Disciplina Educație teatrală este obligatorie în clasa a XI-a, cu o oră pe săptămână, pentru toți elevii, indiferent de filieră, profil sau specializare. Elevii care sunt acum în clasa a VIII-a vor învăța după programa de clasa a XI-a, din anul școlar 2028-2029. Sunt prezentate recomandări și sugestii metodologice. Evaluarea elevilor „nu va realiza grupe distincte de elevi (începători şi avansați)„ și „nu se vor face diferențe între adolescenții care au făcut teatru şi cei care nu au făcut niciodată”. Evaluarea finală se va face pe bază de proiect, obiective atinse și mod de lucru în echipă.
- Amintim, programele școlare de liceu la 87 de discipline care se vor aplica progresiv, începând cu clasa a IX-a a anului școlar 2026-2027 au fost publicate în Monitorul Oficial pe 8 ianuarie. Programele școlare asociate fiecărui an de studiu sunt valabile pe o perioadă de 8 ani. Programa de Limba și literatura română și alte 16 programe sunt încă neaprobate.
- Vezi aici programa pentru Chimie clasele IX-X, Istorie sau Matematică
Programa şcolară pentru disciplina obligatorie Educatie teatrală face parte din Planul-cadru pentru învăţământul liceal, clasa a XI-a, având alocat un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata unui an şcolar. UNATC a fost inițiatorul principal al acestei măsuri.
Noile programe școlare intră în vigoare începând cu anul școlar 2026-2027, pentru elevii care vor intra la liceu în toamna lui 2026. Acești elevi vor învăța disciplina obligatorie Educație teatrală în anul școlar 2028-2029, când vor fi clasa a XI-a.
„Disciplina Educaţie teatrală nu formează actori, regizori, scenografi sau orice alt specialist în domeniul Teatru si artele spectacolului si nu se adresează doar celor „talentaţi”. Educația teatrală este dedicată tinerilor care vor să se cunoască între ei, să observe constient lumea şi pe ei înşişi şi să-şi dezvolte creativitatea. În cadrul acestor ore, regula principală este „nimeni nu greşeşte niciodată. Această regulă îl determină pe tânăr să aibă încredere în propriile păreri, să învețe să aleagă singur, să nu aştepte aprobare sau dezaprobare la fiecare acţiune şi să-și dezvolte empatia”, scrie în programa școlară care conține sugestii metodologice, exerciții și o prezentare a tipurilor de competențe și conținuturi.
Nu se precizează ce profesori pot preda această disciplină dar cadrul didactic „ va urmări sistematic realizarea de conexiuni între această disciplină şi altele din curriculum, creând contexte semnificative de învățare pentru viața reală”.
Programa recomandă ca orele să se desfășoare într-un „spațiu adecvat, respectiv într-o sală de clasă fără pupitre sau într-un spațiu generos, (amfiteatru, sală festivă, sală de sport), care să permită libertatea de mişcare, lucrul în grup, exercitiile de expresie corporală, jocurile teatrale şi activitățile de improvizație”.
Programa şcolară contribuie la profilul de formare a elevului din învăţământul liceal prin următoarele competente cheie:
- sensibilizare și exprimare culturală;
- competenta personală, socială şi a învăţa să înveți;
- competenţa de citire, scriere şi ințelegere a mesajului,
- formarea adolescentului cu abilități sociale de bază şi cultură comunicaţională, capabil să înțeleagă lumea, să se exprime şi să interacționeze armonios cu semenii.
Aceste obiective se ating prin familiarizarea elevilor cu situaţii diverse de viaţă (care vizează comunicarea orală, expresivitatea si adoptarea comportamentelor sociale dezirabile) şi prin utilizarea limbajului teatral”.
Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu specificul acestei discipline.
Elevul va dobândi cunoștinte, abilități, atitudini necesare pentru dezvoltarea sa armonioasă în această etapă de viață şi îşi va conștientiza rolul său în cadrul colectivului prin activitatile desfăşurate la disciplina Educație teatrală.
