EXCLUSIV Cum a resuscitat Mariana Dogaru, președinta consiliului ARACIP, prin decizie personală, un atestat abrogat prin Hotărâre de Guvern. Pe baza formularului abrogat școlile acreditate primesc finanțarea de la stat

2.148 de vizualizări
Mariana Dogaru / Foto: Alfabetar
Mariana Dogaru, președinta consiliului Agenției Române pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP), a dat o decizie prin care instituția emite în continuare același model de atestat privind nivelul calității educației pentru unitățile de învățământ, deși modelul respectiv a fost abrogat printr-o hotărâre de guvern chiar de către Cabinetul Ciucă. Este vorba despre hotărârea nr. 649 din 11 mai 2022.

Până la data de 19 mai 2022, ARACIP elibera un atestat privind nivelul calităţii educaţiei oferite de către unitatea de învăţământ tuturor școlilor care treceau prin evaluări periodice. Acest atestat a fost însă a fost abrograt prin Hotărârea nr. 649 din 11 mai 2022 care modifica și completa metodologia de evaluare periodică a organizațiilor furnizoare de educație. Atestatul era prevăzut în Anexa 3 a HG 993/2020, iar în noul act normativ la Articolul I, alineatul 19 scrie că „Anexa nr. 3 se abrogă”.

Dar despre acest atestat în continuare se precizează în HG 993 la articolul 15 că:

“(1) În cazul evaluării externe periodice, ARACIP eliberează un atestat din care reiese nivelul de calitate existent în cadrul unităţii de învăţământ respective, raportat la indicatorii de performanţă din standardele de referinţă evaluate.

 (2) Atestatul va menţiona nivelul rezultatelor obţinute de unitatea şcolară la evaluarea externă, având în vedere şi indicii de eficienţă stabiliţi pe baza datelor colectate în urma proceselor de evaluare internă a calităţii educaţiei, pe baza metodologiei proprii a ARACIP.

(3) Modelul de atestat al nivelului de calitate a educaţiei furnizate este prevăzut în anexa nr. 3 la hotărâre”. Anexa respectivă a fost abrogată, deci modelul respectiv a fost anulat de Guvern. Cum arăta acest atestat al cărui model a fost abrogat – un exemplu poate fi consultat aici:

Pe 31 august, Mariana Dogaru a dat o decizie prin care se păstrează formatul de atestat, potrivit documentului obținut de Edupedu.ro. În preambulul deciziei președintei consiliului ARACIP, aceasta invocă HG 993/2020 cu modificările și completările ulterioare, chiar actul normativ care abrogă modelul de atestat pe care aceasta a decis din proprie inițiativă să îl aprobe pentru a fi din nou eliberat către școli. De menționat că nu există niciun act normativ care să precizeze că președintele consiliului ARACIP ar trebui să aprobe acest model de atestat sau că atestatul astfel aprobat, prin semnătura Marianei Dogaru, ar avea vreo valabilitate juridică sau administrativă.

Practic, ARACIP eliberează acum unităților de învățământ, școli sau grădinițe, atestate care nu există, ca model de certificat, în vreun act normativ.

Decizia „a fost emisă în 15 exemplare originale”, se arată în document. Formularul este aproape identic cu cel abrogat de HG.

Cum arată un atestat pe noul formular aprobat de Mariana Dogaru:
La ce este folosit atestatul?

Conform articolului 18, alineatul 2 din HG 993/2020, „finanțarea în învățământul preuniversitar se va realiza luând în considerare rezultatele procesului de evaluare externă periodică”. Iar acest model de atestat, pe care Guvernul l-a abrogat, era folosit exact pentru ca școlile să primească un document pe baza căruia să ateste că au fost evaluate periodic și că pot primi în continuare finanțare. Doar că atestatul respectiv, fiind abrogat ca model de document, ARACIP și Ministerul Educației, din punct de vedere juridic, ar fi trebuit să îl reînființeze printr-un act normativ similar, potrivit juriștilor consultați de Edupedu.ro. În acest moment este un act administrativ care produce efecte doar în interiorul și pentru instituția care l-a eliberat, conform opiniei specialiștilor.

