Fizica, predată prin aplicații practice de la clasa a V-a, în locul unei ore de Matematică, plus renunțarea la teze – primele efecte ale școlii pilot de la Curcani, Călărași, explicate de directorul Vifor Dorobanțu: Copiii au fost extrem de încântați, le place să li se predea științe. Am observat mai multă teamă la profesori

4.777 de vizualizări
Foto: © Rawpixelimages | Dreamstime.com
În prima lună de aplicare a programului pilot la Școala Gimnazială nr. 1 de la Curcani, județul Călărași, directorul școlii, Vifor Dorobanțu spune că „am observat mai multă teamă la profesori și mai mult curaj la elevi” în abordarea schimbărilor aduse de pilotarea unei noi strategii de educație. La dezbaterea online pe tema școlilor-pilot, organizată de Asociația „Ține de Noi”, cadrul didactic a spus că sunt incluse în programul de pilotare acceptat de Ministerul Educației trei clase de a V-a și a vorbit despre faptul că elevii sunt „extrem de încântați” de modificarea planurilor-cadru existente prin renunțarea la o oră de Matematică din programă și înlocuirea ei cu una de Fizică. De asemenea, tezele nu se mai dau, ele fiind înlocuite cu portofoliul educațional al elevului.

Noutățile introduse în școala sa au fost sintetizate de directorul Vifor Dorobanțu: „Ce mi-a plăcut mie foarte tare la nivelul disciplinei Fizică, pe care noi am coborât-o la clasa a V-a, și la nivelul disciplinei Matematică la care noi am tăiat o oră și am renunțat la teză – copiii au fost extrem de încântați de chestiunea asta. Nu neapărat de tăieri, ci de faptul că, mă refer aici și la fizică și la mate, discuțiile au mers în partea mai mult practică a ceea ce au făcut la școală”.

Aceasta a subliniat că s-a confruntat cu teama profesorilor: „În mare, am observat mai multă teamă la profesori și mai mult curaj la elevi. Am mers pe două planuri. Am mers și i-am întrebat pe elevi după ce am întrebat profii. Profesorii au fost tentați să spună că: „e greu la început, copiii încă nu sunt în stare să-și formeze o părere foarte bună”.

O altă greutate întâmpinată se referă la realizarea unui sincron între conținutul de la limba română și cel de la limbile străine: „Chiar și cu această modificare a programelor pe care au făcut-o doamnele, și adaptarea conținuturilor, este greu să se țină cumva după ce fac la limba română și ce fac la limbi străine. Au zis că într-adevăr trebuie extrem de multă muncă din punctul acesta de vedere. Trebuie să le adaptăm cumva. Bine ar fi să li se predea ceva la limba română – nu știu ce diateză am înțeles că ar fi o problemă acolo – și apoi și în partea de limbi străine”.

„O remarcă pe care o am de la psihologul școlii – discuție pe care am avut-o la un moment dat cu toții – și a spus așa: „noi am observat că este mai bine să predăm pe întreg semestrul un capitol decât să predăm mai multe capitole pe parcursul unui semestru. Am înțeles că la primar cam asta ar fi una dintre probleme. Din capitolul unu înțeleg că au cumva și la finalul semestrului ceva într-un alt capitol. Sunt constatări la nivel micro, care se referă doar la trei clase cu care noi am început pilotarea”, a spus Vifor Dorobanțu.

Declarația completă, Vifor Dorobanțu:

„Începutul de an școlar a fost cât se putea de normal la nivelul acestei pandemii, dar cel puțin la mine la școală, după două săptămâni am intrat în online din cauza incidenței, cu toată școala. Am stat o săptămână cu toată școala în online. În urma noului ordin comun, am ieșit din online, toată școală, dar am rămas cu două clase de a cincea din cauza unor elevi infectați din clasele respective. Am prins puțin fizic și mai mult online, ca să zic așa. 

