Ministerul Educației și Cercetării susține că ministrul Daniel David nu este supus niciunei forme de presiune pentru a aproba programa de Limba și literatura română în forma propusă. Într-un răspuns la solicitarea Edupedu.ro, trimisă ministerului pe fondul acuzațiilor aduse de consilierul onorific al ministrului, Radu Szekely, MEC a transmis că afirmațiile sale nu reprezintă poziția oficială a instituției.
- Amintim că Radu Szekely, consilier onorific al ministrului Daniel David din aprilie 2025, a acuzat, într-o postare publicată recent pe pagina sa de Facebook, că programa de Limba și literatura română a fost prezentată „foarte târziu” pentru ca „ministrul să cedeze sub presiunea timpului puțin rămas”.
„Afirmațiile unui consilier onorific nu reprezintă poziția instituțională a ministerului. Ministerul Educației și Cercetării nu a exercitat presiuni și nu este supus niciunei forme de presiune în legătură cu aprobarea programelor școlare pentru Limba și literatura română”, se arată în răspunsul din partea MEC.
„Ministrul Daniel David nu a fost supus unor presiuni pentru aprobarea programei «.în forma prezentată» de coordonatorii științifici. Ministerul analizează fiecare programă strict prin prisma: standardelor curriculare, legalității, coerenței interne, compatibilității cu profilul de formare al absolventului”, mai transmit reprezentanții MEC.
Aceștia au mai explicat că, în momentul de față, programa se află în „evaluare tehnică”, iar eventualele modificări pe care documentul le-ar putea suferi „sunt parte firească a procesului de elaborare a unui document curricular major”.
În aceeași postare, Radu Szekely a afirmat că profesorii care au participat la elaborarea programei de română au fost forțați să tacă, prin semnarea unui contract de confidențialitate. Aceleași acuzații au fost făcute și de profesorul universitar Liviu Papadima, care a scris, într-o analiză publicată pe Contributors, că Ministerul a luat „o măsură oficială fără precedent: cei care au lucrat la elaborarea programelor au fost somați să semneze un contract de confidențialitate, prin care se obligau să nu dezvăluie nimănui ce se discută în grupurile de lucru. De parcă ar fi participat la proiectarea unei dotări militare ultrasecret și nu a unui document care urma oricum să fie pus în câteva săptămâni sub ochii cetățenilor”.
Monica Halaszi, membră a grupului de lucru pentru noua programă, a declarat public că proiectul pus în dezbatere nu reflectă opiniile sale despre modul în care ar trebui să fie predată această disciplină: „Am făcut parte din grupul de lucru, dar produsul care se află acum în transparență decizională nu reprezeintă neapărat munca mea sau viziunea mea despre studiul disciplinei limba și literatura română în liceu”. În plus, aceasta a subliniat că speră ca programa să fie modificată.
Într-un comunicat de presă publicat joi, 11 decembrie, Ministerul Educației și Cercetării a respins aceste afirmații. Reprezentanții instituției susțin că profesorii din grupurile de lucru pentru noul curriculum au semnat doar contracte de prelucrare a datelor cu caracter personal (GDPR).
- „Documentele transmise spre semnare de către membrii grupurilor de lucru nu sunt de tipul contract de confidențialitate, în sens juridic, ci reprezintă un acord de prelucrare a datelor cu caracter personal, respectiv declarație standard pe proprie răspundere, formulare utilizate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE) pentru toate grupurile de lucru tehnice ale ministerului, odată cu aplicarea prevederilor GDPR”, se precizează în comunicat.
„Formularea «nu voi divulga sub nicio formă informații legate de activitatea specifică»” se referă la materiale interne, drafturi tehnice, versiuni nefinalizate ale documentelor în lucru, clasificate temporar drept documente intermediare/secret de serviciu până la publicare”, a mai menționat ministerul.