Educația media în școală, proiect Mediawise Society. Elevii n-ar trebui să fie ”protejați” de mesajele de propagandă, ci lăsați să le analizeze

Total
14
Shares
Vrea să impună educația media în școală, atât pentru elevi, cât și pentru profesori, bibliotecari, directori și toți actorii care au legătură cu politicile educaționale. Este vorba despre Nicoleta Fotiade, fondatoarea Mediawise Society și profesor la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București. Într-un interviu pentru Edupedu.ro, Nicoleta Fotiade ne-a dat (cu greu, pentru că nu crede în rețete) 4 ponturi despre cum se pot feri părinții de propagandă.

Edupedu.ro: Ce faceți la Mediawise Society? 

Nicoleta Fotiade: Facem educație media. Mediawise Society este un centru de resurse și formare în educație media și digitală pentru profesioniști din domeniul educației. Lucrăm cu aceștia să-și dezvolte competențe media și digitale pe care să le folosească în profesia lor, la clasă sau la bibliotecă, dar și în alte situații de învățare non-formale.

Construim împreună o comunitate de practică în care ne întâlnim, schimbăm idei, facem proiecte de educație media. O comunitate de practică cu oameni interesați și, mai ales, dispuși să introducă strategii de educație media în pregătirea formală și non-formală a copiilor, a tinerilor, chiar și a adulților.

Cel mai eficient și pentru noi și pentru cei cu care lucrăm este să intervenim în cadru instituțional – în școli, biblioteci și organizații neguvernamentale care fac programe de educație și formare.

Scopul nostru este să introducem în procesul de predare și învățare din școli aspecte din viața copiilor care țin de interacțiunea lor cu diverse instrumente și conținuturi de media. Propunem activități și metode de lucru care îi ajută pe elevi să învețe despre media (digitale sau de alt fel), pe care le folosesc deja în viața lor cotidiană, în diverse situații de informare, distracție sau socializare.

Strategiile de educație media folosite la clasă ajută la un mod de predare interactiv. Elevii sunt invitați să reflecteze la rolul lor de consumatori și utilizatori de media, să colaboreze unii cu alții, să discute, să schimbe păreri, să pună întrebări, să-și dezvolte înțelegerea critică. Pe site-ul www.educatiemedia.ro vei găsi mai multe informații despre ceea ce facem și cum le facem.

Din 2016, predau și la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității București un curs de educație și cultură media pentru studenții de la Pedagogie din anul III. Am avut libertatea de a experimenta metode și teme de curs care să ajute studenții să învețe conceptele de bază din educație media, pe care le-au folosit în proiectele de lecție propuse pentru examenul final. Nicoleta Rădăcină de la Școala 9 a fost la curs și a scris impresiile într-un reportaj.

Includerea educației media în formarea inițială a profesorilor pe termen lung este la fel de importantă ca cea continuă. Sper ca în următorii 10 ani cât mai multe universități să ia în considerare să introducă cursuri de educație media și învățare critică în formarea inițială a profesorilor. De aceea, de câte ori ni se oferă ocazia, încercăm să convingem autoritățile să introducă politici de educație media pentru formarea inițială și continuă a cadrelor didactice.

Edupedu.ro: De ce faceți asta, ați identificat nevoia sau lipsa acestui lucru? De ce ar avea cineva nevoie de educație media? 

Nicoleta Fotiade: Media sunt incontestabil cele mai ”importante mijloace contemporane de expresie culturală și comunicare” (David Buckingham). Noi, adulții, ne-am adaptat la media digitale. Copiii noștri cresc cu ele, au moduri diferite de interacțiune decât noi adulții.

Tehnologia digitală a transformat comunicarea mediată, care a devenit tot mai prezentă în viața noastră personală și profesională de mai bine de 15 ani.

Au apărut nevoi noi de învățare în această nouă realitate culturală și socială, în care media sunt foarte prezente. Inclusiv, nevoia de a distinge între conținuturile ‘rele’, care încearcă să ne dezinformeze, să ne manipuleze, și cele ‘bune’, care respectă regulile informării.