În prima instanță, am spus cum facem cumva să evaluăm în prima lună. Primul impuls a fost „nu facem”, dar nu avem cum să nu evaluăm, pentru că alternanța dintre fizic și online cred că se va mai întâmpla de acum înainte și am zis să îi dăm drumul, să vedem cum merge, să nu dereglăm cu nimic lucrurile acestea.

Eu am gândit pentru profii mei de la școală un set de întrebări extrem de simple. I-am întrebat cum apreciază implementarea noii propuneri pentru fiecare – mă refer pentru profesorii care chiar și-au propus modificări, nu am avut succes în toate disciplinele – i-am întrebat dacă au un feedback de la elevi și care ar fi acela, și ce greutăți apreciază ei că au întâmpinat în implementare și dacă acel impas pe care l-au identificat este la dispoziția noastră sau a ISJ-ului sau a Ministerului Educației, să găsim o rezolvare.

În mare, am observat mai multă teamă la profesori și mai mult curaj la elevi. Am mers pe două planuri. Am mers și i-am întrebat pe elevi după ce am întrebat profii. Profii au fost tentați să spună că „e greu la început, copiii încă nu sunt în stare să-și formeze o părere foarte bună”.

A doua chestiune, ce mi-a plăcut mie foarte tare la nivelul disciplinei Fizică, pe care noi am coborât-o la clasa a V-a, și la nivelul disciplinei Matematică la care noi am tăiat o oră și am renunțat la teză: copiii au fost extrem de încântați de chestiunea asta. Nu neapărat de tăieri, ci de faptul că, mă refer aici și la fizică și la mate, discuțiile au mers în partea mai mult practică a ceea ce au făcut la școală. Și chiar o propunere a doamnei care predă la clasa a V-a fizică spunea că s-ar putea să nu ajungă ora și să avem nevoie de două ore de fizică. O să încercăm să vedem cum merg lucrurile din punctul acesta de vedere. Copiilor le place să li se predea științe. Știm asta de la clasa a III-a, chiar și mai în jos. (…) Deocamdată elevii sunt încântați de chestiunea asta.

La nivelul limbilor străine, au identificat profesoarele o greutate a faptului că, chiar și cu această modificare a programelor pe care au făcut-o doamnele, și adaptarea conținuturilor, este greu să se țină cumva după ce fac la limba română și ce fac la limbi străine. Au zis că într-adevăr trebuie extrem de multă muncă din punctul acesta de vedere. Trebuie să le adaptăm cumva. Bine ar fi să li se predea ceva la limba română – nu știu ce diateză am înțeles că ar fi o problemă acolo – și apoi și în partea de limbi străine.

Am remarcat la matematică și la științe faptul că vin din învățământul primar cu un bagaj al cunoștințelor puțin firav. Au câteva cunoștințe, dar nu foarte concretizate în a le pune și în practică. Cel puțin la științe, la matematică și la limbi străine mi-au spus că au mers cât au putut pe aplicații simple, pe care ei le pot percepe acasă. (…)

O remarcă pe care o am de la psihologul școlii – discuție pe care am avut-o la un moment dat cu toții – și a spus așa: noi am observat că este mai bine să predăm pe întreg semestrul un capitol decât să predăm mai multe capitole pe parcursul unui semestru. Am înțeles că la primar cam asta ar fi una dintre probleme. Din capitolul unu înțeleg că au cumva și la finalul semestrului ceva într-un alt capitol. Sunt constatări la nivel micro, care se referă doar la trei clase cu care noi am început pilotarea.

Săptămâna aceasta, le-am făcut conturi pe Brio, prin bunăvoința doamnei Gabi Bartic. Avem la dispoziție 2.000 de teste prin care noi am încercat să dăm un test inițial, alegând conținuturi de la matematică și română din clasa a IV-a, pentru a vedea cu ce am intrat în clasa a V-a,  urmând ca – nu ne-am hotărât încă dacă dăm unul la finalul semestrului întâi sau la finalul anului școlar – apoi să dăm unul și la finalul semestrului I. Acum depinde de cum se va desfășura toată activitatea aceasta educațională.”

