Daniel Funeriu

Funeriu, către rectori, după clasificarea care scutură universitățile românești: Nu i-am văzut oprind pierderea celor buni care pleacă pentru că în România nu au loc de rubedenii, amante sau de mediocri

“Lumea avansează înspre excelență, iar noi stăm”, avertizează Daniel Funeriu, fost ministru al Educației. Într-o analiză pentru Edupedu.ro pe marginea scăderii dramatice înregistrate de învățământul superior din România în clasamentul internațional al universităților QS 2020, Funeriu acuză rectorii: “Nu i-am văzut oprind pierderea celor buni care pleacă la alte universități din lume (și contribuie cu cercetarea lor la ridicarea altor universități din lume în topul +100) pentru că în România nu au loc de rubedenii, amante sau de mediocri”.

“La noi, metodologiile de evaluare ale școlilor doctorale sunt făcute de babe nebune, la ei de laureații Nobel. Iar alternativele politice la dezastrul pesedist sunt nişte răzgâiați mesianici ai democrației”, susține fostul ministru al Educației, pentru Edupedu.ro

  • World University Rankings QS 2020 publicat săptămâna aceasta vine cu un rezultat prost pentru România: trei universități românești au ratat pentru prima dată în ultimii 7 ani intrarea în top 1000, deși au intrat în evaluare.
  • Singurele universități românești care au rămas în top sunt Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Universitatea din București
  • Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași și Universitatea de Vest din Timișoara ratează pentru prima oară din 2012 intrarea în primele 1000 în acest clasament, la care se adaugă și Universitatea Politehnica din București
Daniel Funeriu, fost ministru al Educației în mandatul căruia a avut loc singura clasificare internațională a universităților românești, într-o analiză pentru Edupedu.ro:

“Pentru că lumea avansează înspre excelență, iar noi stăm.

Vă dau două repere temporale: în 2011 am clasificat universitățile româneşti şi a devenit clar ce trebuie să facă pentru a creşte. În loc să se pună pe treabă, unele au contestat clasificarea vreo 5 ani prin tribunale (şi au pierdut). În loc de o atitudine voluntară au avut una provincială.

Rectorii celor două universități de top ale României să iasă public şi să explice acest eșec.

Nu am văzut încurajate centrele de excelență adevărate din România, nu i-am văzut să prefere selecția contraselecției la concursuri. Arareori sunt încurajați cei care au adus punctaje mari universităților și trimişi acasă cei care în loc să scrie in reviste de top sau la edituri de top se răfuiesc prin ziare (vezi scandalul de la Universitatea Bucureşti).

Nu i-am văzut oprind pierderea celor buni care pleacă la alte universități din lume (și contribuie cu cercetarea lor la ridicarea altor universități din lume în topul +100) pentru că în România nu au loc de rubedenii, amante sau de mediocri, şi nu mai pot respira aerul ‘academic’ viciat. La noi, metodologiile de evaluare ale școlilor doctorale sunt făcute de babe nebune, la ei de laureații Nobel. Iar alternativele politice la dezastrul pesedist sunt nişte răzgâiați mesianici ai democrației.

Al doilea reper temporal e propunerea pe care am făcut-o pentru adoptarea unui decalog al universităților, când am scris “Universități, vă acuz!”. Au tăcut toți, ca porcul în păpuşoi, şi nu îşi asumă nimeni o curățenie generală pentru că toți sunt fie laşi, fie părtaşi. Au stopat, de exemplu, şcolile doctorale din România de toți doctorii plagiatori care au funcții politice înalte?

Mă întreb citind postări de pe facebook de ce oare cei care deplâng aceste rezultate sunt tocmai cei care au o cercetare de excelență și principii etice înalte?

Mai sunt câteva motive care țin tot de micimea unor rectorași care țin de scaun precum copiii de grădiniță și nu vor să fuzioneze: Clujul și Iaşiul au câte 5 universități, Strasbourgul, pe locul 379, una. Pentru că la noi toți vor să fie “dl rector”, iar pentru aceste interese ilegitime de putere şi bani au măcelărit până şi legi.

Soluții există, dar ele sunt radicale. Şi nu văd nicio forță politică care să ştie ce e de făcut”.

Informații de background

Cum intri în World University Rankings QS 2020?

Realizatorii clasamentului internațional “se uită la performanța universității la nivel internațional și au un anumit prag de la care contactează universitățile. Deci trebuie să treci un anumit prag de performanță, după care ești contactat și întrebat dacă vrei să trimiți datele necesare pentru a intra în evaluare”, a explicat pentru Edupedu.ro, în urmă cu o zi, Daniel David, prorectorul Universității Babeș-Bolyai responsabil cu cercetarea.

