În anul școlar 2025-2026, profesorii de Matematică vor stimula gândirea critică și rezolvarea de probleme în situații reale – recomandare dintr-o scrisoare metodică: Este necesară menținerea unui echilibru între rigoarea ştiințifică specifică disciplinei şi abordările moderne

Pentru profesorii de Matematică se recomandă stimularea gândirii critice şi a rezolvării de probleme în situații reale, precum şi dezvoltarea competențelor digitale prin folosirea instrumentelor TIC în procesul de predare şi învățare, potrivit unui document publicat de Inspectoratul Școlar Județean Neamț. Este vorba despre scrisoarea metodică privind activitatea profesorilor de matematică în anul școlar 2025-2026.

Conform documentului, accentul se va pune pe formarea şi evaluarea competențelor prevăzute în curriculum, prin metode activ-participative, centrate pe elev, şi prin utilizarea resurselor educaționale moderne.

„În anul şcolar 2025-2026, activitatea la disciplina matematică se va desfăşura în conformitate cu planurile-cadru şi programele şcolare în vigoare, ținând cont de orientările curriculare stabilite la nivel național şi județean. Accentul se va pune pe formarea şi evaluarea competențelor prevăzute în curriculum, prin metode activ-participative, centrate pe elev, şi prin utilizarea resurselor educaționale moderne.

În scrisoarea metodică se arată că este necesară menținerea unui echilibru între rigoarea ştiințifică specifică disciplinei şi abordările moderne, centrate pe dezvoltarea competențelor şi pe implicarea activă a elevilor în procesul de învățare:

„Se recomandă valorificarea experiențelor de învățare integrate şi interdisciplinare, stimularea gândirii critice şi a rezolvării de probleme în situații reale, precum şi dezvoltarea competențelor digitale prin folosirea instrumentelor TIC în procesul de predare şi învățare. Activitatea profesorului de matematică în anul şcolar 2025-2026 se desfăşoară într-un context educațional complex, care solicită o permanentă adaptare a strategiilor didactice la nevoile şi ritmul de învățare al elevilor. Este necesară menținerea unui echilibru între rigoarea ştiințifică specifică disciplinei şi abordările moderne, centrate pe dezvoltarea competențelor şi pe implicarea activă a elevilor în procesul de învățare.

Profesorii de matematică sunt încurajați să adapteze activitățile la nevoile şi nivelul de pregătire al elevilor, să folosească evaluarea formativă ca instrument de progres şi să ofere sprijin diferențiat, mai ales elevilor care întâmpină dificultăți de învățare.”

Scrisoarea metodică a Inspectoratului Școlar Județean Neamț poate fi consultată mai jos:

În ianuarie 2025, profesorul de matematică Flavian Georgescu a declarat, la Euronews, că „rolul matematicii nu este să învățăm o teoremă pe de rost”. Acesta a explicat că degeaba am învățat o carte pe de rost, dacă nu știm să aplicăm teoremele în viața de zi cu zi.

La începutul lunii iunie, Ovidiu Șontea, profesor de Matematică la Colegiul Național „Tudor Vianu” din București, a vorbit despre faptul că „deși manuale de matematică de gimnaziu sunt foarte bune, cred că nici nu sunt deschise”. Acesta a afirmat că sunt deschise, în schimb, culegerile prin care elevii învață niște rețete pentru Evaluarea Națională. Declarațiile au fost făcute la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.

Despre Matematică

Matematica este percepută, în general, de elevi ca fiind aridă, neprietenoasă și fără utilitate publică, potrivit unui document al Ministerului Educației publicat în Monitorul Oficial. Informația apare în nota de prezentare a disciplinei opționale „Matematica în natură și artă”, făcându-se referire la situația actuală. Este pentru prima dată când instituția recunoaște acest lucru într-un document oficial.

Gabriel Ciora, profesor de Matematică la Școala Gimnazială din Giarmata, a declarat, pentru TVR Info, că „nu trebuie să fie o sperietoare nici matematica, nici profesorul care o predă”. Declarația a fost făcută după ce au fost publicate rezultatele inițiale de la Evaluarea națională 2024.

