Una dintre amenințările identificate de Inspectoratului Școlar al Municipiului București se referă la imposibilitatea unor cadre didactice de a-şi plăti cursurile de formare / perfecţionare, potrivit unui document publicat pe site-ul instituției. Este vorba despre planul managerial pentru anul școlar 2025-2026.
La secțiunea „educație permanentă și activități extrașcolare” sunt menționate următoarele amenințări, conform documentului ISMB:
- Imposibilitatea unor cadre didactice de a-şi plăti cursurile de formare / perfecţionare;
- Programele şcolare încărcate care nu permit dezvoltarea componentei educative extrașcolare; Lipsa de implicare a familiilor în activitatea extraşcolară a copiilor;
- Influenţarea opiniei publice prin mediatizarea excesivă a unor aspecte negative din şcoli;
- Lipsa de interes şi implicarea scăzută a părinţilor în cunoaşterea şi rezolvarea problemelor şcolii;
- Legislaţie neclară, în ceea ce priveşte includerea orei de dirigenţie în orarul clasei la nivel liceal.
Nicoleta Briciu, director al Casei Corpului Didactic București, a declarat că „formarea continuă nu trebuie să fie o obligație”. „Degeaba mergem la un curs, degeaba ne luăm atestatul, degeaba creăm dosare, da, care atestă că avem acele competențe, dacă acele competențe nu se reflectă în ceea ce noi facem în fiecare zi în clasă, cu elevii noștri, adaptat la contextul în care ne aflăm”, a afirmat aceasta. Declarațiile au fost făcute la lansarea raportului Teaching Compass 2025 – busola predării.
Anul trecut, un învățător a declarat pentru Edupedu.ro, sub protecția anonimatului, că sunt multe cazuri în care profesorii își plătesc singuri cursurile de formare și perfecționare. „Aici depinde fiecare școală cum se gestionează, ce fonduri alocă pentru asta”, a precizat profesorul pentru învățământ primar.
Profesorii sunt obligați să participe cel puțin o dată la 2 ani la cel puțin un program de formare continuă acreditat, conform unui plan stabilit la nivelul unității de învățământ. Din anul școlar 2025-2026, comisia pentru formare și dezvoltare în cariera didactică monitorizează respectarea condiției de formare, potrivit unui document al Ministerului Educației și Cercetării. Este vorba despre procedura specifică nr. 31140/22/09.2025 privind operaționalizarea reglementărilor metodologice aplicabile pentru verificarea îndeplinirii condiției de formare în cariera didactică.
Documentul Inspectoratului Școlar al Municipiului București poate fi consultat mai jos:
Ce prevede legea educației 198/2023 despre formarea continuă a personalului didactic
„Articolul 188 – (1) Pentru personalul didactic, formarea continuă este un drept și o obligație.
(2) Tipul programelor pentru dezvoltare în cariera didactică, asigurarea calității programelor și sistemul de acumulare a creditelor se reglementează prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației, la propunerea CNFDCD.
(3) Distribuția numărului de credite ECTS obținut, începând cu numărul minim, va respecta următoarele criterii:
a) minimum 5 credite ECTS vor respecta competențele prioritare prevăzute în planul național de formare continuă în cariera didactică. Acestea sunt finanțate prin programe naționale, din bugetul CCD sau, după caz, din finanțarea specială a unităților de învățământ pentru cheltuieli privind perfecționarea pregătirii profesionale a personalului didactic și didactic auxiliar, pentru implementarea politicilor și strategiilor Ministerului Educației;
b) minimum 5 credite ECTS vor respecta prioritățile la nivel școlar sau, după caz, local, în conformitate cu cartografierea periodică a nevoilor de formare la nivelul județului, realizată de CCD, sau, după caz, în funcție de nevoile de formare continuă ale personalului didactic identificate la nivelul CFDCD. Acestea sunt finanțate din bugetul CCD sau, după caz, din finanțarea de bază a unităților de învățământ pentru cheltuieli cu pregătirea profesională, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale;
c) maximum 5 credite ECTS vor fi la decizia cadrului didactic. Acestea pot fi finanțate din bugetul CCD sau, după caz, din finanțarea de bază a unităților de învățământ pentru cheltuieli cu formarea continuă, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale.