În interacțiunea cu media (de orice fel, inclusiv cele digitale), copiii și tinerii au nevoie de cunoștințe legate de felul cum funcționează platformele pe care le folosesc, cine sunt producătorii de mesaje media, să știe să navigheze prin tonele de informații. Au nevoie să-și exerseze gândirea și înțelegerea critică. Să înțeleagă cum și de ce folosesc diverse media și care le sunt drepturile și responsabilitățile în mediul digital. Să știe să creeze și să folosească conținuturi media fie că o fac pentru distracție, ca să se informeze sau să socializeze.

Însă, pregătirea școlară a copiilor și a tinerilor din România încă nu a integrat educația media și digitală cât să acopere serios nevoile lor complexe de folosire a conținuturilor și platformelor media digitale.

Acesta este unul dintre materialele video din campania online de promovare a educației media pe care Mediawise Society a inițiat-o în toamna anului trecut. David Buckingham, profesor și cercetător în educație media, membru de onoare în Consiliul Consultativ al Mediawise Society, explică foarte bine ce este educația media, de ce este necesară și de ce nu ar trebui să mai amânăm introducerea ei în formarea profesorilor și în pregătirea elevilor.

Edupedu.ro: Citeam Raportul de competitivitate Globala al WEF, iar România stă foarte prost la capitolul gândire critică predată în școală – locul 120 din 140 posibile. Spuneți-mi, vă rog, e o chestiune recurentă de generații sau e ceva nou? Ar trebui să se predea la școală sau în familie gândirea critică? 

Nicoleta Fotiade: Nu mă miră că suntem la coadă. Este de ajuns să ne uităm la modul învechit în care se predă în cele mai multe clase din România. La faptul că însuși profesorii au probleme să inițieze discuții deschise cu elevii lor, dar să aplice metode de dezvoltare a gândirii critice. Uneori, lucrez cu profesori care au probleme să-și argumenteze deciziile.

Mai văd problema asta la studenții mei. Majoritatea pare să aibă dificultăți (și curajul) de a se exprima, de a argumenta. Și, în mare parte, nu e vina lor. E vina sistemului de educație în care au crescut (sau nu au crescut). Deci, n-aș spune că e vorba de ceva nou.

După părerea mea, gândirea critică nu se predă. Se exersează. Înțelegerea critică se deprinde. Dar fără să cazi în cinism, însă. Gândirea critică are legătură cu modul în care analizăm, sintetizăm și evaluăm informații. Presupune abilitatea de a face legături logice, de a fi în stare să identificăm pe ce se bazează o informație sau alta, din ce surse vine acea informație, cât de credibile sunt acele surse de informare.

Presupune abilitatea de a ne pune întrebări atunci când ne întâlnim cu afirmații în care se fac niște presupuneri foarte simple, în termeni foarte simpliști, de tip alb și negru. Presupune abilitatea de a chestiona prejudecățile și concluziile noastre. Căci, de foarte multe ori, ne grăbim să tragem concluzii, fără a ne acorda timp de gândire (critică). De fapt, aș pune această abilitate pe primul loc.

Aceste abilități se deprind ușor-ușor de la vârste mici, încă din familie. Sigur, dacă părinții au aceste abilități. Și apoi la școală, unde învățarea devine tot mai sistematică și graduală.

Edupedu.ro: Ce aveți cu propaganda, v-a făcut ceva, v-a stricat țara și oamenii din ea – sau încă nu, dar nici nu vreți să o/îi strice? 

Nicoleta Fotiade: Suntem niște răi. Vrem să o decredibilizăm, să o anihilăm. Lăsând gluma la o parte, cuvântul ‘propagandă’ are o conotație negativă în spațiul nostru. Lumea o percepe mai degrabă în contextul comunicării politice și, de obicei, este de rău. Cineva încearcă să ne manipuleze într-o direcție greșită.

Propaganda este o formă de comunicare care încearcă să convingă prin diverse tehnici. Și cea mai folosită este apelul la emoții puternice. Este foarte prezentă în media, dar și în alte domenii. Este folosită de publicitari, oameni politici, chiar de simpli utilizatori pe social media.

Sigur, când e produsă cu metode profesioniste, de către niște instituții sau persoane cu putere, care pot promova aceste mesaje unui public larg, deja vorbim de un tip de propagandă cu șanse mai mari de a convinge și, uneori, chiar de a manipula. Cât strică propaganda, în general, e greu de stabilit. Mai ales că propaganda se materializează într-o diversitate mare de mesaje și de contexte de comunicare.

