Ecaterina Andronescu a pierdut alegerile la șefia Senatului Politehnicii București. Noul președinte este Tudor Prisecaru, doctor inginer în științe tehnice, specializarea Cazane de abur

6.901 de vizualizări
Ecaterina Andronescu si Tudor Prisecaru / Foto: Facebook si Romania-eficienta.ro
Universitatea Politehnica București și-a ales astăzi președintele Senatului, funcție câștigată de Tudor Prisecaru – prorector din 2016, fost secretar de stat pentru Cercetare în perioada în care actualul rector UPB, Mihnea Costoiu, era ministru delegat pentru Cercetare. Cunoscut ca apropiat al lui Costoiu, Prisecaru a fost decan la Mecanică și Mecatronică, este doctor inginer cu specializarea Cazane de abur, Teoria arderii. Contractandidatul său a fost Ecaterina Andronescu, ce a ocupat funcția de președinte al Senatului UPB din 2012 până acum.

Tudor Prisecaru este noul președinte al Senatului UPB, ales cu 77 voturi pentru mandatul 2020-2024. Ecaterina Andronescu a pierdut alegerile, cu 31 de voturi. Numărul total al senatorilor este de 124, din care au fost prezenți la vot 117.

Vicepreședintele Senatului UPB este în continuare Anton Hadăr, iar cancelarul Senatului este Ionuț Mircea Petrescu.

Tudor Prisecaru a absolvit în 1982 Facultatea de Inginerie Mecanică a Universității Politehnica București, a fost șef de echipă reparații la Combinatul Siderurgic Călărași, apoi inginer stagiar la Combinatul Siderurgic Galați, iar în 1990 a obținut titlul de doctor în științe inginerești cu specializarea Cazane de abur și Teoria arderii. A devenit asistent universitar în același an, iar 6 ani mai târziu era șef de lucrări la Catedra Echipament Termomecanic Clasic și Nuclear.

Din 2008 este profesor invitat la Ecole de Mines de Nantes, în Franța. În perioada 2008-2012 a fost decan al Facultății de Inginerie Mecanică și Mecatronică, în 2012-2015 a fost secretar de stat responsabil cu Cercetarea, din februarie 2017 este membru în Consiliul Directorilor la Institutul Internațional de Cercetări Theodore von Karman, Belgia, iar din 2016 până acum a fost prorector pe Cercetare.

Printre lucrările tehnice la care este cosemnatar se numără și “Cazane si turbine”, de la Editura MATRIX ROM, potrivit HotNews.ro.

În 2015, din poziția de secretar de stat, Tudor Prisecaru propunea, pe modelul inițiat de Ecaterina Andronescu, organizarea UEFISCDI sub forma “a două agenții distincte”, una care să finanțeze programele de cercetare fundamentală, cealaltă să finanțeze programele de cercetare aplicativă. Contactat la acea vreme de HotNews.ro, Tudor Prisecaru a declarat ca reorganizarea unei instituții nu înseamnă desființarea formei inițiale: “nu aveți proprietatea termenilor limbii române, dacă spuneți că reorganizarea în două instituții înseamnă desființare”.

Vezi aici CV-ul lui Tudor Prisecaru


6 comments
  1. Surprinzator nu este ca a pierdut. Surprinzator este cum poate avea calitatea de Senator al UPB la 72 ani in conditiile in care reglementarile legale in vigoare impun pensionarea la 70 ani!

  2. Felicitari, Tudore ! Ma bucur nespus pentru noua recunoastere, (daca mai era nevoie), a formidabilelor tele calitati profesionale si pentru satisfactia umana oferita de ascensiuunea in aceasta inalta deminitate universitara ! Sa fii sanatos si increzator ! “Nu mor caii cand vor cainii !” Colegii tai din Sf. Sava – Ginta D 1976 sunt si mai mandri de tine !

    1. Aaa… asa se explica sincopele la limba romana. V-ati ales echipa buna la minister, doua valori ale invatamantului romanesc: Anisie si Barcari.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Creștere cu 12% a numărului de studenți la facultățile de Științele Educației, în ultimii 5 ani / Topul universităților din România, după numărul de studenți înscriși – raport al Ministerului Educației

Numărul studenților înscriși la facultățile de Științele Educației, în programele de licență, a crescut cu 12% în ultimii 5 ani, potrivit celui mai recent raport despre starea învățământului superior, elaborat…
Vezi articolul

Scrisoare deschisă către Iohannis, din partea mediului academic, împotriva schimbărilor în legislația de analiză a plagiatelor: Modificările propuse de Cîmpeanu reprezintă o formă mascată de amnistiere individuală a plagiatorilor și încurajează frauda academică

Treisprezece organizații și mișcări civice, alături de peste 160 de profesori universitari și cercetători din România și străinătate, îi solicită printr-o scrisoare deschisă Președintelui Klaus Iohannis să ia atitudine publică…
Vezi articolul