Formularul de înscriere în programul Mate Remedial, pentru elevii de clasa a VIII-a, publicat de Ministerul Educației / Până acum s-au înscris 687 de școli și 1.576 de profesori de matematică vor să folosească kitul

Ministerul Educației a publicat duminică, 26 octombrie, formularul de înscriere în programul „Matematică Remedial”, destinat sprijinirii elevilor de gimnaziu care au lacune la matematică. Formularul poate fi completat de directorii școlilor interesate până la data de 31 octombrie 2025, ora 17:00, potrivit anunțului oficial publicat pe site-ul instituției.

Programul, lansat inițial la începutul acestei săptămâni, urmărește să îi ajute pe elevii de clasa a VIII-a să-și consolideze competențele de bază înainte de Evaluarea Națională 2026. În același timp, profesorii de matematică înscriși vor beneficia de formare profesională pentru a folosi metode remediale și resurse digitale moderne în procesul de predare.

Pachetul educațional oferit prin „Matematică Remedial” include un modul de activități pentru elevi, structurat pe 45 de ore, și un modul de formare pentru profesori, de 20 de ore, centrat pe predarea remedială și integrarea tehnologiei în procesul didactic. Ministerul subliniază că toate resursele digitale sunt oferite gratuit școlilor, sub forma unui „container digital” care poate fi instalat local, fără a necesita conexiune permanentă la internet.

Formularul de înscriere în programul Mate Remedial poate fi accesat și de aici

Până la momentul lansării formularului, 687 de școli și 1.576 de profesori de matematică și-au exprimat intenția de a participa la program, potrivit datelor transmise de Ministerul Educației.

Ministrul Daniel David, citat în comunicat, împachetează acest program în zona „luptei cu analfabetismul funcțional”, acesta fiind doar un program de pregătire pentru elevii care au anul viitor Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a. Potrivit specialiștilor contactați de Edupedu.ro, un program țintit pe remedierea unor carențe legate de matematica de gimnaziu nu are legătură cu reducerea analfabetismului funcțional. Reamintim că, recent, o serie de improvizații, derivate din Legea Bolojan, au fost prezentate de Ministerul Educației drept „abordare strategică sistemică susținută și pragmatică” de combatere a analfabetismului funcțional, după ce Comisia Europeană a arătat într-o analiză că în ultimii 5 ani nu am combătut cu aproape nicio măsură fenomenul.

„Lupta cu analfabetismul funcțional începe cu sprijinul real acordat elevilor care au nevoie de ajutor. Prin programul Matematică Remedial, punem accent pe intervenția personalizată și pe utilizarea tehnologiei pentru a recupera decalajele de învățare”, a declarat ministrul Educației, Daniel David.

Instituția precizează că la finalul anului școlar 2025-2026, Centrul Național de Evaluare și Examinare (CNEE) va realiza o analiză de impact a programului, în vederea unei posibile extinderi la nivel național. Prioritate la înscriere au școlile care fac deja parte din Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar (PNRAS).

Anunțul MEC vine la două zile după ce Edupedu.ro a relatat, în premieră, despre lansarea programului pilot Mate Remedial și despre conținutul pachetului educațional pe care Ministerul Educației îl pregătește pentru profesorii și elevii din școlile participante. Specialiștii care au făcut prezentarea programului nu menționează vreo legătură a acestuia cu alfabetizarea funcțională, pe care ministerul și-a construit mesajul politic.

Reamintim, în calendarul pentru Evaluarea Naţională 2026, probele pentru elevii de clasa a VIII-a demarează pe 22 iunie 2026 cu testarea la limba şi literatura română, urmată de ziua liberă între probe şi proba la matematică pe 24 iunie, iar limba maternă pe 26 iunie.

Mai mulți profesori atrag atenția că felul în care sunt concepute subiectele de la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a produce efecte negative asupra elevilor odată ajunși în liceu. Profesoara Raluca Răducanu a explicat că „se aplică baremul mult mai ușor, dar efectul este catastrofal la nivelul liceelor”, pentru că elevii învață mecanic, după șabloane, fără înțelegerea reală a conținutului. Profesoara de matematică Silvia Mușătoiu a povestit că a avut elevi de clasa a IX-a care „nu au știut să facă o figură geometrică citind cerința unei probleme, pentru că la Evaluare toate figurile li se dau făcute”, iar profesoara de română Maria Manea a spus că elevii proaspăt intrați la liceu „cer în continuare modele și șabloane” pentru compuneri, nefiind obișnuiți să gândească singuri și să construiască texte proprii. Toți cei trei profesori avertizează că această abordare bazată pe șabloane și bareme simplificate duce la pierderea gândirii critice și a capacității de aplicare reală a cunoștințelor.

Faptul că evaluarea dirijează învățarea este un principiu unanim recunoscut în științele educație. Ministerul Educației nu evaluează niciodată curriculumul în cei 13 ni de școală obligatorie ai elevului. O analiză oficială făcută în 2023 de Institutul de Științe ale Educației arăta clar că achizițiile de învățare nu au putut fi identificate corect, rezultatele așteptate ale învățării nu au putut fi măsurate suficient de bine, deoarece este favorizată măsurarea imprecisă. Cercetarea scotea în evidență o serie de probleme acute legate de relevanța acestui examen, prin raportare la obiectivele sale. Potrivit cercetării (integral aici), disponibilă și acum doar ca document-sinteză, deși Edupedu.ro a solicitat publicarea sa integrală încă de la momentul respectiv, problemele încep încă de la prevederile actualei legi și punerea lor în aplicare, printr-o distanță ce apare “între curriculum și evaluare”. Prima concluzie enunțată în raportul citat spune că, astfel, e generată “o direcționare a predării/ învățării către disciplinele de examen, în detrimentul formării/exersării/dezvoltării competențelor cheie; ca atare, se poate spune că efectul backwash este previzionat prin lege”.