Franța preia președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, de la 1 ianuarie 2022. Obiectivele pe Educație: mobilitatea tinerilor, formarea profesorilor, investiții în educație

La 1 ianuarie 2022, Franţa preia de la Slovenia preşedinţia rotativă a Uniunii Europene (UE) pentru o perioadă de şase luni. Statele membre care deţin preşedinţia Uniunii lucrează împreună în grupuri de câte trei, numite „trio-uri”, pentru o perioadă de 18 luni. Trio-ul actual este format din Franţa, Cehia şi Suedia, conform site-ului Consiliului European. Este a 13-a oară când Franţa deţine preşedinţia UE, ultima dată fiind în perioada iulie – decembrie 2008, scrie publicația franceză L’Express, citată de G4Media.ro.

Printre obiectivele trio-ului – prezentate pe site-ul preşedinţiei franceze – se află protecţia cetăţenilor şi a libertăţilor acestora, promovarea unui nou model european de creştere şi investiţii, construirea unei Europe mai verzi și, de asemenea, o Europă globală, actor mondial care promovează multilateralismul şi relaţii reînnoite cu partenerii săi. Însă care sunt obiectivele pentru Educație în mandatul Franței la președinția Consiliului European?

Prioritățile Franței pentru Educație

Într-o lume tot mai tehnologizată care riscă să se dezumanizeze, avem nevoie de factorul uman mai mult ca niciodată, așa a explicat ministrul Educației din Franța, Jean Michel-Blanquer, pe 9 decembrie 2021, de ce țara sa, Franța, pune profesorii drept prioritate europeană în mandatul pe care îl va avea la președinția Consiliului Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2022.

Mobilitatea elevilor și studenților, alături de investițiile în Educație și de formarea profesorilor sunt priorități-cheie. „Direcțiile” președinției franceze a Consiliului au fost descrise de ministrul francez la recentul Summit European al Educației. Educația nu este o povară pentru țări, este cea mai profitabilă investiție pe care o pot face, a mai spus Jean Michel-Blanquer.

Declarațiile ministrului francez al Educației, Jean-Michel Blanquer, de la Summitul European pentru Educație din decembrie 2021:

“Provocările pe care le avem în față sunt multe. Și necesită atât răspunsuri la nivel național, cât și răspunsuri europene. Și este o realitate pe care nimeni nu o poate contesta în ziua de astăzi, întrucât criza sanitară ne-a amintit rolul esențial al școlilor în clădirea Europei de mâine. Mă gândesc la competivitatea în Europa, pe care o pregătim astăzi prin formarea tinerilor la competențele zilei de mâine. Ma gândesc la coeziunea socială pe care trebuie să o garantăm prin școli care dau tuturor oportunitatea să-și atingă potențialul. Și mă gândesc la un model sustenabil de societate pe care trebuie să îl construim.

În final, mă gândesc la valorile europene ale umanității și progresului pe care trebuie să le dăm mai departe copiilor noștri. În câteva săptămâni, Franța va deține președinția Consiliului Uniunii Europene. E atât o onoare, cât și o responsabilitate imensă. Țin să salut munca depusă de președinția slovenă, bineînțeles și pe ale celor germană și portugheză, care ne-au permis să avem o viziune comună: o strategie comună pentru Spațiul European al Educației 2025.

Am decis să împărțim această strategie în trei mari priorități: 

• “În primul rând, să propulsăm mobilitatea tinerilor. Faima programului Erasmus, care își celebrează cea de-a 35-a aniversare în 2022, e cea mai ilustrativă construcție de cetățenie și identitate europeană. Așa cum știu, criza sanitară a încetinit semnificativ mobilitatea în Europa. Dar criza nu a diminuat ambiția noastră. 10 milioane de persoane vor beneficia de burse Erasmus în perioada 2021-2027. Iar asta este posibil grație bugetului dublat al programului Erasmus+ pentru această perioadă – 28 de miliarde de euro. Prin urmare, Europa se echipează cu mijloacele necesare pentru a realiza o mobilitate mai accesibilă, mai verde și cu o orientare civică mai profundă, altfel spus care se adresează tuturor elevilor, elevilor de licee vocaționale, ucenicilor, studenților și profesorilor. Mă gândesc și la tinerii profesori, deoarece avem nevoie de profesori ai viitorului, care au o mentalitate europeană și sunt familiarizați cu sisteme educaționale diferite de cele ale țărilor lor. (…)

