Accesul la produse şi servicii financiare este fără precedent, iar în acest context, educaţia financiară devine nu doar un instrument util, ci o componentă indispensabilă a securităţii economice personale şi colective, a declarat luni prim-vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Gabriel-Ioan Avrămescu, la Forumul Educaţiei Financiare, citat de Agerpres.
„Trăim într-o perioadă în care accesul la produse şi servicii financiare este fără precedent. Digitalizarea a extins semnificativ accesul, dar a transferat, în acelaşi timp, o responsabilitate semnificativă către fiecare individ. În acest context, educaţia financiară devine nu doar un instrument util, ci o componentă indispensabilă a securităţii economice personale şi colective. Şi tocmai această realitate ne aduce astăzi în faţa uneia dintre cele mai provocatoare teme ale momentului: criptoactivele şi finanţele digitale. Nu este o temă marginală sau speculativă. Este o realitate pe care milioane de cetăţeni europeni, inclusiv români, o întâlnesc deja în viaţa lor de zi cu zi. Iar experienţa ne arată că cei mai expuşi riscurilor nu sunt cei complet neinformaţi, ci tocmai cei parţial informaţi: persoanele care au acumulat suficiente cunoştinţe financiare pentru a-şi asuma riscuri, dar nu suficiente pentru a le înţelege cu adevărat consecinţele. Iluzia înţelegerii este, în sin
e, un risc major. Şi niciun domeniu nu ilustrează mai bine acest fenomen decât cel al criptoactivelor. Românii au nevoie să înţeleagă nu doar mecanismele de funcţionare ale acestor instrumente, ci şi volatilitatea lor structurală şi riscurile asociate platformelor neautorizate. Fără această înţelegere profundă, libertatea de a investi devine vulnerabilitate”, a spus Gabriel Avrămescu.
El consideră că România se află în momentul în care trebuie să decidă direcţia în care îşi construieşte politicile publice în domenii emergente, iar unul dintre cele mai relevante este cel al criptoactivelor şi al finanţelor digitale.
„Nu mai este suficient să reacţionăm la evoluţiile pieţei. Este momentul să răspundem clar la o întrebare esenţială: ce ne dorim cu adevărat? Vrem să fim o piaţă restrictivă, rigidă, care ţine la distanţă iniţiativa şi inovaţia, sau vrem să construim un cadru solid care atrage jucători serioşi, investiţii, tehnologie şi capital? România are nevoie de o politică publică matură în domeniul criptoactivelor, care să urmărească simultan două obiective esenţiale: protecţia investitorilor şi dezvoltarea economică. În lipsa unei astfel de viziuni, riscăm să pierdem oportunităţi importante sau, dimpotrivă, să expunem investitorii la riscuri nejustificate. Autoritatea de Supraveghere Financiară are un rol central în această ecuaţie, dar acest rol trebuie exercitat într-un cadru de cooperare reală. Este foarte important ca întregul ecosistem instituţional – de la autorităţile publice centrale şi banca centrală, până la autorităţile de reglementare şi mediul academic – să funcţioneze ca un mecanism coerent, capabil să genereze soluţii clare, viabile şi predictibile. Economia românească are nevoie de stabilitate şi consistenţă legislativă, construită pe termen lung, nu de reglementări construite conjunctural, de la o zi la alta, în logica ‘Patului lui Procust’”, a subliniat Gabriel Avrămescu.
Potrivit acestuia, experienţa recentă ne arată că o abordare coordonată este nu doar dezirabilă, ci şi realizabilă. În context, acesta a arătat că proiectul Contrapărţii Centrale, deblocat cu sprijinul Administraţiei Prezidenţiale, al Băncii Naţionale a României şi al Guvernului, este un exemplu concret că atunci când instituţiile statului acţionează împreună, cu o viziune clară, rezultatele sunt posibile.
De asemenea, el a declarat că pentru Autoritatea de Supraveghere Financiară educaţia financiară reprezintă un angajament strategic pe termen lung şi a amintit că peste 450.000 de elevi, aproape 40.000 de studenţi, 8.200 de profesori, dar şi peste 50.000 de angajaţi din mediul privat au beneficiat de programele educaţionale derulate de instituţie.
„Mai mult decât atât, aceste eforturi au depăşit graniţele României. Specialiştii ASF susţin cursuri de educaţie financiară şi în Republica Moldova, unde am deschis şi o sucursală a Institutului de Studii Financiare, contribuind astfel la consolidarea unei culturi financiare la nivel regional. În acelaşi timp, trebuie să subliniez că, de la preluarea mandatului actualei conduceri, Autoritatea de Supraveghere Financiară a trecut printr-o etapă complexă de transformare, care a vizat atât reconfigurarea profundă a activităţii instituţionale, cât şi îmbunătăţirea imaginii şi a percepţiei publice asupra rolului şi misiunii ASF. Am modernizat cadrul de reglementare al pieţelor financiare non-bancare, am consolidat protecţia consumatorilor şi am lansat un amplu proces de digitalizare, finanţat din fonduri europene, în valoare de 20 de milioane de euro. Această transformare digitală reprezintă o investiţie strategică în capacitatea ASF de a răspunde mai eficient realităţilor unei pi
eţe aflate în continuă schimbare. Construim o infrastructură care să permită decizii mai bine fundamentate, procese mai rapide şi o interacţiune directă şi transparentă cu cetăţenii şi cu entităţile supravegheate. Este un pas decisiv către o instituţie mai eficientă, mai conectată la piaţă şi mai aliniată la standardele europene”, a spus Gabriel Avrămescu.
G4Media.ro
Mihai Peticilă
Diana Ghimiși