Atribuțiile președintelui Consiliului ARACIP nu cuprind eliberarea de atestate școlilor, pe baza cărora acestea să primească finanțarea de la buget, după evaluarea periodică:

Potrivit Regulamentului de organizare și funcționare al Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, aprobat prin HG 155 din 2022, președintele Consiliului ARACIP are următoarele atribuții:

a) exercită funcția de ordonator de credite, în condițiile prevăzute de lege;

b) propune ministrului educației structura organizatorică detaliată a ARACIP, în vederea aprobării;

c) aprobă statul de funcții ale ARACIP în baza structurii organizatorice detaliate aprobate prin ordin al ministrului educației;

d) asigură conducerea operativă a Consiliului ARACIP, coordonează și răspunde de activitatea aparatului ARACIP;

e) reprezintă ARACIP în justiție, în raporturile cu Ministerul Educației, cu celelalte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice din țară și din străinătate, cu orice instituție, organism interesat în domeniul de activitate al ARACIP;

f) coordonează ducerea la îndeplinire a hotărârilor Consiliului ARACIP;

g) organizează împreună cu Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS) consultări bianuale între cele două agenții;

h) aprobă raportul anual cu privire la activitatea ARACIP, care se publică pe site-ul ARACIP;

i) întocmește și înaintează Consiliului și ministrului educației raportul anual cu privire la activitatea departamentelor pe care le coordonează;

j) aprobă încadrarea, promovarea și eliberarea din funcție a personalului din cadrul departamentelor pe care le coordonează, în condițiile legii, precum și aplicarea, dacă este cazul, de sancțiuni disciplinare;

k) propune Consiliului programul de pregătire profesională pentru personalul din aparatul propriu al ARACIP;

l) aprobă procedurile operaționale necesare bunei funcționări a ARACIP.

Ce înseamnă acreditarea unei școli/grădinițe?

Standardul de acreditare reprezintă cerinţele minime obligatorii, pentru existenţa şi funcţionarea oricărei unităţi de învăţământ, aşa cum sunt ele definite de legislaţia în vigoare. Aceste condiţii vizează, pe lângă existenţa tuturor cerinţelor îndeplinite la autorizare, şi funcţionarea, conform reglementărilor legale în vigoare, a unităţii de învăţământ, precum şi obţinerea rezultatelor scontate în urma furnizării serviciilor de educaţie. Acreditarea se acordă în condiţiile în care toate cerinţele standardelor de autorizare şi de acreditare sunt îndeplinite. Nivelul calităţii definit prin standardele de acreditare este „satisfăcător“, prevede HG 994/2020.

Acreditarea înseamnă bani – unitatea de învățământ primește costul standard per elev, în acest caz per preșcolar. Pentru anul în curs, tariful pentru acreditare este de 19.194 lei (3 salarii de bază, conform grilei de salarizare, în sumă brută, pentru funcția de profesor, cu grad didactic I și cu vechime peste 40 de ani în învățământul preuniversitar de stat). Mai multe detalii aici.

Metodologia de evaluare instituțională în vederea autorizării, acreditării și evaluării periodice a organizațiilor furnizoare de educație prevede la art. 3 următoarele:

„(1) Procesul de acreditare presupune parcurgerea a două etape succesive:

  • a) autorizarea de funcționare provizorie;
  • b) acreditarea.

(2) Procesul de evaluare externă periodică a calității educației în unitățile de învățământ preuniversitar acreditate se realizează cel puțin o dată la 5 ani.

(3) Procedurile de evaluare externă în vederea autorizării, acreditării și evaluării externe periodice a calității educației se derulează la cerere, pe bază de contract încheiat cu ARACIP, și se finalizează cu emiterea ordinului ministrului educației și cercetării, la propunerea ARACIP, respectiv cu emiterea de către ARACIP a Atestatului privind nivelul de calitate a educației furnizate, după caz, în cazul constatării îndeplinirii standardelor naționale de calitate.”