Proiectarea demersului didactic începe cu lectura personalizată a programei şcolare, în succesiunea următoare: competente generale, competente specifice, activități de invdtare, conținuturi.
Demersul permite să se răspundă succesiv la următoarele întrebări:
– În ce scop voi face? (identificarea competențelor)
– Cum voi face? (determinarea activităților de învățare)
– Ce conținut voi folosi? (selectarea conținuturilor)
– Cu ce voi face? (analiza resurselor)
– Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare)
Metoda specifică utilizată în predarea conținuturilor știintifice este jocul, tehnică eficientă şi atractivă, prin care elevii îşi dezvoltă competențe într-un sistem experiențial.
Cum vor fi evaluați copiii la disciplina Educație teatrală
Pentru a evalua procesul de evoluție a fiecărui elev, cadrul didactic va folosi evaluarea formativă.
„Evaluarea inițială se face, în cadrul disciplinei Educatiei teatrală, doar în măsura în care profesorul doreşte să identifice nivelul de competente al elevilor, dar nu va realiza grupe distincte de elevi (începători şi avansați), conform ideii că arta teatrului este o carte deschisă oricui, un loc de joc şi experimentare, de dezvoltare si cunoaştere. Nu se vor face diferențe între adolescenții care au făcut teatru şi cei care nu au făcut niciodată.
Evaluarea continuă, formativă este eminamente practică în cadrul orei de teatru, focalizată pecompetentele elevilor, introducând imediat rezultatele ei în fluxul educativ. Evaluarea formativă este internă şi este axată pe proces, se face pe tot parcursul învăţării, conform unui principiu de bază (exprimat de profesoara americană Viola Spolin): pe scenă, important este procesul, nu succesul„, potrivit programei.
Evaluarea formativă urmăreşte două dimensiuni:
– Evaluarea cu rolul de a fixa învăţarea, de a o sprijini şi întări, urmărind şi progresul elevilor (assessmenftor learning) — permite reflecția asupra modului de învăţare a elevilor şi oferă direcții de optimizare. Pentru aceasta, se recomandă metode colective, interactive, cu rol atât de evaluare (achizitii şi progres), cât și de fixare şi consolidare a rezultatelor învățării, având o importantă funcție de sprijin a grupului de elevi în învăţare. Metodele vor fi cu precădere din sfera celor alternative şi complementare, inclusiv sub formă de exerciții şi jocuri cu scop evaluativ;
– Evaluarea cu rol de apreciere şi evaluare a achizițiilor, în termeni de rezultate ale învăţării —cunoştinţe, abilități, atitudini, comportamente (assessment of learning). În acest scop, se utilizează autoevaluarea şi interevaluarea (evaluarea colegială). Pentru evaluarea fiecărui elev, se recomandă metode de evaluare precum: activităţi practice, proiecte individuale şi de grup. Este important ca profesorul să acorde feedback permanent pentru a evidentia progresul fiecărui elev, să încurajeze exprimarea ideilor, a argumentelor personale, expunerea şi valorizarea produselor învățării.
Evaluarea finală, sumativă valorifică ambele dimensiuni (: Assment for learning şi Assessment of learning) şi poate avea forma elaborării unui proiect, a realizării unor activitati în cadrul colectivului de elevi. Vor fi evaluate rezultatele obtinute prin proiect, respectiv impactul acestuia în relaţie cu nivelul de atingere a obiectivelor, dar şi modul de lucru şi implicarea membrilor echipei, punând în valoare o componentă importantă a acestei discipline obligatorii — viața în grup, dinamica grupului şi procesele de grup„.
Beneficiile disciplinei Educație teatrală
- facilitarea dobândirii de instrumente creative ca urmare a utilizării limbajului teatral multidisciplinar (implicând corpul, mişcarea, sunetul, ritmul, gestul, cuvântul si imaginea);
- experimentarea unor noi posibilități de comunicare verbală și non-verbală şi interrelationare umană;
- învățarea unor metode de autoconcentrare, de relaxare şi autoorganizare;
- corectarea conduitelor inadecvate, agresive si/sau violente, țintind prevenția fenomenului violentei școlare, precum şi dezvoltarea abilității de gestionare a conflictelor;
- promovarea bunăstării individuale si de grup, precum şi a incluziunii sociale;
dezvoltarea abilitatilor proprii de intelegere şi de gestionare a emotiilor;
stimularea spontaneitatii si a curiozitatii - prevenirea lipsei de interes şi a atitudinilor de ostilitate și indiferență față de cunoaştere.
