Doar 9 creșe au fost finalizate în 3 ani, din cele 110 finanțate prin PNRR cu 240 de milioane de euro. Ministerul Dezvoltării a invocat, printre altele, scumpirea materialelor de construcții și actualizări legislative care au schimbat regulile de proiectare și execuție. Astfel că Executivul a adoptat joi, 20 februarie, o ordonanță de urgență prin care Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației este autorizat „să depășească procentul de finanțare publică cu sumele necesare pentru încheierea contractelor de achiziție publică”, pentru finalizarea celor 110 creșe.
Ministerul atrage atenția că România riscă pierderea a întregii sume din această componentă pe Educație, dar și aplicarea unor penalități de către Comisia Europeană dacă se amână adoptarea măsurilor propuse, conform notei de fundamentare.
- România a reușit să atragă doar 500 de milioane de euro din cele 3,5 miliarde pentru investiții în Educație, prin PNRR, în trei ani și jumătate de la aprobarea programului / Toți banii trebuie folosiți în următorul an și jumătate, până în 31 august 2026, potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene
- Recent, premierul Ciolacu a spus că realizarea reformelor din PNRR devine principalul criteriu de evaluare a miniștrilor. Cine nu poate ține ritmul va plăti inclusiv cu funcția
Stadiul proiectului de Construire a Creșelor „Sfânta Ana”
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației are în derulare un proiect pentru construirea a 110 creșe prin fonduri din PNRR [Planul Național de Redresare și Reziliență], «Programul guvernamental construire creșe “Sfânta Ana”», termenul de finalizare fiind decembrie 2025.
Contracte și Stadiu de Implementare, conform notei de fundamentare:
- Total contracte de proiectare și execuție încheiate: 100
- 9 creșe: Recepționate integral
- 68 creșe: În diverse faze de execuție
- 23 creșe: În etape de proiectare, obținere avize/autorizații sau în analiză la CNI pentru aprobarea proiectului tehnic
Abia în 1 septembrie 2022 au fost semnate contractele pentru finanțarea primelor 9 creșe, prin PNRR. Edupedu.ro scria 6 luni mai târziu că încă 19 contracte de finanțare pentru construcția creșelor, anunțate ca semnate de Ministerul Dezvoltării, cu bani din PNRR.
Vezi aici planurile statului român cu bani din PNRR pentru creșe.
Motivele întârzierilor invocate de Ministerul Dezvoltării în nota de fundamentare se referă la:
- Actualizări legislative care au schimbat regulile de proiectare și execuție. Proiectele trebuie să respecte aceste norme, ceea ce poate implica costuri suplimentare.
- Creșterea prețurilor. Materialele de construcții au devenit mai scumpe, ceea ce a dus la o creștere a costurilor, neprevăzută în analiza inițială.
- Cereri suplimentare din partea autorităților pentru obținerea tuturor avizelor și aprobărilor necesare, astfel că a fost necesară majorarea valorii devizului general al proiectului tip.
Astfel că Ministerul Dezvoltării este autorizat să depășească procentul de finanțare publică pentru a termina cele 110 de creșe cu bani din PNRR, potrivit ordonanței de urgență pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, adoptată joi de Guvern.
- Amintim, componenta 15 – Educație din PNRR cuprinde 7 reforme și 18 investiții beneficiază de o alocare financiară totală de 3.515.416.249 euro. Pentru construirea și echiparea a 110 creșe sunt alocați 240.030.000 euro, potrivit unui răspuns al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.
„Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în calitate de ordonator principal de credite cu rol de coordonator de reformă și investiții, este autorizat să depășească procentul finanțării publice naționale cu sumele necesare pentru încheierea contractelor de achiziție publică precum și pentru ajustarea/ majorarea prețurilor contractelor de achiziție publică, precum și cu sumele aferente unor activități necesare implementării proiectelor, sume care nu au fost prevăzute în fondurile alocate PNRR“, prevede OUG adoptat joi.