Informații de context

Reamintim că Guvernul a aprobat noul regulament de organizare al ARACIP pe 2 februarie 2022. Actul normativ care reorganizează Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar a abrogat hotărârea prin care instituția a fost organizată în 2005 și a instituit o nouă organigramă, noi reguli pentru stabilirea conducerii, pentru noi direcții, un număr mai mare de angajați și o cu totul altă abordare în privința acestei agenții, care până în ianuarie 2022 a fost una specializată.

Noile reguli privind ARACIP prevăd că cei 15 membri ai Consiliului acestui for trebuie să fie “actori relevanți implicați în procesul educațional din România” și să aibă experiență didactică. Ei trebuie să fie 6 experți din Direcția pentru asigurarea calității, 5 reprezentanți ai Ministerului Educației, 2 reprezentanți ai altor autorități din sistemul de educație (responsabili cu activitățile de învățământ din MAI și MApN), un reprezentant al Asociației Școlilor Particulare și un reprezentant ARACIS. Mai multe detalii aici.

Reamintim că recent la ARACIP a mai apărut o inovație, pentru evaluarea creșelor – șefa Mariana Dogaru le cere, cu aprobarea secretarului de stat Lixandru, o declarație la notar că îndeplinesc standardele de calitate.

Citește și:
Fostul avocat personal al Marianei Dogaru, președinta Agenției pentru calitate în învățământ, cea care acreditează școlile, continuă să fie plătit de ARACIP cu 2.850 de euro pe lună
Mariana Dogaru, președinta Agenției care acreditează și autorizează școlile și grădinițele, susține că a fost propusă în consiliul ARACIP și de Universitatea din București / Instituția neagă că ar fi făcut o asemenea propunere
Republica Dolj în ARACIP – Cum au ajuns în funcții cheie din Agenția care asigură calitatea în învățământ apropiați ai președintei Mariana Dogaru. Al doilea om din instituție a fost coleg de liceu cu Dogaru, care i-a echivalat activitatea de profesor de cultură civică cu 7 ani vechime în specialitatea studiilor juridice necesare exercitării funcției / Avocatul care a reprezentat-o pe Dogaru într-un proces împotriva Agenției este acum avocatul ARACIP, pe aproape 10.000 de euro în 4 luni

11 comments
  1. Constantin sa se duca la Dolj la pachet cu Republica Dolj. La cate gafe a facut pana acum si continua sa faca Ministerul Educatiei nu are nicio pozitie dupa cum observam si asta se intampla cand esti Lider de SINDICAT!
    Oare ARACIP va mai elibera aceste atestate incontinuare dupa aceste dezvaluiri? Sa-i fie rusine pentru ca scolile alea platesc niste taxe, se pregatesc temeinic pentru evaluari si voi va bateti joc de ele. Lipsa de experienta si-a spus cuvantul, mai bine ramanea invatatoare la tara. O impostoare nu are ce cauta in fruntea unei agentii ca ARACIP!

  2. ”Somnul rațiunii naște monștri(i)” prezenți și viitori…
    A se citi: Lipsa de expertiză în domeniu, sigur naște monștri… Precum ”certificatul de calitate Aracip” sau, mult mai curtatul ”Grad de înceredere ridicat” inventat (de mult) de sora mai mare… Cu aceleași efecte năucitoare, nerelevante, nesemnificative pentru calitatea educației … Și, fix, fără o bază legală!
    Deși „asigurarea calității” (simulacrul respectiv) a rămas încleștată în acceași paradigmă a unei inspecții suplimentare/suprapuse cu ceea ce face inspectoratul școlar, după 17ANI (!!!) nimeni nu sesizează penibilul situației în care se zbate aracip – deși semnale de alarmă au fost lansate „fără număr”!
    Un exemplu interesant: Finlanda (tot este (încă) la modă în discuțiile despre performanță în educație) a hotărât în 1970 că în 1990 vor desființa inspectoratele școlare. În 1990 au procedat la ce au hotărât în urmă cu 20 de ani. Nu a fost simplă schimbare legislativă , practic a fost o resetare fundamentală a filozofiei evaluării școlilor în sistem: TRECEREA DE LA INSPECȚIE ȘCOLARĂ (verificarea conformității cu legislația etc) la evaluarea /autoevaluarea sensibilă (a progresului școlii) etc etc .
    O analiză sumară a ”standardelor aracip” utilizate în sistemul nostru educațional va constata diferențe nesemnificative între vechile standarde (2007) și cele actuale (2022). Nicio schimbare de filozofie în ceea ce privește formularea criteriilor, a conceptualizării acestora etc.
    PS. „„Managementul Calității este tratat ca domeniu separat – total greșit – deoarece filosofia acestuia trebuie integrată în toate activitățile organizației…
    Repetăm: Lipsa unei expertize reale în domeniu , evident va naște mulți „monștri” de aici încolo… Și timpul trece….! Evident în defavoarea sistemului educațional!