Competențele generale:
Sunt trei competențe generale care la rândul lor au competențe specifice. În programă sunt menționate și competențele specifice.
- CG1 Execută adecvat jocurile teatrale
- Competențe specifice S 1.1. Operează cu tehnicile si metodele jocurilor teatrale
Implicarea în jocuri teatrale care determină identificarea şi potentarea aptitudinilor scenice fără constrângere (observarea, concentrarea atenfiei, memoria, senzorialitatea conştientă, intuiția, libertatea de exprimare în public, imaginaţia), elevul eliberându-se de limitările aprobării/dezaprobării; de exemplu:
Câte scaune sunt în sală?; Forme și culori; Oglinda; Diferențe; Refă linia; Refă cercul; Traseul observării; Paharul; Mâna magnetizată; Cați cai sunt la căruță; Continuă aplauzele; Mingea călătoare; Numărătoarea cu surprize; Steluta atentiei; Crucea; Memorie pe cerc; Asta-mi aminteste de…; Dimineata mea; Plăcinta cu stafide; Radiografia; Motoraşul simțurilor; Grădina deliciilor; Ce-ar fi dacă ar fi?; Posturile TV; Radioul; Conversatie cu marţieni; Călătorie în jurul lumii; Fabrica de obiecte; Poveste pe cerc;
– participarea la jocuri teatrale pentru creşterea nivelului de literaţie, prin corectarea greşelilor gramaticale, de lexic şi a celor de punctuatie; de asemenea, se pot lucra exerciţii pentru citire corectă sau pentru fixarea cunostintelor la alte materii (în functie de necesităţile clasei); de exemplu: Iupi/Iupa, Numără bătând din palme, Iii, ce frumoase sunt i-urile!, Dă comanda corect,
Cu verbul nu-i de glumit!, Se aseamănă, dar nu-s la fel, Ce-i prea mult, strică…, Căutarea de pleonasme, Ghiveci fără sare, Neologisme buclucase, Masina de scris, Impro-show cu virgulă, Pornind de la o virgulă, Teatrul enumerării, Judecata virgulei;
– respectarea etapelor de desfășurare a jocului teatral: regulile, scopul participanților, punctul de concentrare – PDC, integrarea indicaţiilor pe parcurs, participarea la momentul de reflecţie.
- CS 1.2. Ajustează propriul comportament în functie de partenerii de joc
Aplicarea principiului de bază în arta scenică „Teatrul este artă de grup şi nu artă individuală” (experienta teatrală, ca şi jocul, este o experiență colectivă); de exemplu: Unde-s mulți puterea crește; Laserele; Indienii; Lasă-te condus; Cercul încrederii; Conversatie în grup; Careul în ralanti;
– gestionarea comportamentelor în jocurile teatrale in funcție de conceptul „ concesie şi cooperare ”; de exemplu: Tine mingea sus; Direcţionează balonul; Insigna; Triunghiul echilateral;
– adoptă conduită adecvată şi organizată în cadrul colectivului de lucru, înţelegând faptul că libertatea de exprimare artistică nu se poate câstiga decât prin disciplină; de exemplu: Pătratul roman (pe cerc, linii, diagonale); Traseul cu obstacole.
