Una dintre temele cercurilor pedagogice ale profesorilor de Matematică se referă la rolul problemelor în predare și învățare, potrivit unui note a Inspectoratului Școlar Județean Dolj. Metodele pentru dezvoltarea creativității gândirii elevilor, specifice matematicii, sunt și ele o altă temă a cercurilor pedagogice, conform sursei citate.
„Tematica cercului este:
1. Resurse Educaționale Deschise utilizate în activitatea didactică de predare-învățare-evaluare, pentru motivarea elevilor spre studiul matematicii.
2. Metode pentru dezvoltare creativității gândirii elevilor, specifice matematicii. (Exemple din activitatea personală).
3. Rolul problemelor în predare și învățare. Tipuri de probleme și metode de rezolvare. Exemple de bună practică”, se arată în nota ISJ Dolj.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.
Pentru profesorii de Matematică se recomandă stimularea gândirii critice şi a rezolvării de probleme în situații reale, precum şi dezvoltarea competențelor digitale prin folosirea instrumentelor TIC în procesul de predare şi învățare, conform unui document publicat de Inspectoratul Școlar Județean Neamț. Este vorba despre scrisoarea metodică privind activitatea profesorilor de matematică în anul școlar 2025-2026.
Nota Inspectoratului Școlar Județean Dolj poate fi consultată mai jos:


Pentru o bună dezvoltare profesională, profesorii din România trebuie să depășească „modelul formal al cercurilor pedagogice” și să formeze comunități de învățare colaborativă, recomandă OECD. Acest lucru presupune „roluri clare de leadership, activități centrate pe îmbunătățirea predării și o cultură a feedback-ului colegial”, arată raportul OCDE privind educația și competențele în România.
Ce sunt cercurile pedagogice
Metodologia privind formarea continuă a personalului din învățământul preuniversitar a fost aprobată prin ordinul nr. 5.561 din 7 octombrie 2011. Iată ce prevede metodologia în privința cercurilor pedagogice:
Articolul 78 – „(1) Activitățile metodico-științifice și psihopedagogice la nivel local, zonal sau județean sunt organizate și realizate prin cercurile pedagogice.
(2) Un cerc pedagogic se constituie ca structură distinctă dacă numărul membrilor este de minim 15 cadre didactice.
(3) În funcție de numărul cadrelor didactice și de structura rețelei școlare, cercurile pedagogice se pot constitui pe cicluri de învățământ, antepreșcolar, respectiv preșcolar, primar, gimnazial etc., pe tipuri sau profiluri de unități, respectiv învățământ special, învățământ tehnic și profesional, învățământ de artă și sportiv, palate și cluburi ale copiilor etc., iar în cadrul acestora pe discipline sau grupuri de discipline.
(4) Stabilirea structurii și coordonarea activității cercurilor pedagogice sunt atribuții ale inspectoratelor școlare județene/al Municipiului București. Participarea la activitățile organizate în cadrul cercurilor pedagogice este obligatorie pentru toți membrii acestuia.
(5) Activitatea cercurilor pedagogice se desfășoară în sesiuni, de două-patru ori în cursul unui an școlar.
(6) Activitatea de cerc pedagogic a profesorilor documentariști este organizată de casele corpului didactic în colaborare cu inspectoratele școlare.
(7) Activitățile metodico-științifice și psihopedagogice la nivel județean organizate și realizate prin cercurile pedagogice sunt cuprinse în Calendarul activităților metodico-științifice, publicat la începutul fiecărui an școlar de ISJ/ISMB.
(8) Cercurile pedagogice sunt foruri de sinteză, de evaluare a rezultatelor procesului de învățământ și a factorilor care determină eficiența acestuia, de comunicare și valorificare a experiențelor didactice și a concluziilor cercetării pedagogice efectuate de cadrele didactice, de evaluare critică și constructivă a metodelor de predare-învățare, a conținuturilor și modurilor de organizare a procesului educațional, de lansare a unor proiecte educaționale cu impact la nivel local și județean.”