Educația juridică, alegerile, democrația pot fi incluse ca unități de învățare la disciplina „Consiliere și orientare”, dar trebuie gândit un „curriculum național pentru educație juridică” împreună cu judecătorii, procurorii, avocații, spune ministrul Daniel David

Competențele legate de cetățenie democratică, de alegeri, de educație juridică pot fi abordate la nivel liceal, conform noilor planuri-cadru, precum și la nivel primar și gimnazial în disciplina obligatorie „Consiliere și orientare”, ca unități de învățare, a spus ministrul Educației, Daniel David, miercuri, 29 octombrie. El a comentat astfel la semnarea unui protocol de colaborare pentru educație juridică și electorală  cu Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și cu Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR).  

Pe de altă parte, a spus el, „trebuie să gândim acest curriculum național pentru educație juridică”, alături de judecători, procurori și avocați:

• „Cred că trebuie să ne punem la aceeași masă, inclusiv cu judecătorii, cu procurorii, cu avocații pe care-i avem aici, cu autoritatea electorală, să gândim acest curriculum național pentru educație juridică. Pentru că, dacă vom avea copii care vor fi expuși la acele unități de învățare în curs obligatoriu și vor dori mai mult, să știe că pot să acceseze un opțional, astfel încât să-și îmbunătățească cunoștințele și competențele în acest domeniu. Cam acesta este planul pe care l-aș avea pentru următorul curriculum”.

Amintim că educația juridică face deja obiectul unui protocol între MEC și Ministerul Justiției, ce a impus desemnarea unor responsabili cu educația juridică la nivelul inspectoratelor și rapoarte pe care inspectoratele trebuie să le completeze cu activitățile juridice desfășurate în școli.

Noul protocol semnat de Ministerul Educației și Cercetării cu AEP și UNBR prevede organizarea de „ateliere, conferințe și campanii interactive în școli și universități, pentru a consolida înțelegerea principiilor statului de drept, a valorilor democratice și a participării civice, inclusiv în comunitățile rurale și zonele vulnerabile”, potrivit unui comunicat de presă.

Ministrul David a pus nevoia de competențe privind democrația și justiția în contextul combaterii analfabetismului funcțional înregistrat în România. „Copiii trebuie să iasă din școală cu competențe legate de cetățenie democratică, de democrație, de alegeri, componente de educație juridică”, a spus el.

• Oficialul a apreciat că acestea sunt „aspecte fundamentale. Nu poți să faci școală în lumea de astăzi și să spui că acestea sunt colaterale și neimportante”. Pe de altă parte, la nivel de curriculum, el a plasat aceste teme în cadrul disciplinei „Consiliere și orientare”, ca unități de învățare.

El a arătat că aceasta este o disciplină obligatorie la fiecare nivel de studiu – primar, gimnazial și liceal – dar a pus accentul pe schimbarea planurilor-cadru la nivel liceal. Despre dezbaterile ce au precedat adoptarea noilor planuri cadru, Daniel David a apreciat că „a fost complicat, foarte greu să ținem acest echilibru. Dar pentru a fi un bun cetățean, un bun specialist și un om mulțumit de propria viață e nevoie de toate cele patru componente”  științe, religie, cultură și „materiile care te pregătesc pentru viață”, în rândul cărora el a plasat și educația juridică.

Declarațiile lui Daniel David pe tema educației juridice, pe larg:

„Mă bucur că avem acest demers, în această formulă. Eu vă spun, ca ministru al Educației și Cercetării, nu sunt un ministru foarte comod, pentru că eu cred, în urma diagnosticului pe care l-am făcut în Raportul QX, că paradigmele în care ne-am dezvoltat până în acest moment, în zona educației și în zona cercetării, sunt paradigme deja vechi pentru o țară modernă și pentru o educație modernă. Sunt paradigme din anii ’90, unele cu rădăcini chiar din perioada comunistă. Și este clar că, dacă tot sunt ministru, mai ales în a doua parte a mandatului, misiunea este să schimbăm paradigmele, ceea ce nu este un lucru ușor. O problemă majoră pe care o avem în această zonă educațională este legată, așa cum am spus public de foarte multe ori, de analfabetismul funcțional.