Informații de context

Începând cu anul școlar 2021-2022, 6 școli pilot funcționează, din care una este din mediul rural și una privată, după ce au fost depuse peste 20 de cereri. Acestea sunt:

  1. Colegiul Național Gheorghe Lazăr din București;
  2. Școala Gimnazială Dimitrie Cantemir din municipiul Baia Mare;
  3. Școala Gimnazială Nr. 1 din localitatea Curcani, județul Călărași;
  4. Școala Gimnazială Ion Neculce din municipiul Iași;
  5. Școala Gimnazială Româno-Finlandeză ERI din municipiul Sibiu;
  6. Școala Gimnazială Gheorghe Vernescu din municipiul Râmnicu Sărat, județul Buzău

Pilotarea va fi monitorizată de către Direcția Generală România Educată din Ministerul Educației, iar modelele care se dovedesc de succes vor fi propuse spre scalare la nivel național, după eventuale adaptări suplimentare. Pentru a sprijini acest proces, în Planul Național de Redresare și Reziliență este prevăzută finanțarea a 60 de școli-pilot în următorii ani, finanțare care să permită inclusiv pilotarea unor modele noi de management al resurselor umane.

Potrivit ordinului de ministru nr. 5.161 din 31 august 2021, la Școala Curcani au fost acordate următoarele derogări:

1. derogare de la prevederile art. 11 și 13 din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5.447/2020, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât să poată fi asigurate adaptări curriculare pentru învățare în sistem blended learning, în conformitate cu art. 6 din Metodologia-cadru de înființare, organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot, experimentale și de aplicație, aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.811/2020;

2. derogare de la prevederile art. 105 și art. 107 alin. (7) și (8) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5.447/2020, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât lucrările semestriale scrise (pentru disciplinele la care se susțin lucrări semestriale scrise – teze) să poată fi înlocuite cu portofoliu semestrial al elevului întocmit în baza criteriilor prezentate la începutul semestrului.

În vederea implementării programului-pilot se aprobă derogare de la prevederile Ordinului ministrului educației naționale și cercetării științifice nr. 3.590/2016 privind aprobarea planurilor-cadru de învățământ pentru învățământul gimnazial, cu modificările și completările ulterioare, și de la prevederile Ordinului ministrului educației naționale nr. 3.393/2017 privind aprobarea programelor școlare pentru învățământul gimnazial, astfel încât unitatea de învățământ să poată asigura planuri-cadru de învățământ noi și programe școlare noi, personalizate, cu respectarea obiectivelor curriculare de învățare specifice ciclului, în conformitate cu art. 13 din Metodologia-cadru de înființare, organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot, experimentale și de aplicație, aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.811/2020.

Foto: © Rawpixelimages | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


7 comentarii
  1. Nu pot sa citesc tot romanul de mai sus…acum 12-13 ani când fiica mea cea mare începuse fizica în clasa a VI. După 2 luni, când am constatat ca nu știe nimic, i-am cerut manualul. Era cam 1/3 din ce am avut eu… și era 50-55% desene… Am crezut ca își bate joc de mine și ca e carte de colorat. Tot învățământul la pământ, un 💩 din ce în ce mai mare de 30 de ani încoace… La următorii copii… am fost imuna la ce au facut/nu au făcut la scoala.

  2. Că să introducem ore in care sa folosim practica e nevoie sa avem material didactic. Cum laboratoarele de fizică nu mai sunt sau daca mai exista au cate ceva din anii 60, in nici un caz materiale actuale. Nu înțeleg de ce această oră de fizică nu ați luat-o de la ed tehnologica, deoarece această oră implica de fapt nu teorie cum se practică și ora de abilități. Nu înțeleg cum în programa de ed tehnologica e prevăzut să faci teorie și nu practica. Degeaba le prezinți tipuri de lemn daca nu faci și ceva practic ,ex traforaj. Toată materia e bazata pe teorie și nimic practic. V_ati găsit de unde să luați o ora, de la matematica,unde și așa e materie mai stufoasă decât numărul de ore. Cred’ că directorul este fie de fizică , și nu ii. Ies orele. Iar evaluarea pe baza de portofoliu se poate face dacă îi pui pe elevi să facă ceva practic, adică să realizeze ceva și să aducă documentația , explicând proiectul. Se pot forma echipe.