(4) Evaluarea rezultatelor învățării programelor de formare continuă și procedura-cadru de finanțare se stabilesc prin metodologie, aprobată prin ordin al ministrului educației, la propunerea CNFDCD.
(5) Obținerea prin studiile corespunzătoare a unei noi specializări didactice, diferite de specializarea curentă, se consideră formare continuă.
(6) Pe lângă una sau mai multe specializări, cadrele didactice pot dobândi competențe didactice, pentru disciplinele din același domeniu fundamental cu domeniul licenței, prin programe de formare a adulților.
(7) Personalul didactic din învățământul preuniversitar este obligat să participe cel puțin o dată la 2 ani la cel puțin un program de formare continuă acreditat, conform unui plan stabilit la nivelul unității de învățământ, pe baza analizei nevoilor de formare elaborată de CNFDCD.
(8) Programele de conversie profesională postuniversitare pentru cadre didactice sunt organizate de instituțiile de învățământ superior. Acestea se desfășoară în baza unor norme metodologice specifice, adoptate prin ordin al ministrului educației.
(9) Cheltuielile pentru formarea continuă a personalului didactic de predare din învățământ preuniversitar sunt suportate de către angajator, din sume alocate de la bugetul de stat sau din alte surse de finanțare, conform legii, cel puțin pentru obținerea numărului minim de credite ECTS prevăzut la alin. (2).
(10) Unitățile de învățământ, pe baza unui regulament aprobat de consiliul de administrație, pot susține stagii de dezvoltare profesională pentru obținerea gradelor didactice II și I de către personalul didactic de predare din învățământul preuniversitar.
(11) Pentru personalul din învățământul preuniversitar, formarea continuă va include, în mod obligatoriu și periodic, un curs de prim ajutor”.
Citește și:
Nicoleta Briciu, director CCD București: Formarea continuă a profesorilor nu trebuie să fie o obligație. Degeaba mergem la un curs, degeaba ne luăm atestatul, degeaba creăm dosare, dacă acele competențe nu se reflectă în ceea ce noi facem în fiecare zi în clasă
Cele 18 documente pe care le au de pregătit educatoarele din grădinițe și creșe, în anul școlar 2025-2026, prevăzute în scrisoarea metodică a Ministerului Educației și Cercetării: de la planificarea săptămânală și până la dovezi ale participării la activități de formare continuă
Profesorii sunt obligați să participe cel puțin o dată la 2 ani la un program de formare continuă acreditat. Din anul școlar 2025-2026, comisia pentru formare şi dezvoltare în cariera didactică din fiecare școală monitorizează dacă profesorii respectă condiția de formare – procedură a Ministerului Educației
OFICIAL Profesorii trebuie să obțină 15 credite transferabile europene – ECTS la fiecare 5 ani școlari. Programele de formare au cel mult 75-125 de ore și cel puțin două treimi sunt activități practice
Învățător: Sunt foarte multe cazuri în care cadrele didactice plătesc cursurile de formare din banii proprii / Cheltuielile pentru formarea continuă a profesorilor, cel puțin pentru obținerea numărului minim de credite transferabile, sunt suportate de angajator, potrivit cadrului legal
Regulamentul pentru acordarea creditelor transferabile, publicat în Monitorul Oficial / În învățământul superior, un credit cuprinde 14-15 ore de pregătire individuală și tot atâtea ore didactice
Redacția
G4Media.ro
R.P.