  3. Daca doamna nu-si da demisia, se impune demiterea ei, deoarece este un pericol la adresa sistemului de invatamant romanesc.
    Nu are ce cauta sa predea la universitate, liceu si nici chiar la clasele mici…sau poate preda la sindicate.
    In schimb ar putea sa predea la “scoala vietii” urmatoarele: impostura, minciuna, manipularea…si se poate continua.

  4. In calitate de Presedinte ARACIP are voie sa emita decizii cu caracter juridic in mintea ei 😀. Habar n-are nici macar care ii sunt atributiile oricum e un trapadus pentru toti, bine tinem cont si fata ei doar seamana cu unul din povestea celor 3 purcelusi.

  5. Cum sa faci asemenea greseli cu 2 consilieri juridici si un avocat? Pai pentru ce sunt platiti aceste 3 persoane? Si Vascu Janina marea jurista ce face? Realizati imbecilitatea acestei creaturi cat de mare poate sa fie? Doamna Ligia Deca dvs dormiti?

    1. Este posibil sa faci asemena greseli prin faptul ca nu profesionalismul a fost luat in calcul la angajarea celor 2+1, ci acordarea unor favoruri si platirea unor datorii.

    2. Când ARACIP ajunge să fie condus de o mare expertă în periat și pupat papucii șefilor (uitați-vă fotografiile în care este lipită de Iosifescu sau la inimioarele nelipsite de pe pagina plagiatorului Câmpeanu), nu este de mirare a acolo domnește impostura.
      Comisia de concurs condusă de doamna Dogaru a promovat numai persoane care nu au nicio legătură cu educația sau evaluarea calității educației: șefi de departament agramați care nu au promovat examenul de definitivat și nu fost niciodată titulari în sistemul de învățământ sau care sunt specialiști în distribuirea produselor farmaceutice coordonează evaluarea externă a calității sau școlile internaționale, coordonatori de regiuni care au aterizat de pe la bănci falimentare, au fost instructori de fitness, vânzători de clătite și hot dog, secretare, personaje cu diplome nerecunoscute de statul român (unde credeți că mai lucrează fosta președintă?), pensionari etc. Desigur, nu putea lipsi nr. 2, colega de clasă, mare juristă căreia președinta îi justifica experiența în domeniul juridic prin orele de cultură civică predate la școala de la țară unde a fost titulară.
      Și uite așa Hotărârea Consiliului ARACIP nr. 11 – 2022 (https://aracip.eu/categorii-documente/activitate-curenta-hotarari-consiliu-aracip) a ajuns să cuprindă o erată de 148 de pagini, dovada incompetenței celor ce au fost angajați de noul ARACIP să revoluționeze învățământul românesc.
      Edu.Pedu, ce-ar fi să solicitați cv-urile șefilor de departamente și coordonatorilor de regiuni și județe? Ați avea subiecte pentru un an …
      În virtutea transparenței cu care se lăuda Mariana Dogaru, ar putea să le publice pagina agenției, să afle și școlile la cine se duc banii lor.