Scopul propagandei poate fi uneori bine intenționat. Activiștii pentru drepturile omului fac propagandă și se folosesc de tehnici propagandistice pentru a sensibiliza și a convinge. Greenpeace promovează mesaje de propagandă mai tot timpul. Unele funcționează, conving oamenii să acționeze, altele nu.

Dezideratul ar fi să nu facem propagandă. Că nu etic, că nu e moral. Ar fi o naivitate să credem că această formă de comunicare cu istorie lungă va dispărea. Mai ales în societatea digitală, mă îndoiesc.

Și atunci învățăm despre propagandă ca să înțelegem ce este, cum e folosită și ce impact poate avea. Învățăm toate astea ca să ne folosească atunci când interacționăm cu mesajele propagandistice de orice fel.

La școală, elevii n-ar trebui să fie ‘protejați’ de mesajele de propagandă. Ar trebui să li se ofere ocazia să le analizeze, să le evalueze impactul ca să își dezvolte abilități de gândire critică relevante pentru consumul lor de media.

Mediawise Society este implicată în proiectul european de educație media Mind over Media prin intermediul căruia formăm și asistăm profesorii și alți profesioniști care pot preda mai departe despre propagandă cu ajutorul unui instrument digital de învățare interactiv – mindovermedia.eu/ro.

Vezi VIDEO despre ce au învățat profesorii și bibliotecarii la atelierul nostru despre propagandă. Ne bucurat de feedback foarte bun. Pe câteva le-am cules în testimoniale video: aici, părerea uneia dintre profesoarele participante la atelier și aici restul.

Edupedu.ro: Pe scurt, pentru parinti, care sunt cele trei (4) lucruri pe care sa le stie ca sa identifice propaganda. 

Nicoleta Fotiade: Bine, fie, voi numi trei-patru lucruri. Dar tipul acesta de rețetă nu funcționează. Faptul că un părinte va citi acest răspuns nu e nicio garanție că va folosi informațiile cu prima ocazie când va fi expus unui mesaj de propagandă. E nevoie de exercițiu pentru asta. De aceea, tot cerem educație media pe termen lung la școală și, mai ales în pregătirea profesorilor. Să investim în educație media de la cele mai mici vârste.

  1. Nu te lăsa copleșit de emoții puternice. În cel mai profund sens, propaganda este un joc al minții ce exploatează temerile și prejudecățile oamenilor. Propagandistul știe cum să adapteze mesajele media în funcție de emoțiile și convingerile publicului pentru a declanșa exaltare și surescitare, ce anulează gândirea critică.
  2. Propaganda ți se adresează direct. Propaganda de succes spune povești simple, cunoscute publicului și credibile. Se folosesc metafore, imagini sau repetiții pentru ca poveștile să pară reale și adevărate.
  3. Atenție la informațiile simplificate. Mesajul simplificat excesiv este eficient atunci când expresiile atractive și ușor de reținut înlocuiesc gândirea critică. Informațiile simplificate nu ajută la îmbunătățirea cunoașterii și a înțelegerii. Dar pentru că oamenii preferă să diminueze complexitatea, această formă de propagandă este eficientă.
  4. Noi vs. ei. Propaganda poate servi ca o formă de război politic și social pentru a identifica și a defăima oponenți. Poate pune la îndoială legitimitatea, credibilitatea sau chiar caracterul și ideile adversarului. Oamenii sunt atrași în mod firesc de conflict și atunci propagandistul poate să se folosească de controversă pentru a obține atenție. Prin atacarea oponenților se încurajează o gândire tranșantă – de tip ‘alb/negru’, ‘noi vs. ei’ – care anulează gândirea bazată pe informații și idei complexe.

Edupedu.ro: Cât de greu/ușor este să duci în școli un asemenea subiect – educația media/propaganda? 

Nicoleta Fotiade: Educația media are nevoie de investiție pe termen lung. Mai întâi în formarea inițială și continuă a învățătorilor și profesorilor și apoi în cercetarea și evaluarea modului în care este predată elevilor. La școală poate fi predată inter-disciplinar sau în discipline dedicate – cum este cazul opționalului “Competență în mass media” de la liceu. Dar asta presupune voință din partea Ministerului Educației, din partea instituțiilor și implicare din partea profesorilor, bineînțeles.

