DOCUMENT Pentru ce și câți bani au obținut cei doi miniștri PNL ai Educației care au pierdut creșterea salarială a profesorilor la rectificarea bugetară. Cîmpeanu – 210 milioane lei, Anisie – 576 milioane lei

3.954 de vizualizări
Foto: © Dreamstime.com
Ministerul Educației ar urma să primească un plus de 210 milioane de lei la rectificarea bugetară, astfel încât bugetul ministerului ar urma să crească de la 28,48 miliarde de lei la 28,69 miliarde de lei, conform proiectului de rectificare bugetară propus de Guvern și citat de G4Media.ro. Proiectul de rectificare urmează să intre în negocierile din coaliția de guvernare. Anul trecut, fostul ministru al Educației Monica Anisie a obținut 576 milioane lei la rectificarea bugetară, însă creșterea bugetară nu a fost alocată și pentru mărirea salariilor profesorilor, care era prevăzută pentru septembrie 2020, aceasta fiind amânată cu un an, până în septembrie 2021, urmând să fie din nou prorogat termenul, potrivit surselor Edupedu.ro. Ambii miniștri au avut ocazia, în mandatele lor, să crească salariile profesorilor prin aplicarea legii în vigoare, dar niciunul nu a cerut asta. Creșterea ar fi fost de 16% pentru salariile de bază.

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, nu a precizat în ultima conferință de presă suma exactă pe care a cerut-o la rectificare, dar a enumerat programe și domenii pentru care a cerut bani și sumele de care ministerul ar avea nevoie, iar adunate, sumele prezentate ajung la peste 900 milioane de lei. Spre exemplu, a cerut 150 de milioane de lei pentru preluarea creșelor în subordinea Ministerului Educației din toamnă și bani pentru creșterea cu 4.500 de locuri de muncă în școli după ce legea nu mai permite clase supraaglomerate din septembrie încolo, acțiune pentru care nu a prezentat suma solicitată.

Însă, ministrul Educației nu a menționat nimic de bani în plus pentru creșterile salariale ale profesorilor, care ar trebui făcută pe 1 septembrie 2021, potrivit Legii 153. Surse Edupedu.ro spun că majorarea salarială va fi amânată al doilea an la rând.

De asemenea, Cîmpeanu nu a precizat că ar fi cerut la rectificare bani în plus pentru a asigura transportul elevilor din toamnă sau fonduri pentru consilierii/psihologii școlari pe care a anunțat că vrea să-i angajeze în sistem, în urma mai multor cazuri grave de bullying mediatizate în ultima vreme.

Pentru ce obținuse ministrul Monica Anisie o jumătate de miliard de lei în 2020

Anul trecut, banii obținuți la rectificarea bugetară au fost cheltuiți astfel: „350 milioane de lei pentru cheltuieli de capital (cheltuieli de natura investiților) și 226 milioane de lei pentru susținerea proiectelor (fonduri europene și buget național)”, se arăta într-un comunicat de presă al Guvernului atunci.

Amânarea creșterii salariale de anul trecut a avut loc fără să fie anunțată, cu doar 17 zile înaintea intrării în vigoare a legii. Cadrele didactice ar fi trebuit să primească de la 1 septembrie 2020 restul creșterilor salariale până la grila prevăzută de Legea 153/2017. Mai exact, creșterea salarială pentru profesori a fost scosă din buget de la titlul Cheltuieli de personal prin reducerea sumei alocate cu aproape 523 milioane de lei.

Declarațiile complete ale lui Sorin Cîmpeanu pe tema rectificării bugetare la Educație, făcute în conferința de presă de pe 3 august:

„Au fost multiple discuții între Ministerul Educației și Ministerul de Finanțe, vor fi discuții și la nivel de ministru și premier și se va lua o hotărâre cu privire la aceste solicitări formulate de către Ministerul Educației. Sunt solicitări care vizează creșterea finanțării care nu este cuprinsă în bugetul Ministerului Educației, este cuprinsă în bugetele autorităților locale din cotele defalcate de TVA și mă refer aici la programul „Masă caldă”, o solicitare în valoare de 46,4 de milioane de lei doar pentru lunile rămase de școală din acest an.

Mă refer la o solicitare de suplimentare a bugetului de burse precizând că anul acesta, pentru prima oară au fost incluse în bugetul de stat 540 de milioane de lei pentru plata burselor elevilor, coroborate cu hotărârea de guvern care prevede cuantumul minim al bursei de 100 de lei. S-a dovedit că această sumă nu a fost suficientă, apreciez ca fiind un lucru bun pentru că înseamnă că mai mulți elevi au înregistrat note care au permis accesul la bursă și am justificat o nevoie suplimentară de 107 milioane de lei peste cei 540 de milioane de lei deja cuprinși în bugetul de stat.

Sunt și solicitări care vizează direct bugetul Ministerului Educației. Este vorba de creșterea numărului de posturi cu 4.500, creștere generată atât de construcția de noi grădinițe, cele mai multe grupate în București, în Ilfov, în Bihor, în Cluj și în Iași, creșteri generate de numărul maxim de elevi în clase. Sunt situații în care respectarea acestor criterii a generat creșterea numărului de clase, deci creșterea numărului de cadre didactice, deci creșterea numărului de profesori.

