Ocupațiile de profesor și educator pentru creșă, în programul PNRR de 370 milioane de euro care prevede construcția a 200 de creșe „verzi”

1.792 de vizualizări
Foto: Pixabay.com
Statul român propune prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) construirea a 200 de creșe ce vor utiliza energie regenerabilă, crearea unor programe pentru grupuri dezavantajate și a unui sistem de salarizare motivant care să facă atractivă profesia de educator/ profesor pentru educație timpurie. Bugetul total cerut Uniunii Europene pentru segmentul Educației timpurii din PNRR este de 370 de milioane de euro, potrivit documentului publicat astăzi de Guvern.
Componenta VI.3 Programul Național pentru Creșe:
  • Dezvoltarea unui sistem unitar integrat pentru copilăria timpurie printr-un mecanism de cooperare inter-instituțională și coordonare intersectorială pentru servicii pentru copiii de la naștere la 6 ani și revizuirea cadrului legislativ pentru organizarea și funcționarea unui sistem de educație timpurie integrat și de calitate prin actualizarea normelor de construcție.
  • Simplificarea procesului de avizare/ acreditare/ certificare, elaborarea standardelor de calitate și a metodologiilor specifice pentru obținerea autorizației de funcționare a serviciilor complementare, actualizarea codului ocupațiilor din România (COR) pentru introducerea ocupațiilor „educator pentru educație timpurie” și „profesor pentru educație timpurie”, sistem de recunoaștere a competențelor dobândite în activitatea din creșă pentru personalul de îngrijire (îngrijitor copii, educator specializat).
  • Crearea, extinderea, modernizarea infrastructurii pentru organizarea serviciilor
    de educație timpurie pentru copiii de la naștere la 6 ani, în vederea creșterii ratei de
    participare și favorizării revenirii părinților în câmpul muncii;
  • Schema de granturi pentru construirea a 200 de creșe/ servicii de educație
    timpurie și operaționalizarea acestora de către operatori publici sau privați;
  • Crearea unor instrumente de piață care să încurajeze investițiile private, ale
    sectorului neguvernamental și parteneriat public-privat (PPP) pentru toate tipurile de
    servicii de educație timpurie.
Buget inițial de negociere: 370 milioane euro

Probleme identificate:

  • Sistemul de educație și formare se confruntă cu probleme importante legate de calitatea și caracterul non-incluziv al acestuia.
  • Cheltuielile cu educația rămân printre cele mai scăzute din UE, în special în ceea ce privește anii de școlarizare care au un rol decisiv în prevenirea părăsirii timpurii a școlii (care rămâne la un nivel ridicat).
  • Participarea copiilor ante-preșcolari la o educație și îngrijire de calitate rămâne sub media UE, infrastructura fiind insuficient dezvoltată și adaptată.
  • Disparitățile dintre mediul rural și cel urban persistă, iar grupurile vulnerabile, inclusiv romii, continuă să aibă un acces limitat la un învățământ de calitate și favorabil incluziunii.
  • Este nevoie de reformarea sistemului de formare inițială și continuă a profesioniștilor care lucrează în unitățile de educație timpurie, de îmbunătățirea accesului la servicii de educație timpurie și de creșterea calității serviciilor de educație timpurie, în special a copiilor până la vârsta de 3 ani.
Descrierea reformelor și investițiilor aferente componentei:
  • Revizuirea cadrului legislativ pentru organizarea și funcționarea sistemului de educație timpurie prin actualizarea normelor de construcție.
  • Dezvoltarea unei abordări integrate pentru copilăria timpurie printr-un mecanism de cooperare inter-instituțională și coordonare intersectorială, prin furnizarea de servicii de educație, sănătate și de îngrijire pentru copiii de până la vârsta de 6 ani.
  • Simplificarea procesului de avizare/ acreditare/ certificare, elaborarea standardelor de calitate și a metodologiilor specifice pentru obținerea autorizației de funcționare a serviciilor de educație timpurie și a celor complementare de îngrijire a copilului.
  • Actualizarea codului ocupațiilor din România (COR) pentru introducerea ocupațiilor „educator pentru educație timpurie” și „profesor pentru educație timpurie”, sistem de recunoaștere a competențelor dobândite în activitatea din creșă pentru personalul de îngrijire (îngrijitor copii, educator specializat).
  • Crearea, extinderea, modernizarea infrastructurii pentru organizarea serviciilor de educație timpurie pentru copiii de până la vârsta de 6 ani, în vederea creșterii ratei de participare și favorizării revenirii părinților în câmpul muncii prin actualizarea și corelarea datelor demografice și a infrastructurii, înființarea unor servicii alternative sau complementare, care să coexiste alături de serviciile formale, transformarea grădinițelor cu program normal în grădinițe cu program prelungit sau transformarea acestora în servicii educaționale și de îngrijire cu program prelungit pentru copiii de la naștere la 6 ani.
  • Schema de granturi pentru construirea a 200 de creșe NZEB, ce vor utiliza energie regenerabilă/ servicii de educație timpurie și operaționalizarea acestora de către operatori publici.
  • Crearea unor instrumente de piață care să încurajeze investițiile private, ale sectorului neguvernamental și parteneriatul public-privat (PPP) pentru toate tipurile de servicii de educație timpurie.
  • Crearea unor programe pentru grupuri dezavantajate (minorități etnice, copii din medii socio-economice defavorizate).
  • Crearea unui sistem de salarizare motivant care să facă atractivă profesia de educator/ profesor pentru educație timpurie.
Informații de background (sursa)

Parlamentul European a aprobat, pe 10 februarie, Mecanismul de redresare și reziliență, conceput pentru a ajuta statele membre să combată efectele pandemiei de COVID-19, cu 582 voturi pentru, 40 împotrivă și 69 abțineri.

Mecanismul de redresare și reziliență este cel mai important constitutiv element al pachetului de stimulente aferent Instrumentului european de redresare „Next Generation EU”, în valoare de 750 de miliarde EUR, precizează Parlamentul European.

Prin Mecanism, se pun la dispoziția statelor membre 672,5 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi pentru a finanța măsuri naționale care atenuează consecințele economice și sociale ale pandemiei.

Se pot finanța și proiecte conexe demarate la 1 februarie 2020 sau ulterior.

Finanțarea va fi disponibilă timp de trei ani, iar guvernele Uniunii pot cere o prefinanțare de până la 13% pentru planurile lor de redresare și reziliență.

Cele 27 de guverne trebuie să depună forma finală a planurilor naționale. Comisia Europeană a trimis deja guvernelor statelor membre formatul în care trebuie depuse planurile naționale. Comisia va avea la dispoziție 2 luni pentru a le aproba.

Sursă foto: Pixabay

Citește și:
BREAKING Planul de Redresare, publicat de Guvern: Adaptarea curriculumului pentru învățarea în mediul virtual și digitalizarea proceselor și conținuturilor în educație, două dintre măsurile pentru care România educată primește 4 mld. euro până în 2026

___

Proiectul ”The European Parliament: leadership during historical change” este finanțat de Parlamentul European prin DG Communication. Edupedu.ro este singura responsabilă de conținutul acestui material și în niciun context acesta nu poate reprezenta poziția Parlamentului European.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Educația românească ar trebui să fie prioritate-cheie pentru forțele politice / Toate partidele ar trebui să susțină “mult mai larg” reforma profundă în domeniu – reprezentanți ai Comisiei Europene și Unicef

O reformă profundă în educație, care depinde de următorul guvern, ar avea nevoie de o susținere “mult mai largă” din partea partidelor politice, a arătat Istvan Jakab, șeful interimar al…
Vezi articolul