mult, Legea nr. 24/2000 cere ca soluțiile legislative să fie coerente și corelate cu reglementările existente, iar actele normative inferioare să nu genereze contradicții cu legislația de nivel superior.
Când nu înțelegi cauza problemei, inventezi o obligație nouă.
Școlile nu pierd procese pentru că directorii nu citesc suficient de atent ROFUIP-ul. Le pierd uneori pentru că legislația este instabilă, contradictorie, modificată de zeci de ori și interpretată diferit chiar de autoritățile care o emit.
În loc să clarifice normele, să simplifice procedurile și să consolideze serviciile juridice, Ministerul a găsit soluția miraculoasă: încă o obligație și încă o amenințare disciplinară.
Este aceeași logică administrativă prin care, dacă plouă în clasă, mai emitem un ordin împotriva ploii.
Proiectul transmite un mesaj interesant: dacă școala pierde procesul, directorul este vinovat că nu a cerut consultanță; dacă cere consultanță, dar pierde procesul, probabil tot directorul este vinovat; dacă solicită sprijin unui consilier juridic care deservește zeci sau sute de unități și nu poate prelua toate cauzele, tot directorul rămâne responsabil.
Cu alte cuvinte, problema nu mai este lipsa resurselor, lipsa personalului juridic sau incoerența legislativă. Problema este că nu există suficientă vinovăție administrativă distribuită în sistem.
Uneori ai impresia că la Minister nu se mai face tehnică legislativă, ci terapie ocupațională: dacă apare o dificultate, se prescrie încă un alineat și încă o sancțiune.
Iar partea cea mai fascinantă este că aceeași administrație care nu reușește să asigure consilieri juridici pentru toate unitățile școlare descoperă brusc că poate obliga directorii să beneficieze de consultanță juridică.
Este ca și cum ai adopta o lege prin care fiecare cetățean este obligat să meargă cu trenul, după ce ai desființat jumătate din căile ferate.
Sunt director de scoala. La fiecare proces am.solicitat ISJ asistenta juridica. Nu au răspuns niciodată. Se pierd procese pentru că ministerul nu aplică legea corect pe EduSal. Nimeni din minister nu răspunde. In schimb, trag școlile la răspundere pe tema proceselor. A dat socoteala cineva din minister pentru ca au dat dispoziție să nu se respecte legea la aplicarea sporurilor? S-au pierdut miliarde. Domnul Paunica?
Iar în județele de granita, directorii școlilor sa asigure și apărarea împotriva dronelor, terestre dau navale, după caz ! Mai sunteți multe Anisii și Câmpeni prin minister ?
Ministerul Educației propune modificarea regulamentului școlilor și introduce o idee aparent simplă: directorul este obligat să asigure apărarea unității de învățământ în toate litigiile, iar nerespectarea acestei obligații ar constitui abatere disciplinară.
La prima vedere, intenția este legitimă. Nicio instituție publică nu ar trebui să rămână fără apărare în instanță. Problema nu este scopul urmărit, ci modul în care acesta este reglementat.
Proiectul ridică cel puțin trei semne de întrebare serioase.
În primul rând, un ordin de ministru poate stabili obligații de serviciu, însă este discutabil dacă poate crea, prin el însuși, o nouă abatere disciplinară. Într-un stat de drept, răspunderea disciplinară este guvernată de principiul legalității, iar normele trebuie să fie clare, previzibile și adoptate la nivelul de reglementare corespunzător.
În al doilea rând, textul nu spune ce înseamnă concret „asigurarea apărării”. Este suficientă depunerea unei întâmpinări? Este obligatoriu apelul în toate cauzele? Răspunde disciplinar directorul dacă pierde procesul, deși a formulat toate apărările posibile? O obligație atât de importantă nu poate fi formulată în termeni vagi.
În al treilea rând, proiectul pare să transforme indirect consilierul juridic al inspectoratului școlar într-un serviciu juridic pentru toate unitățile de învățământ din județ. Se vorbește despre îndrumarea redactării întâmpinărilor, analiza documentelor și sprijinirea apărărilor procesuale. Dar consilierul juridic este încadrat la inspectoratul școlar, nu la fiecare școală cu personalitate juridică. Legea nr. 514/2003 reglementează activitatea acestuia în cadrul instituției în care este angajat, iar extinderea atribuțiilor sale prin ordin ministerial ridică probleme juridice reale.
Mai există o întrebare la care proiectul nu răspunde: dacă directorul solicită consultanță, urmează recomandările primite și unitatea pierde procesul, cine răspunde? Directorul? Consilierul juridic? Inspectoratul? Ministerul?
O reglementare bună trebuie să clarifice responsabilitățile, nu să le amestece.
Școlile au nevoie de sprijin juridic real și de mecanisme eficiente de apărare în instanță. Dar acest obiectiv nu poate fi atins prin texte neclare, prin transferarea implicită a răspunderii și prin extinderea discutabilă a atribuțiilor profesionale stabilite prin lege.
În drept, intențiile bune nu sunt suficiente. Contează și calitatea normei juridice.
Deci directorul este transformat in avocatul Ministerului.
Gratis.
Ura!
Fix asta pătesc de ani buni profesorii.
Transformați in
Gardian
Psiholog
Asistent medical
Secretar
Contabil
Asistent social
Etc
Totul gratuit.
Unde in Uniunea Europeana mai există așa ceva?