  6. Cum ramane cu SIMULAREA asigurarii calitatii educatiei – de 17 ani, din 2005 incoace, datorita trist-celebrei OUG 75-2005 – in invatamantul preuniversitar si cel superior, doar pentru a justifica birocratic si rupt de realitate finantarea anuala bugetara a fiecarei scoli si universitati acreditata de ARACIP si ARACIS, dar eludand complet principiile, tehnicile si instrumentele Managementului calitatii ??? Autorii OUG 75-2005 nu au avut vointa politica si competentele necesare abordarii, conceperii si implementarii unei reale/ nesimulate asigurari a calitatii educatiei, pe baza standardelor internationale (bine cunoscute si aplicate la noi mai ales in mediul privat dar si in tot mai multe entitati publice)… A rezultat o monstruoasa, costisitoare, ineficienta deci INUTILA birocratie determinata de pretentiile ARACIP si ARACIS ca fiecare scoala/ universitate sa produca periodic o mare cantitate de documente – chipurile doveditoare ale indeplinirii/ satisfacerii numeroaselor criterii (denumite la noi „standarde” pentru impresia artistica!) prestabilite din birourile ARACIP si ARACIS, fara implicarea si consultarea celor care ar trebui sa le si realizeze…In plus a fost ocultata cu buna stiinta vechea constatare – valabila nu numai in Romania !! – „HARTIA SUPORTA ORICE”
    Multi cercetatori straini dar si romani au demonstrat si explicat de peste un deceniu ceea ce ei denumesc „ESECUL INTERNALIZARII ASIGURARII CALITATII EDUCATIEI IN SCOLILE SI UNIVERSITATILE ROMANIEI” (adica lipsa totala de interes, competente si activitati specifice la nivelul fiecarei scoli si universitati pentru a implementa si utiliza Managementul calitatii, una din etapele acesteia fiind exotica Asigurare a calitatii, ambele fiind ignorate total – in fond si forma – de decidentii Romaniei, inclusiv de presedintele care a promulgat Legea 87-2006 de aprobare a OUG 75-2005)… In conferinte si reviste stiintifice din strainatate si Romania, unii autori straini si romani (inclusiv membri ai echipelor unor autori ai OUG 75-2005) au demascat public acest contraproductiv demers pseudo-stiintific, dovedit a fi total ineficient si necesitand abrogarea OUG 75-2005….Oricine poate constata astazi, dupa 17 ani de simulacre, ca nici nu se mai poate vorbi de calitatea educatiei in scolile si universitatile romanesti, ci de NON-CALITATE, avand in vedere numeroasele CONTRAPERFORMANTE – tot mai multe, evidente si grave – mai ales in invatamantul preuniversitar, cu toate enormele resurse financiare irosite doar pentru a simula asigurarea calitatii educatiei (si a justifica finantarea bugetara) si in ciuda frecventelor interventii publice privind subfinantarea cronica a educatiei in Romania… Ce se va intampla cu OUG 75-2005 in promisul proces de restructurare a educatiei nationale?
    Conform conferintelor ministrilor educatiei din UE16, DOAR universitatile au nevoie de asigurarea calitatii educatiei (si aceea inspirata din practicile mediului de afaceri – ciclul PDCA, modelele ISO 9001 si EFQM), NU si invatamantul preuniversitar !! Dar autorilor OUG 75-2005 nu le-a pasat de aceste recomandari, au ignorat total mediul de afaceri si elevii/ studentii pentru a aplica in stil DAMBOVITEAN dar cu ifose stiintifice ceea ce stiau ei mai bine de decenii – “modelul Leviathan” (din Stiintele politice ale secolului al XIX-lea) care nu are absolut nimic de-a face cu asigurarea calitatii educatiei !!!!!!!!!!! Dar a fost decretat ca fiind modelul romanesc al asigurarii calitatii educatiei!…. Mai mult, contrar recomandarilor ministrilor educatiei si ignorand atat fundamentele acestora cat si REALA asigurare a calitatii educatiei, autorii OUG 75-2005 au introdus SIMULAT asigurarea calitatii educatiei si in invatamantul preuniversitar (cu siguranta, pentru a epata si a da un “exemplu” CE si UE de ceea ce dorim si putem face noi, in Romania !!) … In consecinta ARACIP nici nu ar fi trebuit sa existe !!!! Inclusiv pentru ca nu are echivalent in statele membre ale UE!!!…. Dar si pentru ca, in 17 ani de simulacre SI CU BIROCRATIE MONSTRUOASA, a consumat resurse financiare imense doar pentru A SE FACE CA JUSTIFICA finantarea bugetara a celor cca 6300 unitati de invatamant din preuniversitar … Cu costuri imense acoperite de scoli din propriile resurse si asa insuficiente… PANA CAND vor mai continua aceste CONTRAPRODUCTIVE SIMULACRE in Romania?