Universitatile din Romania in clasamentul international QS 2020

Acesta a declarat că toate cele 5 universități “obișnuite ale clasamentului” internațional (Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din București, Universitatea Al. I. Cuza din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea Politehnica din București) au intrat și anul acesta în evaluare, însă doar Babeș-Bolyai și Universitatea din București au prins top 1000.

În urmă cu doi ani, Universitatea din București era cel mai bine clasată instituție românească în acest ranking, ocupând un loc în pozițiile 701-750.

QS World University Rankings 2020 este condus de universitățile americane, iar primele instituții de învățământ superior din Europa sunt Oxford pe locul 4, ETH Zurich pe locul 6, Cambridge pe 7, UCL pe 8 și Imperial College London pe 9.

Top 10 universități în QS World University Rankings 2020:

Citește și:

 

Total
227
Shares
3 comentarii
  1. Domnule Funeriu
    Cred ca cel mai mare castig din legea Dvs este plagiarismul prin care s-a mai pus ceva ordine in hemoragia de doctorate
    In rest va laudati mult dar ma indoiesc de experienta Dvs atat in cercetare cat si in invatamant ( nu prea v-am vazut nici in schoolar google sau research gate ca ati excelat). Daca acad Ioan Aurel Pop ar fi spus-o, da, cred pentru ca este os somitate. Este usor sa criticati si sa va asumati succese care dupa opinia mea nu le meritati. Ati creat o lege care a condus la un dezastru in invtamant si in cercetare. Nu ati tinut seama de ce a existat la acea vreme de cate universitati au aparut ca ciupercile dupa ploaie si nici de scaderea demografica continua a resursei umane. Daca ati fi citit macar The turning point, Frijof Capra, ati fi realizat ca legea Dvs a condus la momentul adevarului- timpul problemelor -decaderea sistemului de invatamant. Nu cred ca ati predat niciodata cu adevarat si nici un proiect decercetare nu ati condus prin care sa antrenati si sa cresteti doctoranzi, masteranzi si viitoare cadre didactice. Ati venit cu vise si Domnul Basescu v-a crezut ( nu stiu daca este asa dar asa lasa impresia). Politica din invatamant si din cercetare implica multa experienta, nu numai studii in strainatate. Apreciez ffff mult oamenii ( da, oamenii in sensul adevarat nu oamenii care critica fara a avea un suport de experienta in spate) care au facut studii in strainatate s-au intors si au creat un laborator, o directie de cercetare, a crescut noi tineri in spiritul cercetarii si a inovarii. Acestia sunt ( numar pe degete) cei care, intuitiv, au realizat ca aceasta tara merita sa i se aduca plus valoare pentru ca a investit, modest, dar a investit in ei prin contributia fiecarui contribuabil. Cei mai multi au colectat publicatii ( evident valoroase), s-au intors si au cerut pozitii uitand ca Universitatea sau Institutul a investit in ei. Mai mult, cei ramasi aici au dus corvoada tinandu-le orele deoarece si-au pastrat posturile. Unde este adevarul?! Unii s-au sacrificat si altii au profitat!
    Poate nu stiti ( desigur ca nu stiti caci nu aveti experienta) un cadru universitar se creste greu ( in primul rand sa mai doreasca sa fie asistent, in legea Dvs era necesar sa fie doctor si hopa-topa direct lector). Poate 5-10 ani incepand de la master ( nu ma refer la stupiditatea de Bologna unde a primat aspectul economic si nu acela de excelenta cum va place sa auziti). As dori sa va amintesc tot in legea Dvs – ati impus ca un asistent de cercetare sa fie doctorand numai pentru invatamant nu si pentru institutele de cercetare. Consecinta, este simpla am ramas fara resursa umana. Ce sa mai selectam cand toti studentii din licenta sau master se duc in Institute ca Asistenti de cercetare ( au un salariu) si se intorc sa ii pregatim. Cand o Universitate nu ofera burse serioase pentru a veni studentii cu potential creativ nu vom avea un invatamant puternic din care sa alegem o reursa umana de elita. Ne-am amagit si Universitatile si Institutele iar cei mai vaduviti sunt firmele care cauta specialisti iar noi nu am reusit sa pregatim prin Legea Dvs atat de laudata.
    Banuiesc ca aveti diferite statistici de la Universitatile din lume. cati studenti englezi sunt in universitatile lor? Va dau un raspuns intuitiv- minim 80% straini. Aceasta este seva lor prin care isi genereaza plus valoarea. Unii pariniti is cheltuiesc averea ca sa fie copilul lor acolo. Alti parinti considera ca asa este mai bine- este in trend. Asa este dar universitatile primesc subventii considerabile sa isi mentina standarde, colecteaza profesori din toata lumea, dezvolta programe de cercetare cu industria ( venituri considerabile) platesc sume considerabile pentru inventiile generate. Dvs ce ati facut ?! O lege schioapa care nu a luat in considerare finantarea. Politicienii nostrii cred ca in universitati inveti ceva ca sa iei o diploma. Un concept total gresit. Cand in Universitati se va intelege ca vii sa capeti abilitati profesionale, de cercetare, de utilizare si implementare a cunostintelor fie la HIGH level ( sa fim si noi in 1000) fie inspre inovatie si inventie utila dezvoltarii de spin-off -uri din jurul acetora atunci sa indraznim sa ne comparam. Pana atunci renuntati la tot felul de noi EDUCATI sau alte forumuri cu vise fara experienta practica.
    Da, scolile doctorale sunt un bluf, noi rectori si prorectori, noi suprastructuri ce cosuma resurse. Da, pentru abilitare si conferirea dreptului de a conduce un doctorat. Acorda conducatorului resursele si lasa sa selecteze studentii, cere la final o teza, un doctorand cu abilitati de creatie-inovare. Stabileste aceste criterii de performanta, acorda salariu de nagajat ca doctorand in universitate, asigura resursa de cercetare prin laboratoare si infrastructura. In rest Domnule Funeriu sa va aud cu lucruir pozitive de creatie si nu critici. Stim ca avem o hemoragie de Universitati si Institute – fiecare politician cu Universitatea lui ( cred ca afost asta dar acum o avem ca o piatra de gaura neagra). Are presedintele nostru curajul sa taie nodul Gordian?! Dar sa vina cu solutii si propuneri de resurse concrete caci asa ii sta bine unui manager de proiect la nivel national. Cu siguranta toti ne vom alinia la acest proiect national.
    Bine ar fi daca ARACIS ar avea un punct de vedere comun pentru criterii. Avem atatea criterii cate unitarti da masura au fost inventate in lungul istoriei civilizatiilor- nod-funie-schioap-picior de rege- etc. Nu spun ca este necesar o diversitate dar nu o harababura
    Sper sa mai reflectati cand criticati. OK, daca criticati spuneti ca acesta este punctul de vedere politic al????