În nota de fundamentare, Ministerul Dezvoltării precizează motivele pentru care a cerut permisiunea de a depăși plafonul național și subliniază că „neadoptarea prezentului act normativ ar duce la neîndeplinirea la termenele asumate a ţintelor şi jaloanelor asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență și presupune, pe lângă pierderea a întregii sume alocate din asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR pentru Investiția 1 – Construirea, echiparea și operaționalizarea a 110 creșe, Componenta 15 – Educație, respectiv 240.030.000 euro și aplicarea de către Comisia Europeană de penalități pentru neîndeplinirea tuturor jaloanelor și țintelor afectate”.
- La articolul 5, alineatul (36) se modifică și va avea următorul cuprins: „(36) Repartizarea, utilizarea și plata sumelor în cadrul reformelor și/sau investițiilor se realizează cu prioritate din fondurile europene aferente asistenței financiare nerambursabile și rambursabile și TVA aferent cuprinse în acordul de finanțare și acordul de împrumut încheiate cu Comisia Europeană, până la epuizarea cuantumului acestora, cu excepția contractelor de finanțare încheiate în cadrul componentei 15 – Educație, Investiția 1 Construirea, echiparea și operaționalizarea a 110 creșe – Programul Guvernamental Construire Creșe ,,Sfânta Ana.”
- La articolul 13, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alin. (10), cu următorul cuprins: „(10) Prin derogare de la prevederile alin. (1) litera a), în scopul eficientizării implementării Investiției 1. Construirea, echiparea și operaționalizarea a 110 creșe – Programul Guvernamental Construire Creșe ”Sfânta Ana”, din cadrul componentei 15 – Educație, precum și pentru atingerea jaloanelor și țintelor asumate prin PNRR din cadrul acestei investiții, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în calitate de ordonator principal de credite cu rol de coordonator de reformă și investiții, este autorizat să depășească procentul finanțării publice naționale cu sumele necesare pentru încheierea contractelor de achiziție publică precum și pentru ajustarea/ majorarea prețurilor contractelor de achiziție publică, precum și cu sumele aferente unor activități necesare implementării proiectelor, sume care nu au fost prevăzute în fondurile alocate PNRR și ale căror documentații au fost aprobate conform art. 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 173/2022 privind stabilirea unor măsuri necesare pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor din Planul național de redresare și reziliență aferente componentei 3 – managementul deșeurilor, componente 10 – Fondul local, componentei 11 – Turism și cultură, componentei 12 – Sănătate, componentei 14 – Buna guvernanță și componentei 15 – Educație, precum și pentru completarea unor acte normative, cu completările și modificările ulterioare, în limita creditelor de angajament și a creditelor bugetare, aprobate potrivit legii”.
Ce prevede finanțarea publică națională
„Finanțare publică națională reprezintă orice contribuție din fonduri publice naționale, constând în credite de angajament și credite bugetare, destinată finanțării cheltuielilor necesare implementării unor reforme și/sau investiții, inclusiv investiții specifice locale, incluse în cadrul acordurilor încheiate cu coordonatorii de reforme și/sau investiții, pentru care nu sunt prevăzute alocări în cadrul PNRR, cu scopul atingerii jaloanelor și țintelor prevăzute în Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României”, potrivit art. 2 din legea nr. 124/2021.
De ce este nevoie de suplimentarea fondurilor
Din nota de fundamentare din OUG adoptat joi, reiese că în decembrie 2022, Ministerul Dezvoltării a încheiat 119 contracte de finanțare ce trebuie implementate până pe 31 decembrie 2025, alocând integral bugetul PNRR de 230 milioane euro plus o marjă de supracontractare în valoare de 30%.
„Pentru atingerea acestui jalon, în cursul anului 2022, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a lansat apelul de proiecte conform OMDLPA nr. 1254/2022, alocând integral bugetul PNRR de 230 milioane euro (fără TVA), la
care s-a adăugat marja de supracontractare valorică de 30% conform prevederilor art. 24 din OUG nr.124/2021 în vigoare la data lansării apelului, valoarea totală eligibilă prin PNRR fiind de 299 mil. Euro fără TVA”, scrie în nota de fundamentare.
