Evaluarea online, modificarea structurii anului școlar și felul cum s-a făcut testarea Covid-19 a elevilor – surse majore de nemulțumire pentru profesorii participanți la un nou studiu despre școala în pandemie / Cei mai mulți spun că și-au întărit abilitățile digitale, jumătate – că vor continua să folosească platformele online

878 de vizualizări
Foto: © Syda Productions | Dreamstime.com
Predarea online a produs reacții împărțite în rândul profesorilor, însă opiniile lor devin mult mai categorice, mai precis de dezacord, atunci când vine vorba despre evaluarea online sau despre măsuri administrative din perioada pandemiei Covid, precum modificarea structurii anului școlar 2021-2022. Așa sugerează un studiu pe tema atitudinilor față de școala online din pandemie, semnat de universitarii Sabina-Adina Luca și Bogdan Gheorghiță în Revista de Pedagogie.
  • În studiul lor, Atitudini față de activitatea didactică online în învățământul preuniversitar din România, în context pandemic, cei doi autori, lectori la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, au colectat printr-un chestionar online opiniile a peste 1.000 de cadre didactice din învățământul primar, gimnazial și liceal, angajați ai Caselor Corpului Didactic și ai inspectoratelor școlare din toate județele. Eșantionul nefiind unul probabilist, el nu poate determina concluzii despre opiniile profesorilor la nivel național, dar rezultatele sugerează tendințe cu privire la modul cum au perceput profesorii activitățile online și alte măsuri luate în pandemie.

Potrivit studiului, participanții la sondaj nu au atitudini categorice cu privire la eficiența sau ineficiența predării online: cei mai mulți dintre respondenți (40%) nu consideră procesul educațional online nici eficient, nici ineficient, iar cei care îl consideră eficient sau ineficient au ponderi similare, de circa 30% din totalul respondenților.

Opiniile au fost împărțite, în mod similar, când vine vorba despre măsuri precum eliminarea tezelor naționale, cu care nu au fost de acord 40%, iar 36% dintre participanții la studiu au fost de acord – opinii polarizate, fără omogenitate a atitudinilor.

Pe de altă parte, opiniile devin mult mai tranșante când vine vorba despre evaluarea online. Cei mai mulți respondenți (64%) o consideră ineficientă, doar 11,5% o consideră eficientă.

În același timp, opiniile au fost mult mai clar împotriva unei măsuri care a stârnit discuții multe – schimbarea structurii anului școlar 2021-2022. Potrivit studiului, 73,3% dintre participanți, deci o majoritate largă, nu au considerat măsura potrivită (10,7% au considerat-o potrivită, 15,9% – indeciși).

Opinii cu privire la testarea Covid-19, despre abilitățile și platformele digitale

Iar studiul indică faptul că participanții au apreciat drept bună ideea de testarea Covid-19 a elevilor, dar nu au fost mulțumiți de modul cum s-a desfășurat acest proces: 73,9% dintre participanți au considerat că a fost o decizie bună, dar tot atâția (73,8%) nu au fost de acord cu modalitatea de implementare.

Studiul citat sugerează și o creștere semnificativă a încrederii profesorilor în abilitățile lor de predare online. Astfel, dacă aproape jumătate dintre respondenți (47,8%) spun că nu se considerau pregătiți pentru a preda online la începutul pandemiei, în momentul desfășurării sondajului (februarie-martie 2022) 80,9% se considerau pregătiți pentru acest tip de predare și doar 2,9% se considerau vulnerabili. În privința platformelor utilizate, dacă 10% dintre respondenți spun că foloseau instrumente precum Microsoft Teams, Google Classroom, Moodle sau Edmodo înainte de pandemie, acum 77,9% spun că le-au folosit în pandemie, iar 53% – că le vor folosi și în viitor, indiferent de contextul pandemic.

În privința lucrurilor pozitive legate de școala în pandemie, peste jumătate dintre respondenți au menționat dezvoltarea competențelor digitale (77,3%), descoperirea unor resurse educaționale utile și pentru predarea față în față, descoperirea de noi modalități de adaptare a curriculumului. Aspecte negative: interacțiunea dificilă cu elevii este, de departe, principala problemă văzută de respondenți (70,3%), urmată de disconfortul produs de folosirea intensivă a calculatorului, cel cauzat de munca de acasă, cel de susținere a activității didactice de acasă. Din totalul respondenților, 5,5% au spus că nu există aspecte negative.

  • Autorii studiului arată, în concluziile analizei (integral aici), că “digitalizarea va fi, cel mai probabil, un fapt firesc al activităţilor didactice în viitor. Generaţiile de „nativi digitali” vor presa, în mare măsură, în această direcţie. Se spune că mintea nu este un vas ce trebuie umplut, ci un foc care trebuie aprins (Plutarh). Am putea concluziona că, la momentul pe care îl traversăm, focul digitalizării a fost aprins” .

Foto: © Syda Productions | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Discuții despre plângeri penale între primarul Constanței și o elevă de liceu, pe subiectul burselor de merit. Vergil Chițac: „Domnișoară, să nu vă alegeți dumneavoastră cu plângere pentru că faceți presiuni înaintea votului”

Asociația Elevilor din Constanța a acuzat, luni, că primarul Vergil Chițac vrea să taie bursele de merit ale elevilor în ședința consiliului local din 15 decembrie, potrivit unui comunicat de…
Vezi articolul

DOCUMENT Mai mulți istorici protestează față de „cenzura” prin care se limitează accesul liber și neîngrădit la Arhivele Naționale: „Crimele trecutului nu pot fi acoperite prin acte administrative” / „Reprezintă un reflex care apropie România de regimurile dictatoriale”

Mai mulți istorici semnează o scrisoare deschisă prin care protestează împotriva deciziei administrative adoptate de Arhivele Naționale ale României, prin care se limitează accesul liber și neîngrădit, la documentele ce…
Vezi articolul

Scrisoare deschisă a Academiei Române: Mai puține ore de Fizică înseamnă scăderea capacității creative a tinerilor pentru domeniile de vârf, România urmând să ajungă o țară ‘outsourcing’

Un număr redus de ore de fizică poate reprezenta un moment în care firul educației științifice din țara noastră să se rupă iremediabil, atrage atenția Academia Română într-o scrisoare deschisă,…
Vezi articolul