Competență generală 2 Acționează creativ în contextul improvizației
CS 2.1. Acceptă premisele jocurilor de improvizație
Integrarea parametrilor teatrali (de timp, de spatiu şi de actiune) în rezolvarea temelor de improvizatie; de exemplu: exercitiul Unde?; Ce e dincolo?; De unde vin?; Unde intru?; Cât este ceasul?; Ce vreme este afară?; Cine bate la ușa?;
– acceptarea experimentării în spaţiul scenic conform principiului „scena e scenă şi nu o prelungire a vieții, scena are propria realitate, pe care actorii o acceptă şi apoi o experimentează”; de exemplu: Construirea unei povești; Argumentare sustinută; Dă și preia; Vreau și nu vreau; Intră, nu intru; Pleacă, nu plec.;
– relaționarea directă şi adecvată cu partenerul în situaţia scenică, pentru declanşarea reacţiilor organice și a acțiunilor verosimile și necesare; de exemplu: AB-uri fără replică; AB-uri cu replică.
2.2. Transformă soluţiile comune la problemele ridicate de joc, în acțiuni inedite, neaşteptate, spontane
– construirea unei atelier în care atmosfera este de bună înţelegere colectivă, fără rivalitate, deoarece aceasta creează tensiuni artificiale; de exemplu: cele sapte aspecte ale spontaneității;
– înţelegerea rolului publicului ca parte integrantă, concretă din antrenamentul teatral; de exemplu: improvizație pe teme date din public; schimbarea deznodământului; Spuse el, spuse ea; Interconexiuni, Expansiunii povestirii; Slideshow;
– urmărirea dezvoltării ingeniozităţii şi a inventivităţii doar ulterior unui proces organic, deoarece căutarea lor, în sine, conduce la mortificarea procesului scenic; de exemplu: Discuţie pe literele din alfabet; Conversație în întrebări; Sunt un pantof.
- CG 3 Aplică mijloacele de expresie specifice teatrului în jocul de rol, în cadrul procesului de asumare a mecanismelor de gândire
CS 3.1. Operează cu conceptul esential în teatru „actor = om”, ca drum către „Celălalt”
– experimentarea unor situații de viaţă reale/fictive diferite de experienta de viaţă proprie, aplicând principiul esențial „magicul Dacă”; de exemplu: Salutul magic, Statui vii, Cutia cu emofii, Orchestra corpului, Covorul fermecat;
– participarea la jocuri teatrale complexe, de improvizatie în grup, în care toate rolurile sunt experimentate, pe rând, de tofi elevii; de exemplu: teatru devised;
– implicarea în procesul scenic, prin folosirea propriilor experiente de viaţă și transformarea acestora în situații scenice; de exemplu: exerciții de scriere creativă; exercitii din Teatrul Playback.
CS 3.2. Combină elementele constituente ale artei teatrale pentru realizarea unor momente scenice
– analizarea structurii unei piese de teatru aleasă (cu referire la piese semnificative din istoria teatrului românesc si universal) sau construită de elevi prin tehnica scrierii creative; se va ține cont de contextul istoric, ideile principale, relațiile dintre personaje, actiuni, punct culminant, deznodământ, precum şi de vizionarea spectacolelor de teatru profesionist, teatru radiofonic sau teatru filmat;
– susţinerea unui moment scenic (convenfia scenicd, durata, dificultatea, implicarea elevilor în anumite roluri: actori, regizori, creatori costume, creatori muzică, organizator text, promovare se stabilesc de comun acord între profesor şi clasa de elevi, în functie de disponibilităţi şi de dorințele acestora) în fața unui public;
– dezvoltarea gândirii creative ca atitudine, mod de viaţă, fel de a privi, de a investiga; asumarea creativității ca bucurie şi comuniune ca proces de transformare a ființei umane, prin momentele scenice elaborate.
Despre disciplina Educație Teatrală
UNATC a fost inițiatorul principal al acestei măsuri, cerând și promovând introducerea educației teatrale în școli printr-o campanie publică derulată în februarie 2025, în parteneriat cu toate universitățile și facultățile din Consorțiul ARTE.
- Campania s-a desfășurat sub titlul „Susține și tu Educația Teatrală și disciplina ARTE!” și a adunat sprijinul studenților, profesorilor, elevilor și părinților, precum și al mai multor personalități publice.