10 comments
Acest sistem de credite care trebuie acumulate este cea mai mare prostie….nu asa trebuie facut…in loc sa stai sa calculezi perioade de 5 ani si numar de credite, fiecare cadru didactic sa faca dovada ca in fiecare an a parricipat la o forma de perfectionare profesionala, cu acordarea de statut egal seminariilor si cursurilor online, inclusiv cele oferite de univarsitati straine, multe oferite gratuit,spre deosebire de cursurile oferite de ONG-uri si alte asociatii, care costa mult si ofera foarte putine credite
Este un formalism inutil pt calitatea in educație desființate aceste CCD – uri care oferă cursuri gratis doar clienților respectiv directori și inspectori acea comisie de mentorat este o păcăleală unde se cuibăresc aceeași metodiști ISMB care controlează nu menthoreaza
Profesorii adevărați care muncesc cu elevul își plătesc singuri cursurile și le și aplică competențele
Aici trebuie reforma Domnule Ministru nu doar să tăiați discret ilegal din venituri
Unde scrie in lege ca sunt obligat sa mi platesc din banii proprii niste cursuri inutile? Vrea ministerul sa le facem , să plătească! Ne au taiat salariile cu sute de lei! Nici măcar amarata aia de prima didactică n au fost in stare s o mai dea, dar au pretenții de cursuri! 🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣Cand vreodată vom mai face vreun curs? 👎👎👎👎👎👎👎
Dupa 32 ani vechime, ce cursuri mai sunt necesare?!?Majoritatea sunt inutile, iar cine doreste, de obicei se autoperfectioneaza permanent. Totusi, ar fi bine daca ar exista cursuri axate pe disciplina, cu adevarat interesante, cu noutati din domeniu, etc, nu ore online la care ne prefacem ca ascultam , dar toti cursantii fac altceva.
Despre cursurile la care profesorii sunt înscriși cu arcanul, în prag de pensie, nimic??? Școli întregi la cursuri legate de digitalizare înscrise,,din oficiu,, de directorii școlilor!!! Trai neneacă pe formatori! Iau mii de euro pentru un curs și noi, profesorii de la școlile tehnologice avem și câte 30 de ore pe săptămână (20 ale catedrei reprezintă media, dar cui ii pasă de noi? ) pentru salariul pe care îl știți. ( gradul I, în prag de pensie, oleacă peste 7000 cu dirigenție cu tot!). Dar facem cursuri de digitalizare, sub contract că, dacă nu-l ducem la capăt, plătim 200 de euro. Deși am fost înscriși,, cu arcanul,, ca pe vremea lu’ bădița Vasile, personajul din ,,Amintiri,,…
Nu ”sunt multe cazuri”, sunt ”toate cazurile” – când profesorul plătește cursul din buzunar, cu rare excepții (când există fonduri europene pentru programe de formare, vezi pedagogia digitală, curs pentru care majoritatea universităților au accesat fondurile respective).
Firavul buget pentru formare, la școala mea de exemplu, merge către cursurile periodice OBLIGATORII de fochist/igienă pentru personalul de întreținere, fără de care am pune lacăt pe centrală, cursuri pe care ei și le permit chiar mai puțin decât noi pe ale noastre.
Învățământul pe banii angajaților inventat de acești nemernici!
Si atunci cardurile pentru prima didactica la ce l-au folosit? Sa fim seriosi, poti face cursuri anul cu aceste carduri, iar unele cursuri sunt gratuite, cum a fost cel sustinut de universitati pentru pedagogie digitala……
Cred ca este singura meserie in care esti obligat sa faci asta…. nu, nu imi permit acele cursuri, sunt perioade in care nu am bani nici pentru medicamente sau mancare….si nici timp nu am; in weekend am un part time, ca sa nu raman in urma cu prea multe rate…mai am nevoie sa ma si odihnesc! si in plus nici nu mi se par utile,oricine are acces liber la informatie, daca vrea sa se ,,perfectioneze”.
Păi dacă bolojan a mâncat prima didactică! Un drept câștigat și luat din pix. Bine că respectă drepturile magistraților pe urmatoarele zece generatii ca au intrat la grădiniță și nu trebuie sa li se schimbe modul de acordare a pensiilor peste zeci de ani. Țara lui Papură Vodă. Mai multă lege era pe vremea Imperiului Otoman…
El nu respecta nimic,magistrații au oameni verticali care nu se lasă jucați în picioare de primul venit.Invatamantul e praf,de aceea și s-a ajuns aici.Liderii sindicali joaca cum le canta politicul.