Durata de implementare a contractelor de finanțare este de circa 38 luni, respectiv până la data de 31 decembrie 2025″.
Printre motivele invocate de Ministerul Dezvoltării pentru nevoia de a depăși plafonul public național este creșterea prețurilor în domeniul construcțiilor:
„Ca urmare a:
– modificărilor și completărilor legislative publicate ulterior (OUG nr. 173/2022, HG nr.
1447/2022, HG nr. 566/2022, NP-022/2021, Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor
publice și administrației nr. 749/2021 cu modificările și completările ulterioare pentru
aprobarea reglementării tehnice „Normativ privind proiectarea, execuția și exploatarea
construcțiilor pentru creșe”, indicativ NP 022- 2021,
– creșterii prețurilor în domeniul construcțiilor, precum și a modificării condițiilor de desfășurare a activităților și de utilizare a unor materiale și componente care să fie în concordanță cu reglementările și normativele în vigoare (aspecte care se regăsesc în cadrul
proiectului tehnic și nu puteau fi prevăzute în analiza preliminară a proiectului tip);
-necesității adaptării proiectelor tip la amplasamentul specific al investiției, ținând
cont de condițiile și posibilitățile de adaptare a fiecărui teren în parte;
-anumitor condiții impuse de autoritățile competente pentru obținerea tuturor avizelor și aprobărilor necesare, a fost necesară majorarea valorii devizului general al proiectului tip.
Actualizarea valorii proiectelor a fost necesară pentru a reflecta noile realități economice, în funcție de nevoile și obiectivele investițiilor și pentru a asigura finalizarea acestora, iar actualizările realizate sunt necesare atingerii obiectivelor propuse prin implementarea acestor investiții, urmărindu-se impactul, calitatea și eficiența proiectului asupra comunităților deservite.
Datorită noilor condiții impuse de modificările legislative și de reavizarea ordinelor de indicatori tehnico-economici, pentru contractele de achiziție publică încheiate, cât și pentru cele aflate în diverse etape de procedură s-au luat măsuri, astfel încât să se reflecte prevederile legislative cu impact, asigurându-se aplicarea uniformă și transparentă a acestor actualizări tuturor beneficiarilor, dar în limita finanțării existente”.
Mecanismul folosirii banilor din PNRR, explicat de Minister
Ministerul Dezvoltării explică faptul că „un proiect cu un stadiu de implementare avansat, al cărui contract de finanțare include și fonduri din bugetul de stat (finanțare publică națională) nu se va putea finaliza deoarece nu s-au epuizat fondurile alocate din PNRR aferente altor
contacte de finanțare care se află într-un stadiu inferior.
Acest mecanism de prioritizare a plății creează o interdependență între proiecte, ceea ce duce la întârzieri foarte mari în implementarea acestora, mai ales că obiectivele de investiții finanțate sunt realizate la nivel național și au diverse stadii de implementare. Mai mult, în acest fel sunt afectate investițiile în sine, întrucât odată cu neachitarea facturilor, există riscul foarte mare ca antreprenorii să întrerupă activitatea din lipsa fondurilor pentru
continuarea lucrărilor”.
Ordonanța de urgență adoptată joi, 20 februarie, care permite Ministerului Dezvoltării să depășească finanțarea publică cu sumele necesare
Nota de fundamentare
Citește și:
România a reușit să atragă doar 500 de milioane de euro din cele 3,5 miliarde pentru investiții în Educație, prin PNRR, în trei ani și jumătate de la aprobarea programului / Toți banii trebuie folosiți în următorul an și jumătate, până în 31 august 2026, potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene
Premierul Marcel Ciolacu: Realizarea reformelor din PNRR devine principalul criteriu de evaluare a miniștrilor. Cine nu poate ține ritmul va plăti inclusiv cu funcția / România a reușit să atragă doar 500 de milioane de euro din cele 3,5 miliarde pentru investiții în Educație, în mandatul Ligiei Deca
Redacția
Diana Ghimiși