- Atunci, UNATC și fostul ministru al Educației și Cercetării, Daniel David, conveniseră să introducă Teatrul în trunchiul comun pentru elevii de clasele IX-X, pe lângă Educație muzicală și Educație vizuală, în primele variante de planuri-cadru. „Mi se pare absolut normal, nu știu de ce nu am făcut așa de la început”, spunea ministrul.
Potrivit UNATC, introducerea educației teatrale în cadrul disciplinei Arte creează premisele pentru ca absolvenții facultăților de teatru și artele spectacolului să poată accede la posturi prin titularizare în învățământul preuniversitar, în condițiile prevăzute de lege. Predarea noțiunilor de teatru și artele spectacolului va reveni exclusiv specialiștilor formați în domeniu.
Ce sunt planurile cadru
Planurile cadru pentru liceu care vor intra în vigoare începând cu clasa a IX-a în septembrie 2026 au fost publicate în Monitorul Oficial.
Publicarea planurilor cadru a fost amânată în ultimii ani, de peste 5 ori doar între 2023-2024, în mandatul Ligiei Deca.
Planurile-cadru cuprind disciplinele obligatorii și opționale din fiecare clasă și numărul minim și maxim de ore aferente acestora.
Conform Ministerului Educației, pentru învățământul liceal, trunchiul comun se constituie din discipline/domenii de studiu/module de pregătire obligatorii tuturor elevilor, indiferent de filieră, profil și specializare/calificare profesională, astfel: un număr de 15 discipline la fiecare dintre clasele a IX-a și a X-a, cu buget cumulat săptămânal de 19 ore la clasa a IX-a și de 20 de ore la clasa a X-a, respectiv dintr-un număr de 12 discipline la clasa a XI-a și 11 discipline la clasa a XII-a, cu buget cumulat săptămânal de 14 ore la clasa a XI-a și de 13 ore la clasa a XII-a.
În noul curriculum liceal, școlile au, însă, autonomie orară – adică posibilitatea unităților de învățământ de a repartiza bugetul total de ore alocat fiecărei discipline într-o altă distribuție sau frecvență decât cea prevăzută în planurile-cadru.
Programele școlare de clasa a IX-a, pentru 87 de discipline, publicate în Monitorul Oficial
Programele școlare publicate recent, oe 8 ianuarie, în Monitorul Oficial, vor fi folosite de profesori pentru a le preda elevii care intră la toamnă în clasa a VIII-a și care vor fi primii care vor învăța pe noile planuri-cadru la liceu. Ei vor da și un Bacalaureat nou în 2030.
Până atunci toți elevii care sunt acum în liceu vor da actualul Bac cu origini în 1995 și după programe din 2002-2004.
Nu au fost publicate însă toate programele, iar Ministerul Educației nu a precizat motivul. Cea mai controversată este cea la limba română care încă se află în dezbatere – mai exact cea de-a doua variantă a programei.
Ce urmează
După aprobarea planurilor cadru și a programelor urmează formarea profesorilor și apoi editarea și aprobarea manualelor, a anunțat ministerul Educației.
Totul ar trebui să se întâmple în următoarele luni până în toamnă pentru ca elevii de clasa a IX-a să aibă la clasă profesori care să știe să folosească programele școlare noi, care conțin noi tehnici de predare, unele și cu inteligență artificială.
DESCARCĂ Programa liceu clasa a XI-a Educație Teatrală
Foto: © Liquoricelegs | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
OFICIAL Programele școlare de liceu la 87 de discipline, după care vor învăța elevii de clasa a IX-a în anul școlar 2026-2027 / Descarcă documentele
DOCUMENT Programa de Chimie pentru clasele a IX-a și a X-a: Profesorii să organizeze activități cu aplicabilitate în viața de zi cu zi / Elevii pot analiza procesul de dospire a aluatului pentru pâine și pot prepara extracte din plante
DOCUMENTE Programa de Istorie de clasa a IX-a: Accent pus pe învățarea proceselor de raționament și de validare, nu doar pe memorarea concluziilor / Profesorii pot propune la clasă activități de grup ce pot fi realizate cu ajutorul inteligenței artificiale
Ștefan Lefter
Redacția
Ș.L.
Diana Ghimiși