  7. Veșnica problemă… O chestiune veche preluată de la blamata veche conducere aracip…
    Mărețul atestat era inventat de vechea conducere deși în lege nu există! Ceea ce justifică decizia abrogării lui! O decizie corectă din toate punctele de vedere!

    Aracip nu poate avea atribuții de acordare a unui asemenea atestat. Din mai multe considerente:
    1. Standardele de „calitate” nu prea sunt standarde .. Sunt doar reguli / norme/cerințe obligatorii prin care se verifică conformitatea funcționării unei școli cu cerințele formulate în „standarde” …. De abia de la standardul de „referință” se poate vorbi de ”calitate” . După ce se modifică radical conceptual și filozofic standardul respectiv…. Dar, probabil, nu în acest secol!
    2. Evaluarea ar terbui să fie făcută de o agenție neimplicată – independentă, care să îndeplinească cerința fundamentală – evaluare de terță parte! Și aceasta „in the next century”
    3. Evaluatorii trebuie să fie experți în evaluarea „părții pline a paharului” și nu doar în nivelul minim al conformității! Evident , la fel se va întâmpla ca la 1 și 2.
    4. Sunt absolut necesare procese de benchmarking – procese reale de analiză comparativă prin care să se poată stabili benchmark-uri serioase.

    Atestatul cu pricina nu poate decât să inducă o stare confuză în sistem și, mai ales de nedumerire în randul școlilor care îl primesc…
    Prin urmare, Aracip, pasul pe loc, pe loc….