Și avem, de asemenea, o componentă de 150 de milioane de lei solicitată pentru preluarea creșelor în sistemul de educației începând din toamna acestui an, conform legii.

Avem, de asemenea, o solicitare de 300 de milioane de lei, cheltuială din sold a universităților pentru investiții, deci nu e vorba de o creștere a sumei pe care Ministerul Educației o primește de la Ministerul de Finanțe, ci este vorba doar de o creștere de buget pentru ca universitățile să-și poată cheltui resursele acumulate în sold, îndeosebi pentru cheltuieli de investiții.

De asemenea, avem tot o creștere de buget de 455 de milioane de lei generată de creșterea veniturilor proprii realizate de universități.

Avem, de asemenea, o solicitare de creștere cu 150 de milioane de lei destinată exclusiv bugetului învățământului superior pentru finanțarea rezidenților. Numărul de rezidenți anul acesta a crescut față de anii anteriori cu 6.000, de la 23.000 la 29.000 de rezidenți. Această decizie a fost luată în condițiile în care traversăm această criză sanitară și nevoia de medici este mult crescută față de medie. Această creștere a numărului de rezidenți impune o creștere a finanțării învățământului superior pe care Ministerul Educației o primește pentru a o distribui universităților de medicină și farmacie pentru finanțarea acestor rezidenți.

Acestea sunt componentele de bază în rectificarea bugetară.

Aș vrea să precizez că avem o execuție bugetară de 49,9% pe primele șase luni, echivalată cu 99% execuție bugetară anuală. Avem o execuție de 50,2% pe cheltuieli salariale, este vorba de o sumă de 10 miliarde de lei dintr-un buget anual de 20 de miliarde de lei.

Avem o execuție de 54,4% pe sistemul de învățământ universitar, de 77% la alte transferuri, avem o execuție care trebuie să fie crescută pe proiecte cu finanțări din fonduri externe post-aderare, avem o execuție de 64% pe cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă, aici mă refer la programul de dezvoltare a infrastructurii școlare și mă refer la programul Romanian Secondary Education.

Și avem nevoie de o creștere a execuției pe cheltuieli de capital, știut fiind faptul că pe prima parte a anului se angajează cheltuieli și ele se decontează în a doua parte a anului, execuția pe acest capitol este sub media de 50%.”

Declarațiile, la minutul 27, în video-ul de mai jos:

Foto: © Tero VesalainenDreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


5 comments
  1. Funeriu este adevăratul.”gropar “al învățământului românesc ,cu așa-zisele “reforme “am ajuns la situația de astăzi

  2. Andronescu a distrus invatamantul ,a fost 3 ani consecutivi si alti 3 ani in mai multe etape ministru si a iubit mult scaunul ocupat.Domn genunche Pop la fel,domn Romulus si Remus Pricopie distrugatori de invatamant si tara ,enumerarea poate continua.

  3. Anul trecut banii au fost prinsi in buget, 6 luni de zile la rand a spus asta Anisie. Sa vedem ce au de spus sindicatele?
    Daca nu, mai recuperam o parte prin stoparea cotizatiei.

  4. Dacă ar fi cerut pentru salarii nu ar fi putut băga mâna adânc în ei apoi în buzunarul lor, căci trebuia să ajungă la profesori. Așadar, fiind pentru altceva, nu sunt 100% verificați și nu se vede lipsa și destinația lor…
    La fel
    s-a întâmplat și cu banii împrumutați și promiși pentru HoReCa.
    Niciodată banii nu ajung toți acolo unde se spune că se trimit.
    În România ca nicăieri…
    Doar cei mici plătesc și suferă, nu cei care ne conduc.

  5. Acum ati aflat cat de mult ii dispretuiesc pe profesori ministrii Educatiei(ca sa nu spun ca ii urasc)?
    Si nu numai Câmpeanu si Anisie, ci si Funeriu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Scrisoare deschisă a unor mișcări și asociații, inclusiv Rezist și Corupția Ucide, împotriva posibilei nominalizări a lui Sorin Câmpeanu ca ministru al Educației: Măsurile lui “nu corespund standardelor” de reformă autentică

“Printre numele vehiculate pentru poziția de ministru al Educației sunt persoane care au dat deja măsura unei capacități de viziune și organizare limitată în funcția respectivă. Atragem în mod special…
Vezi articolul

Industria meditațiilor private a ajuns la 120 de miliarde de dolari, în China. Guvernul de la Beijing vrea să interzică meditațiile în weekend, pentru reducerea “programului de lucru al elevilor” și pentru a stimula rata natalității

Guvernul chinez pregăteşte noi reguli care să combată creşterea explozivă a industriei meditaţiilor private, în ideea de a reduce presiunile asupra şcolarilor şi a stimula rata natalităţii prin scăderea costurilor…
Vezi articolul