• În al doilea rând, vorbim despre profesori și despre construirea unei căi educaționale europene. Pentru că profesorii sunt a doua mare prioritate a Președinției franceze [a Consiliului UE] (…) Pandemia ne-a arătat că elementul uman este esențial, în pofida unei societăți tot mai tehnologizate. Profesorii au demonstrat mai mult ca niciodată cât sunt de indispensabili. Într-o lume tot mai tehnologizată ce riscă să se dezumanizeze, avem nevoie de factorul uman mai mult ca niciodată. Drept urmare, avem nevoie ca profesorul să fie în centrul vieții copiilor, adolescenților, societății, mai ales în Europa. Trebuie să muncim ca să sprijinim profesorul european al secolului al 21-lea și în special să le asigurăm pregătirea lor europeană. Crearea unui traseu european pentru profesori și viitori profesori este un pas în această direcție (…) și pentru că întărește sentimentul de apartenență la Europa, pe care trebuie să-l dezvoltăm pentru elevii noștri. Pentru toate acestea, este esențial ca mobilitatea profesorilor să devină realitate și în acest sens salut inițiativa Comisiei Europene “Erasmus+ Teachers’ Academies”, lansată anul acesta și pe care o sprijinim pe deplin. (…)

• În al treilea rând, investițiile în educație. Aceasta este chestiunea cea mai strategică. Investiția în educație va fi în centrul Președinției noastre (…) Educația nu este o povară pentru țări, este cea mai profitabilă investiție pe care o pot face. (…) Statele europene au cheltuit, în 2017, 4,7% din PIB-ul lor pentru educație, potrivit celor mai recente date disponibile. Toate pachetele noastre de stimulente conțin o dimensiune educațională care, fără îndoială, vor mări acest procent. (…) Dar nu e suficient să investim. Avem nevoie să investim corect și acolo unde trebuie. Nu e vorba de cantitate, de a cheltui mai mult. Trebuie să ne concentrăm eforturile pentru politici care livrează rezultate concrete, așa încât să ne asigurăm că școala este un loc esențial pentru progresul fiecărui copil și pentru dreptate socială. (…)

Trebuie să credem în continentul nostru, pentru că este prin excelență continentul educației. Și trebuie să ne întărim sistemele de educație și să ne adresăm lumii, pentru a ne asigura că educația este în centrul vieții ființelor umane în secolul al 21-lea”.  

Conferințe, reuniuni și alte evenimente europene pe teme educaționale, anunțate pentru următoarea jumătate de an de ministrul Blanquer

Tot la finalul Summitului European pentru Educație menționat, Blanquer a vorbit și despre câteva viitoare evenimente europene legate de Educație din 2022:

• 19 ianuarie – La Paris va fi organizată o amplă conferință pe tema mobilității prin programul Erasmus+
• 15 februarie – La Paris va fi organizată o “conferință majoră” pe marginea recomandărilor unui grup de experți al Comisiei Europene pe tema investițiilor de calitate în educație
• Februarie – La Strasbourg va fi organizată o săptămână de evenimente cu participarea unor reprezentanți ai tinerilor din toată Europa, sub egida “Liceul Europei”
• Începutul lunii martie – La Poitiers va avea loc o “conferință majoră” pe tema profesorilor europeni în secolul al 21-lea
• Începutul lunii aprilie – reuniune a miniștrilor Educației și Economiei, pe marginea Consiliului pentru Educație, pe tema investițiilor în educație
• O reuniune informală a Consiliului cu implicarea reprezentanților tinerilor din toate țările membre.

Franţa a ales, ca deviză a preşedinţiei sale, sloganul „Relansare, putere şi apartenenţă”, iar ca logo un U şi un E, albastru şi roşu, traversate de o săgeată albă, simbol al „ambiţiei de a merge înainte”, a explicat secretarul de stat pentru afaceri europene, Clément Beaune, în cadrul unei conferinţe de presă de prezentare a priorităţilor preşedinţiei, la 9 decembrie 2021, mai scrie G4Media.

Vezi și:

Curtea de Conturi din Franța, despre sistemul francez de Educație: investiții mari, dar rezultate slabe ale elevilor. Franța a investit, în 2020, 5,2% din PIB pentru Educație / Despre profesorii francezi care lipsesc de la ore și impactul bugetar

Cîmpeanu s-a întâlnit cu Blanquer, ministrul Educației din Franța. Discuții despre învățământul profesional și formarea cadrelor didactice, alături de mobilitatea profesorilor și a elevilor sau digitalizare

VIDEO Educația nu este o povară pentru țări, este cea mai profitabilă investiție pe care o pot face, spune Jean Michel-Blanquer, ministrul Educației din Franța: Într-o lume tot mai tehnologizată care riscă să se dezumanizeze, avem nevoie de factorul uman mai mult ca niciodată – una din prioritățile Hexagonului la președinția Consiliului UE