  8. Cum ramane cu SIMULAREA asigurarii calitatii educatiei – de 17 ani, din 2005 incoace, datorita trist-celebrei OUG 75-2005 – in invatamantul preuniversitar si cel superior, doar pentru a justifica birocratic si rupt de realitate finantarea anuala bugetara a fiecarei scoli si universitati acreditata de ARACIP si ARACIS, dar eludand complet principiile, tehnicile si instrumentele Managementului calitatii ??? Autorii OUG 75-2005 nu au avut vointa politica si competentele necesare abordarii, conceperii si implementarii unei reale/ nesimulate asigurari a calitatii educatiei, pe baza standardelor internationale (bine cunoscute si aplicate la noi mai ales in mediul privat dar si in tot mai multe entitati publice)… A rezultat o monstruoasa, costisitoare, ineficienta deci INUTILA birocratie determinata de pretentiile ARACIP si ARACIS ca fiecare scoala/ universitate sa produca periodic o mare cantitate de documente – chipurile doveditoare ale indeplinirii/ satisfacerii numeroaselor criterii (denumite la noi „standarde” pentru impresia artistica!) prestabilite din birourile ARACIP si ARACIS, fara implicarea si consultarea celor care ar trebui sa le si realizeze…In plus a fost ocultata cu buna stiinta vechea constatare – valabila nu numai in Romania !! – „HARTIA SUPORTA ORICE”
    3.Multi cercetatori straini dar si romani au demonstrat si explicat de peste un deceniu ceea ce ei denumesc „ESECUL INTERNALIZARII ASIGURARII CALITATII EDUCATIEI IN SCOLILE SI UNIVERSITATILE ROMANIEI” (adica lipsa totala de interes, competente si activitati specifice la nivelul fiecarei scoli si universitati pentru a implementa si utiliza Managementul calitatii, una din etapele acesteia fiind exotica Asigurare a calitatii, ambele fiind ignorate total – in fond si forma – de decidentii Romaniei, inclusiv de presedintele care a promulgat Legea 87-2006 de aprobare a OUG 75-2005)… In conferinte si reviste stiintifice din strainatate si Romania, unii autori straini si romani (inclusiv membri ai echipelor unor autori ai OUG 75-2005) au demascat public acest contraproductiv demers pseudo-stiintific, dovedit a fi total ineficient si necesitand abrogarea OUG 75-2005….Oricine poate constata astazi, dupa 17 ani de simulacre, ca nici nu se mai poate vorbi de calitatea educatiei in scolile si universitatile romanesti, ci de NON-CALITATE, avand in vedere numeroasele CONTRAPERFORMANTE – tot mai multe, evidente si grave – mai ales in invatamantul preuniversitar, cu toate enormele resurse financiare irosite doar pentru a simula asigurarea calitatii educatiei (si a justifica finantarea bugetara) si in ciuda frecventelor interventii publice privind subfinantarea cronica a educatiei in Romania… Ce se va intampla cu OUG 75-2005 in promisul proces de restructurare a educatiei nationale?
    Conform conferintelor ministrilor educatiei din UE16, DOAR universitatile au nevoie de asigurarea calitatii educatiei (si aceea inspirata din practicile mediului de afaceri – ciclul PDCA, modelele ISO 9001 si EFQM), NU si invatamantul preuniversitar !! Dar autorilor OUG 75-2005 nu le-a pasat de aceste recomandari, au ignorat total mediul de afaceri si elevii/ studentii pentru a aplica in stil DAMBOVITEAN dar cu ifose stiintifice ceea ce stiau ei mai bine de decenii – “modelul Leviathan” (din Stiintele politice ale secolului al XIX-lea) care nu are absolut nimic de-a face cu asigurarea calitatii educatiei !!!!!!!!!!! Dar a fost decretat ca fiind modelul romanesc al asigurarii calitatii educatiei!…. Mai mult, contrar recomandarilor ministrilor educatiei si ignorand atat fundamentele acestora cat si REALA asigurare a calitatii educatiei, autorii OUG 75-2005 au introdus SIMULAT asigurarea calitatii educatiei si in invatamantul preuniversitar (cu siguranta, pentru a epata si a da un “exemplu” CE si UE de ceea ce dorim si putem face noi, in Romania !!) … In consecinta ARACIP nici nu ar fi trebuit sa existe !!!! Inclusiv pentru ca nu are echivalent in statele membre ale UE!!!…. Dar si pentru ca, in 17 ani de simulacre SI CU BIROCRATIE MONSTRUOASA, a consumat resurse financiare imense doar pentru A SE FACE CA JUSTIFICA finantarea bugetara a celor cca 6300 unitati de invatamant din preuniversitar … Cu costuri imense acoperite de scoli din propriile resurse si asa insuficiente… PANA CAND vor mai continua aceste CONTRAPRODUCTIVE SIMULACRE in Romania?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Salariul mediu net în Învățământ a crescut cu 35% în ianuarie 2024, față de aceeași lună din anul trecut, potrivit Institutului Național de Statistică / Politicienii au prezentat „creșteri de 50%” până în iunie 2024, iar sindicaliștii au anunțat că „suntem în grafic cu salarizarea”

Media creșterilor câștigurilor salariale nete în Învățământ, în perioada ianuarie 2023-ianuarie 2024 a fost de 35,3%, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică. Concret, în ianuarie 2024 câștigul…
Vezi articolul

Croația investește 180 de milioane de euro pentru digitalizare în educație. Cei mai mulți bani – din fonduri europene. Țara are o populație de aproape cinci ori mai mică decât a României și de cinci ori mai puține școli

Un eveniment găzduit, marți, de Comisia Europeană pune în lumină un proiect asumat deja la nivel comunitar drept studiu de caz pentru întărirea componentei digitale în învățământ. Anume, un proiect…
Vezi articolul

Elevii pasionați de fizică, matematică sau informatică se pot înscrie la cursuri gratuite de pregătire organizate de profesori voluntari, în programul ”Hai la olimpiadă!” / Formularul este deschis până în octombrie

Elevii pasionați de fizică, matematică sau informatică se pot înscrie la cursuri gratuite de pregătire ținute de profesori voluntari în centre stabilite în peste 15 județe, potrivit Fundației „Nouă ne…
Vezi articolul