„Nu trebuie să fie o sperietoare nici matematica, nici profesorul care o predă. Clasa a VIII-a ar trebui să fie cumva o clasă în care să fie o recapitulare a cunoștințelor acumulate în casele anterioare. Recapitularea aceasta trebuie să o faci în afara programului școlar. De asta foarte mulți apelează a meditații”, a spus cadrul didactic.

Mihaela Zaman, profesoară de matematică, a spus la emisiunea „Educația la putere” (TVR 2) că „eu văd greu și să duc un copil de la 3-4 la 5-6, cum este foarte greu să duc și un copil de la 9 la 10”. Aceasta a menționat ca fiecare cadru didactic „să găsească în fiecare elev targetul și nivelul maxim. Adică avem într-o clasă elevi care pot atinge maximum șapte și atunci trebuie să îi facem să ajungă la maximul lui.”

Un copil de nivel mediu „nu o să scape” fără meditații la Matematică, pentru că „așa cum e făcut sistemul, ca să beneficieze de școli bune, trebuie să intre în acest sistem de dopaj”, spune profesorul Radu Gramatovici de la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București (FMI UB), într-o emisiune la televiziunea publică difuzată pe 4 aprilie.

„Pentru un copil peste medie meditațiile nu mai sunt ore remediale, ci ajung să fie sisteme de dopaj”, este de părere Gramatovici, conferențiar universitar și fost decan al facultății, care spune că în acest punct meditațiile înseamnă „antrenamente din acelea să visezi soluțiile la probleme”.

În martie 2024, Dumitru Tudosoiu, inspectorul general al Inspectoratului Școlar Județean Argeș, a declarat, după ce 52% din elevii de clasa a VIII-a nu au luat 5 la simularea probei la Matematică (EN), faptul că profesorii „au uitat cumva că meseria se face la clasă și nu la meditație, chiar dacă la meditație e plătită mai bine”. „Am să zgudui un pic această chestiune, că așa trebuie făcut, și sunt în plină desfășurare a unor modificări în graficul de inspecție cu toți colegii mei”, a precizat acesta. Declarațiile au fost făcute la Argeș TV.

Edupedu.ro a scris că peste 18.000 de elevi buni la Matematică în clasa a IV-a, în 2015, au intrat în „declin” în gimnaziu și au luat sub 5 la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a, în 2019, conform unui raport oficial. Este vorba despre raportulul privind Rezultatele Evaluării Naționale de la clasa a VI-a pentru Matematică și Științe, publicat de Centrul Național de Evaluare și Examinare din subordinea Ministerului Educației.

„Pentru elevii care la probele de la Evaluarea Națională de clasa a IV-a din 2015 au rezolvat corect peste 50% dintre itemi, dar la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a din 2019 au obținut o medie sub 5 (în această situație au fost 18731 elevi dintre cei 105495 elevi pentru care există înregistrate rezultatele în ambele baze de date), declinul s-a produs între clasele a IV-a și a VI-a și nu a mai fost recuperat până la finalul clasei a VIII-a.” – potrivit raportului.

Foto: © Valentin M Armianu | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

În anul școlar 2025-2026, profesorii de Matematică vor utiliza 25% din numărul anual de ore pentru activități de remediere, consolidare, aprofundare și performanță – scrisoare metodică. Aceste ore se vor planifica explicit, în corelare cu diagnosticul inițial şi progresul elevilor

Formularul de înscriere în programul Mate Remedial, pentru elevii de clasa a VIII-a, publicat de Ministerul Educației / Până acum s-au înscris 687 de școli și 1.576 de profesori de matematică vor să folosească kitul

Știți ce ne spuneau profesorii noștri de fizică, de chimie și de matematică? Nu le mai venea să intre la clasă – Cristian Hatu, președintele Centrului de Analize Educaționale: „Aveau elevi-mobilă, vorbeau cu 2-3 din clasă”

Foarte mulți elevi au, să zicem, media 9.50 la Matematică, în generală, și la Evaluarea Națională iau 6, spune Cristian Hatu, președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale: Asta spune ceva de cum se dau notele. Noi avem multe școli în care trei sferturi din note sunt peste 9

Deși manuale de matematică de gimnaziu sunt foarte bune, cred că nici nu sunt deschise, spune profesorul Ovidiu Șontea: Sunt deschise acele culegeri care îi pregătesc pentru șabloane. Copiii învață niște rețete pentru Evaluarea Națională