  2. Rezultatele sunt firesti si au cauze profunde.
    Absolventii din ultimii ani, cei care au urmat scoala in sistemul Bolgna sunt foarte slabi pregatiti, in special datorita sistemului creat, care in plus este pervertit de finantarea pe cap se student.
    Avem un sistem care nu are nimic de-a face cu un invatamantu univeristar, un sistem in care studentii practic nu mai interactioneaza cu cadrele didactice, pentru ca nu este timp fizic pentru asa ceva. La un cadru didactic sunt repartizati 30-45 de studenti la orele de aplicatii. In urma cu 20 de ani erau intre 8-12 sudenti se grupa de lucru.
    Modul de finantare face ca promovarea sa fie relativ sigura, char daca nu este acoperita de cunostine. Asupra profesorilor se fac presiuni din partea dencanilor pentru a avea a nu “pica” deoarece se pierde finantarea.

    Doctoratul cu frecventa este o gluma proasta. Majoritatea calor care sunt “doctoranzi cu frevcenta” lucreaza, iar activitatea de cercetare se face in limita timpului disponibil.

    Cerceatarea fara finantare nu exista. In 2018-2019 nu a fost lansata nici o comeptitie. La ultimele competitii finantate, 2014-2017, rata de succes a fost sub 5%. In aceste conditii numai cei “alesi” au reusit!!!

    Succesul ar putea venii dupa o munca in cercetare coerenta si finantata continu, abia dupa cativa ani, peste 10.
    Lucrurile sunt similare cu cele din sport. A se vedea Academia Gica Hagi!!!!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate

Fake News de la ministrul Educației. Ecaterina Andronescu repetă obsesiv că 36% dintre elevii de clasa a VIII-a nu au luat nota 5 la Evaluarea Națională anul trecut. Cifrele sunt false

Aproape că nu există apariție media a Ecaterinei Andronescu, de la momentul numirii ei ca ministru în Guvernul Dăncilă, în care aceasta să nu spună cât de îngrijorată este că…
Vezi articolul

Admiterea la liceu 2019: Calendarul examenelor de limbă modernă, maternă și de aptitudini, modelul fișelor de înscriere la liceu – publicate de Inspectoratul Școlar București

Inspectoratul Școlar București a publicat calendarul de înscriere și admitere la liceu 2019, precum și modele de fișe de înscriere la liceu. Elevii de clasa a VIII-a care susțin probe…
Vezi articolul

Op Ed / Marianne Thyssen, comisar european pentru ocuparea forței de muncă: Încurajez România să dezvolte o abordare strategică în ce privește perfecționarea și recalificarea în rândul populației de vârstă activă

Din momentul în care am devenit comisar european în 2014, una dintre ambițiile mele principale a fost să stimulez creșterea ocupării forței de muncă în Europa. După aproape cinci ani,…
Vezi articolul