  3. De ce nu inlocuiti o ora de tehnologie, de ed fizica sau de muzica?
    V-ati gasit sa renuntati la o ora din materia care le vine greu elevilor si care este materie de examen.

  4. Ce prostie testarea pe baza de portofoliu?Ce?! Parca am vorbi de școală de vacanță!Cum sa formezi tu oameni competenți cu ala-bala-portocala?
    Parca ar vorbi de o școală de retardați!Creierul?Nu trebuie testat?Punem hârtii una peste alta și am făcut testarea?Ce sunt aiurelile astea?Ce facem?Aducem școlile la nivel de sindrom Down?Sa ia zece toată lumea?Și pisica mea ar termina cu magnat cum laude cu aureli din astea!
    Vai de mama noastră cu de-ăștia!
    Sa fie toți prosti !!Aleluia!!

    1. Da, a luat amploare fenomenul asta cu portofolii. Asta era cat de cat viabil cand nu era dezvoltat internetul sa dai c/p la referate. Cand citeai din carti la biblioteca sau conspectai din mari critici sau savanti. Si tot nu era elocvent pentru cunostintele tale, poate doar pentru implicarea ta. Dar acum? Orice maimuta stie sa dea click dreapta. Ce valoare are? Si ne plangem apoi ca avem rezultate proaste la Pisa. Am o cunostinta ce a studiat la o scoala pilot. Se vroia asemeni celor private: pictura, sculptura, gradinarit, cursuri de gospodarie. Carte mai putin. Copilul era unul bun si de bani gata. Nu a luat Bacalaureatul. S-a vazut pus in fata faptului implinit: nu acumulase nimic din cunostintele predate in sistemul public obisnuit. Pentru ca se predasera deloc sau ore mai putine(ca sa poti studia atatea vrajeli, trebuiau scoase de undeva ore, ca doar nu dormea elevul in scoala). Mai usor cu pianul…

  5. Ds, ii tremura chilotii profesorului de fizica pentru ca trebuie sa predea o ora in plus unor copii de 10-11 ani. Aceeasi manipulare ieftina intru invrajbirea fata de profesor. Vai, ce incuiati sunt profesorii si ce desstupati sunt elevii. Hai sa radem!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

(P) Manualul de Geografie pentru clasa a VIII-a, aprobat de Ministerul Educației, prezentat de autorii Carmen Camelia Rădulescu și Ionuț Popa: Geografia României pe care o propunem noi în anul 2020 nu mai seamănă deloc cu cea pe care o știa toată lumea: elevi, profesori, părinți

Manualul de Geografie pentru clasa a VIII-a, de la Editura Art Klett, desemnat câștigător la licitația organizată de Centrul Național pentru Politici și Evaluare în Educație, în anul 2020, și…
Vezi articolul
Ghidul pentru gimnaziu și liceu

Elevii din clasa a VIII-a, întrebați de Ministerul Educației la ce școală vor să meargă mai departe și dacă au auzit că primesc 400 de lei pe lună în cazul în care aleg învățământul dual. Chestionarul oficial și lista celor 155 de școli duale din toată țara

Elevii de clasa a VIII-a din toată țara sunt întrebați oficial de Ministerul Educației, printr-un chestionar publicat pe site-ul edu.ro, la ce școală și la ce profil vor să meargă…
Vezi articolul

Material susținut de Fundația Nouă ne pasă

Ne pleacă elevii la școala din comuna vecină, unde nu există învățământ simultan – Ana Maria Ivan directoarea Școlii Gimnaziale Nr. 1 din Poienarii de Argeș: Sistemul nu face absolut nimic pentru acești copii, presiunea e tot pe noi, profesorii

Într-o singură oră de curs, un profesor de gimnaziu este nevoit să predea jumătate din timp unei clase și cealaltă jumătate altei clase. În timpul predării, ceilalți copii lucrează. Dar…
Vezi articolul