Integrarea educației media în curriculum poate fi percepută ca un proces costisitor pe termen imediat. Dar cred că mai costisitoare vor fi efectele pe termen mediu și lung în lipsa acestui tip de pregătire în educația copiilor și  tinerilor.

Citeam acum câteva săptămâni despre o inițiativă legislativă a deputatului PNL Ovidiu Raețchi, care propune o nouă disciplină la liceu, începând de la clasa a XI-a, și care să fie intitulată: „Gândire critică în contextul fake news şi al ideologiilor extremiste“. N-aș susține această propunere legislativă pentru că nu rezolvă nimic și nici nu ajută educația media, în general. Va fi o pierdere de vreme și de bani, dacă se va pune în practică.

Am tot scris pe tema asta. Avem nevoie de educație despre media, comunicare mediată și toate aspectele care țin de acestea (inclusiv dezinformare) în pregătirea elevilor de la cele mai mici vârste. Ar trebui să se facă ținând cont de niște concepte de bază ale educației media, care să fie construite gradual într-o programă școlară, care să țină cont de nevoile de învățare ale copiilor și de abilitățile lor.

Ar trebui să facem educație media ca să dezvoltăm competențele media și digitale ale copiilor și tinerilor. Când alegem așa arbitrar o temă precum ‘fenomenul fake news‘ – pentru că se vorbește mai mult despre el de vreo doi ani încoace, putea să fie orice altceva – doar ne prefacem că-i învățăm pe copii despre media. Și nu va funcționa. Nu va avea rezultate reale. Cum zicea și prof. Sonia Livingstone de la London School of Economics de curând, educația media nu va fi niciodată o soluție simplă la o problemă specifică.

Educația media presupune investiție serioasă în analize de nevoi, formarea profesorilor și a învățătorilor, în cercetare de evaluare.

Edupedu.ro: Ce proiecte aveti, cui se adreseaza si cine poate participa? Sunt gratuite sau contra-cost? 

Nicoleta Fotiade: Oferta de ateliere de educație media și servicii este disponibilă pe site-ul nostru la www.mediawise.ro. Lucrăm cu grupuri de profesioniști și, uneori, copii și tineri. Deci înscrierea se face pentru grupuri de 10-20 participanți pentru un atelier. Unele sunt gratuite, altele sunt contra-cost în funcție de susținerea financiară pe care reușim să o atragem. Apropo, tare ne-ar ajuta un coleg/ă care să se ocupe de partea asta de atragere de fonduri și dezvoltare instituțională.

Tocmai încheiem proiectul Mind Over Media în România despre care am vorbit mai sus. Atelierul despre propagandă va fi disponibil contra-cost de la anul. Căutăm și fonduri suplimentare care să susțină activitatea de formare a profesorilor și bibliotecarilor, dar nu va fi ușor.

Din păcate, România nu are programe de susținere a educației media, cum se întâmplă în alte țări europene. În Belgia, de pildă, organizații de educație media ca a noastră sunt susținute uneori în proporție de 80% din bani publici, prin programe de finanțare ale Ministerului Culturii sau ale administrației locale.

La asta se adaugă faptul că proiectele de formare și de dezvoltare de resurse educaționale pe care le propunem sunt proiecte pe termen lung, care nu sunt foarte atrăgătoare pentru finanțatori. Le consideră costisitoare și nu propun rezultate imediate.

Dar, după 15 ani de experiență în domeniul educației media, al managementului de proiect în organizații neguvernamentale, părerea mea este că activitățile cu impact mic, cu rezultate care contează prea puțin pe termen lung sunt o pierdere de vreme, energie și expertiză.

Mediawise Society este membru fondator al IAME – International Association of Media Education – cu sediul la Bruxelles, care a fost înființată să ajute profesioniști din domeniul educației media să se întâlnească, să lucreze împreună, să devină o voce mai puternică pentru promovarea educației media.

FOTO: Nicoleta Fotiade

Total
14
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate

Replica ministrului Tineretului pentru gimnasta Corina Ungureanu: Finanțăm inclusiv clubul unde domnișoara Ungureanu își desfășoară activitatea, și ea știe foarte bine acest lucru

Ministrul Tineretului și Sportului, Bogdan Matei, a făcut câteva precizări pe Facebook, după ce gimnasta Corina Ungureanu a relatat dialogul pe care l-a avut cu demnitarul. Ministrul susține că este…
Vezi articolul