Elevii cu dizabilități și cei romi sunt afectați de persistența segregării și a discriminărilor în școli – avertizează raportul Departamentului de Stat al SUA privind drepturile omului în România

810 vizualizări
Foto: Pixabay.com
Sistemul românesc de educație este menționat și în ultima ediție a raportului Departamentului de Stat al SUA cu privire la respectarea drepturilor omului în România, prin trimiteri la situații de segregare și discriminare. Cele mai afectate grupuri, reiese din analiza americană pentru anul 2023, publicată săptămâna aceasta, sunt copiii romi și cei cu dizabilități, dar documentul face trimitere și la copiii care muncesc și a căror educație este afectată, precum și la nevoia de educație sexuală adecvată vârstei, pentru adolescenți.

În privința educației, chestiunea copiilor romi este principala problemă scoasă în evidență prin prisma drepturilor omului. Potrivit raportului, „în pofida unui ordin din 2016 al Ministerului Educației, ce interzice segregarea în ceea ce-i privește pe elevii romi, mai multe ONG-uri au raportat persistența segregării pe criterii etnice în școli. În septembrie, grupul civic Aresel a afirmat că școala Nicolae Bălcescu din orașul Drăgășani le-a respins câtorva zeci de copii romi din localitate admiterea în principala școală a localității, în pofida faptului că familiile au depus documentația necesară pentru înscriere și au întrunit cerințele generale pentru înscriere. În schimb, oficialii școlii ar fi trimis copiii la altă școală, care nu avea resurse și care era situată la marginea orașului”.

  • Documentul citează un raport realizat de către un comitet al Consiliului Europei, ce a constatat o serie de probleme în felul cum autoritățile se raportează la problemele comunităților rome, inclusiv lipsa unor investigații adecvate în cazuri de violență contra romilor. Este notată, în context, „segregarea persistentă a romilor în sistemul de educație”, pe lângă alte probleme referitoare la accesul acestei comunități la servicii de sănătate sau locuințe.

Raportul arată că discriminarea față de copiii cu dizabilități, în sistemul de educație, a fost „o problemă extinsă, cauzată de lipsa formării adecvate a profesorilor în ceea ce privește incluziunea copiilor cu dizabilități și lipsa de investiții pentru ca școlile să devină accesibile. Potrivit datelor oficiale, 40% dintre copiii cu dizabilități fie au fost plasați în școli segregate, fie nu au fost trimiși deloc la școală”. 

  • Organizațiile neguvernamentale au raportat și discriminarea la adresa persoanelor LGBTQI+, inclusiv la nivelul sistemului de educație, mai spune documentul Departamentului de Stat.

Raportul citează o serie de ONG-uri și observatori potrivit cărora au continuat să existe „bariere de infrastructură și Informaționale în calea capacității individului de a-și menține sănătatea reproducerii, inclusiv prin lipsa (…) educației sexuale adecvate vârstei, pentru adolescenți”.

Iar unele școli, asemenea unor străzi, organizații sau biblioteci, „au continuat să poarte numele unor persoane condamnate pentru crime de război sau crime împotriva umanității”, notează analiza citată.

  • Potrivit raportului, copiii cu vârste între 15 și 18 ani pot munci, conform legii, până la șase ore pe zi și maximum 30 de oră pe săptămână, atât timp cât nu le este afectată prezența la școală. Însă „mulți copii nu au mers la școală, atât timp cât munceau, potrivit unor relatări”, arată documentul.

Citește pe larg ce scrie acest raport despre justiția, fenomenul corupției și alte probleme legate de drepturile omului în România – pe G4Media.ro.

Citește și:
DOCUMENT Drepturile copiilor în România, încălcate în multe cazuri, remarcă Raportul Departamentului de Stat al SUA pe anul 2021: Abuzul asupra copilului, neglijența, violența emoțională, fizică și psihologică au continuat să fie probleme serioase

2 comments
  1. Este normal ca și elevii romani si de alte nationalitati sa nu fie discriminați Elevii romi sa concureze cu elevii romani sau de alte naționalități și admiterea sa se facă în ordinea mediilor obținute
    Admiterea oriunde trebuie sa nu se facă după criterii ednice ci după competente ,în ordinea mediilor

  2. Încep și ăștia ca francezii în anii “90 :ca nu ii integram,ca ii discriminam,ne țineau discursuri cu ce ar trebui sa facem și acum ei nu știu cum sa scape de ei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Absolut toți angajații din sectorul public, inclusiv profesorii, plus toți șomerii și toți tinerii care nici nu muncesc, nici nu merg la școală vor avea competențe digitale de bază în 2030, promite planul guvernamental de acțiune numit „Deceniul digital” în România / Ținta: 6,71 milioane de români să dețină asemenea competențe

100% dintre angajații care vor lucra în sectorul public în 2030, absolut toți șomerii, precum și 100% dintre tinerii care nici nu muncesc, nici nu merg la școală (NEET) vor…
Vezi articolul

DOCUMENT Salariile profesorilor din România să fie legate de performanța acestora, reformele în certificarea și evaluarea lor să fie revizuite, să fie luate măsuri care să evite suprapuneri și conflicte de interese în evaluările școlilor – printre cele 18 recomandări-cadru ale OCDE pentru Ministerul Educației

Salarizarea profesorilor, organizarea sistemului de școli, modul cum se desfășoară evaluarea acestora și cum sunt colectate datele – toate prezintă plusuri, dar și foarte multe minusuri, într-un raport elaborat de…
Vezi articolul

Critici dure într-un raport al Parlamentului European la adresa regulilor din Legea Deca-Iohannis privind verificarea plagiatului și mandatele rectorilor / Monitorizarea dă exemplu cazurile Cîmpeanu, Ciucă, Bode și invocă „influența și abuzul de putere politică” ca principale amenințări pentru libertatea academică

Influența politicului și abuzul de putere politică, precum și problema conducerii instituționale sunt principalele probleme cu care se confruntă România, când vine vorba despre mediul său academic, potrivit unui raport…
Vezi articolul

INFOGRAFIC Abandonul școlar are „cea mai ridicată contribuție în ceea ce privește natalitatea în rândul minorelor”, mai mult decât sărăcia – studiu Salvați Copiii / Una din trei mame sau gravide minore, participante la cercetare, a rămas însărcinată în jurul vârstei de 15 ani

Una din trei fete care sunt, în prezent, mame sau gravide minore, din rândul unui grup considerabil care a luat parte la un studiu Salvați Copiii, a rămas însărcinată pentru…
Vezi articolul