Indicele progresului social pune România pe locul 18 între țările studiate (146 de state din lumea întreagă) la capitolul educația adulților. Studiul este publicat de ONG-ul Social Pregress Imperative, sprijinit de Deloitte. Este cel mai bun scor pe care România îl înregistrează față de toate domeniile analizate, alături de paritatea dintre fete și băieți în școală.
Educația adulților înseamnă procentul populației de 15 ani și peste care pot să citească și să scrie un text scurt despre viața lor zilnică, pe care să-l și înțeleagă. Indicele acesta a cuprins și abilitatea de a efectua calcule aritmetice simple.
Iată rezultatele detaliate – cele pentru componenta educație pot fi găsite la capitolul ”Foundations of Wellbeing” (n.r. fundamentele bunăstării).
Punctajele mari obținute de România în acest domeniu vin în contradicție cu studiile internaționale OECD care arată că între 38 și 40% dintre elevii români de 15 ani, care au participat la testele PISA în 2015, 2012 și 2009 nu înțeleg un text scris, nu reușesc să facă operații aritmetice simple.
Pentru a stabili acest indice, autorii au luat în calcul și participarea la școală a populației de vârstă școlară, pe nivelul primar și gimnazial/liceu, paritatea pe sexe în rândul elevilor, accesul la educație de calitate.
În clasamentul general, România a urcat pe locul 44, în acest an, de pe locul 51, pe care se afla în 2014. Punctajele obtinuțe la fiecare dintre cele 12 capitole analizate de IPS sunt comparate cu ale altor 15 state care înregistreaza un PIB pe cap de locuitor similar (printre care Bulgaria, Croația, Letonia, Grecia, Belarus, Kazahstan, Turcia sau Iran). Conform punctajelor, România performează mai slab decât cele 15 state cu un PIB pe cap de locuitor similar la următoarele capitole: servicii de apă și canal, servicii de salubritate, accesul la servicii medicale de calitate, accesul la educație avansată, speranța de viață a persoanelor de peste 60 de ani sau incluziunea socială.
„Capitolele la care Romania obtine punctaj mai scazut arata unde apar deficientele in distribuirea cresterii economice si in efectuarea cheltuielilor publice. In concluzie, acest raport arata unde se resimte cea mai mare nevoie de ameliorare a calitatii vietii in Romania si poate fi folosit de factorii decizionali ca instrument de politici publice pentru a realiza o strategie pe termen lung”, explica Vlad Boeriu, partener Deloitte România.
FOTO: Flickr/UFV
Îți plac informațiile pe care le găsești aici? Susține Edupedu.ro!
Raluca Pantazi
Alexa Stănescu
Mihai Peticilă