Au știut și alții, înaintea mea, că este o problemă majoră. Întotdeauna lucrau numai cu mănuși: în loc să spună direct că avem o problemă cu analfabetismul funcțional, adică copiii, tinerii, oamenii au uneori cunoștințe teoretice, dar nu știu să le folosească în viața de zi cu zi și uneori nici nu au competențele necesare, le puneau într-o formulă mai acceptabilă și anume că vom dezvolta alfabetizarea funcțională. Cam același lucru – în oglindă, dar cumva eviți să spui că este o problemă majoră analfabetismul funcțional. Multă lume, la nivel internațional, nu doar în țară, consideră că este un potențial virus mortal pentru democrație și civilizație. Bun, și atunci, primele controverse pe care le-ați văzut în spațiul public, în legătură cu ce am încercat să fac la minister, au apărut în primăvară, când am propus noile planuri-cadru pentru învățământul liceal. 

Planuri cadru înseamnă ce materii predai, numărul de ore. Și după aceea te muți la conținuturile acelor materii și așa mai departe, pentru că acolo suntem ca în urmă cu 20 – 20 și ceva de ani. Nu ne-am actualizat planurile-cadru, n-am actualizat conținuturile. Și a fost o situație foarte complicată, fiindcă aveam de ținut un echilibru între patru componente: pe de o parte științele, pe de cealaltă parte religia, cultura națională și materiile care te pregătesc pentru viață. Evident că fiecare parte consideră că e mai importantă decât cealaltă și fiecare încerca să-și maximizeze numărul de discipline, numărul de ore. A fost complicat, foarte greu să ținem acest echilibru. Dar pentru a fi un bun cetățean, un bun specialist și un om mulțumit de propria viață e nevoie de toate cele patru componente. Iar în zona de pregătire pentru viață avem ceea ce ați punctat deja – copiii trebuie să iasă din școală cu competențe legate de cetățenie democratică, de democrație, de alegeri, componente de educație juridică.

Toate acestea sunt aspecte fundamentale. Nu poți să faci școală în lumea de astăzi și să spui că acestea sunt colaterale și neimportante. Astfel încât, prin acest protocol, le vom lua și mai în serios decât au fost luate până în acest moment. Deja și văd cum vor trebui implementate. Noi avem la fiecare nivel de studiu – primar, gimnazial și liceal – o disciplină obligatorie care se numește consiliere și orientare, iar acolo putem să prindem un anumit număr de unități de învățare care să fie specific dedicate acestor probleme – și legate de alegeri, și de educație juridică, mai general.

În plus, cred că trebuie să ne punem la aceeași masă, inclusiv cu judecătorii, cu procurorii, cu avocații pe care-i avem aici, cu autoritatea electorală, să gândim acest curriculum național pentru educație juridică. Pentru că, dacă vom avea copii care vor fi expuși la acele unități de învățare în curs obligatoriu și vor dori mai mult, să știe că pot să acceseze un opțional, astfel încât să-și îmbunătățească cunoștințele și competențele în acest domeniu. Cam acesta este planul pe care l-aș avea pentru următorul curriculum. Protocolul este un punct de stat foarte bun. Noi oricum am mai discutat, colaboram și înainte, dar cum am și formalizat astăzi acest lucru. Repet, nu este doar un moment de a bifa ceva, de a semna ceva. Pentru mine este parte din acele schimbări de paradigme pe care trebuie să le facem în educație pentru a ne pregăti altfel copiii pentru lumea care vine.”

Semnarea protocolului de colaborare – intervenția ministrului Daniel David, de la min. 10:

Foto: © Oleg Dudko – Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.