Curriculumul școlar nu trebuie încărcat cu noi discipline, ci adaptat cu „elemente noi”, a afirmat Gabriel Vrînceanu, șef-serviciu Curriculum în cadrul Ministerului Educației și Cercetării (MEC), la emisiunea Educația la putere de la TVR 2.
Întrebat dacă noi teme educaționale, precum empatia și curajul, vor fi introduse ca discipline în școli, Vrînceanu a răspuns că nu vor fi materii suplimentare, ci sunt „elemente care, cu siguranță, vor îmbunătăți ceea ce reprezintă curriculum”.
Competențele elevilor ar trebui dobândite „prin ceea ce înseamnă întreg mediul educațional, care trebuie privit nu numai din perspectiva școlii, pentru că educație și învățare se face și în afara școlii”, a mai afirmat el.
Redăm dialogul integral pe această temă:
Moderatoare: E destul de fragil acest sistem de valori care transpare din ceea ce învață ei, pentru că au fost alți participanți la dezbaterile noastre pe diverse teme și ne-au spus la un moment dat că nu se învață în școală empatia. Nu se învață în școală respectul, aș putea să adaug eu, respectul universal valabil, pentru orice fel de relaționare interumană, până la urmă. Și atunci, sigur, vă întreb pe dumneavoastră, că răspundeți de curriculum, se poate crea materia Curaj, materia Empatie și așa mai departe? Pentru că sunt foarte multe lucruri care ar trebui cumva subsumate într-o disciplină nouă. Sau ar fi proteste, că iar crește numărul de discipline și de ore?
Șeful serviciului de Dezvoltare Curriculum din cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație, Gabriel Vrînceanu: Cred că soluția nu este replicarea la infinit a disciplinelor. Da, apar noi educații, noi teme, sunt teme, sunt elemente care pot îmbunătăți și cu siguranță vor îmbunătăți ceea ce reprezintă curriculum.
Dar revenind la speța pe care a semnalat-o colega mea de platou mai tânără, evident că punctual, pot fi lucruri care nu funcționează în sistem, dar cred că din partea sistemului, ca elemente de organizare, au fost deschise foarte multe căi, astfel încât să poți să diminueze aceste aspecte. Și mă refer aici la dreptul să se organizeze și la nivelul școlii, până la nivel național, în ceea ce se numesc consilii ale elevilor. Cu reprezentativitate, chiar la nivel național. Și astăzi am avut o întâlnire extrem de plăcută cu doi reprezentanți de la nivel național. Extraordinar dialogul între vârste, pentru că e un dialog chiar colegial. Au această capacitate, mulți dintre elevi, să raționeze extrem de profund pe anumite aspecte, evident, care sunt de interes comun în întâlnire noastră. Deci există mecanisme multiple prin care pot să duc și să țin sub control și să încurajez tocmai elevul să-și exprime opinia față de procesul care se desfășoară școala, modul în care e organizat școala, ce valori cultivă școala respectivă.
Este și responsabilitatea școlii, dar aici trebuie fiecare să-și asume un parteneriat. Adică eu îmi aștept elevii, pentru că sunt la rândul meu profesor, să vină cu întrebări și zic: adresați întrebări. De altfel, dacă stăm bine să ne gândim, e într-adevăr undeva o chestiune care apare ca un specific al nostru, în momentul în care participi o activitate, ești atent, dar în momentul în care ți se cere să pui întrebări este o tăcere profundă și cred că sunt diferite contexte, conferințe, congrese, pe când cei din străinătate înțeleg asta ca pe ceva absolut normal, ba ca pe o datorie prin care să dovedești că ai fost atent și că ai reflectat în timpul respectiv asupra ceea ce se întâmplă undeva.
Cred că aici trebuie să sădim, dar nu printr-o disciplină, ci tocmai prin ceea ce înseamnă întreg mediul educațional. Și acest mediu educațional trebuie privit nu numai din perspectiva școlii, pentru că educație și învățare se face și în afara școlii. Este o relație bilaterală și undeva cred că încet, încet sunt multe bariere dărâmate. Nu pot să zic că sunt împotriva unui respect, a ridicării în picioare sau a ridicării mâini. Sunt elemente care unii le acceptă foarte ușor, alții mai greu.
Informații de context
Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică pe 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.
Proiectul de reformă curriculară va oferi mai multă autonomie școlilor și a stârnit reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse.
Cele 4 dezbateri publice s-au încheiat pe 6 martie, și urmează ca ministerul să analizeze toate propunerile primite iar în luna mai să anunțe dacă și în ce formă se vor adopta planurile-cadru.
Citește și:
Cătălin Ciupală, profesor de matematică: Transferul cunoștințelor și jonglarea cu cunoștințe între domenii, arii, materii, nu se poate face decât în anumite condiții, care nu vor fi, după părerea mea, îndeplinite deloc de actualele planuri-cadru / Se fragmentează foarte mult învățarea prin multe materii care se propun la CDEOȘ
Ștefan Lefter
Redacția
Alexa Stănescu
Mihai Peticilă