Cătălin Ciupală, profesor de matematică: Transferul cunoștințelor și jonglarea cu cunoștințe între domenii, arii, materii, nu se poate face decât în anumite condiții, care nu vor fi, după părerea mea, îndeplinite deloc de actualele planuri-cadru / Se fragmentează foarte mult învățarea prin multe materii care se propun la CDEOȘ

Profesorul Cătălin Ciupală, care predă matematică la Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov, a spus că „transferul cunoștințelor și jonglarea cu cunoștințe între domenii, arii, materii, nu se poate face decât în anumite condiții”. Într-o discuție online organizată de comunitatea Merito și Casa Corpului Didactic din Galați, în 10 martie, Cătălin Ciupală a spus și că există un risc ca elevii, în special cei de la uman, să nu aleagă materii de științe dacă sunt lăsate la „discreția” lor pentru că ei „nu sunt suficient de capabili să știe ce ar trebui să învețe” iar elevii vor trăi într-o lume super-tehnologizată în care chiar trebuie să învețe și să știe principiile fundamentale de funcționare, inclusiv ale internetul lui AI-ului care folosesc o matematică destul de bună”. 

„Învățarea pentru transfer, adică transferul cunoștințelor și jonglarea cu cunoștințe între domenii, arii, materii, nu se poate face decât în anumite condiții care nu vor fi, după părerea mea, îndeplinite deloc de actualele planuri-cadru”, spune profesorul Cătălin Ciupală care predă matematică la Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov.

El a mai spus că „există o mare vulnerabilitate și mare risc” ca materiile din zona științelor să fie lăsate la „discreția” elevilor, în anii terminali, prin CDEOȘ, din două motive: există riscul fragmentării învățării și chiar dacă vor alege ca opționale dintre aceste discipline, „o oră – două ore pe săptămână sunt puține pentru a aprofunda și a-ți dezvolta un tip de gândire. Să nu uităm că noi vom trăi și elevii vor trăi într-o lume super-tehnologizată în care chiar trebuie să învețe și să știe principiile fundamentale de funcționare, inclusiv ale internetul lui AI-ului și așa mai departe. Ele sunt trecute în planurile-cadru, dar nu o să fie făcute deloc de către elevi, pentru că principiul de funcționare al unui AI folosește o matematică destul de bună”. 

Redăm răspunsurile profesorului de matematică Cătălin Ciupală

Cătălin Ciupală, profesor matematică la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna”, din Braşov: Planurile-cadru, cred eu, că în viziunea ministerului au fost propuse în forma actuală ca să îmbunătățească, sperăm vizibil, tot ceea ce se întâmplă în învățământ, în special la finalizarea studiilor: Elevii să fie capabili să facă anumite lucruri care sunt trecute chiar și în documentul ministerului. Acum, privind așa lucrurile, ne gândim cum planurile-cadru să răspundă acestor îngrijorări pe care le avem noi. În primul rând, ar trebui să spunem că singurele evaluări internaționale, pentru că nu avem evaluări internaționale la nivel de sistem, sunt doar cele de tip PISA și TIMMS. La evaluarea de la final nu știu să existe așa ceva. Deci, practic noi nu putem să ne referim la un absolvent obișnuit din clasa a XII-a relativ la, să zicem, un cadru general. 

O preocupare majoră pe care am remarcat-o în primul rând în analiza acestor planuri este faptul că se fragmentează foarte mult învățarea prin multe materii care se propun la CDEOȘ-uri. După părerea mea, există o mare vulnerabilitate și mare risc aici. Multe materii înseamnă fragmentare, fragmentare înseamnă foarte puțină învățare. Și subliniez cuvântul învățare, pentru că eu fac diferența fundamentală între a învăța elevii și a face ore. Sunt lucruri complet diferite. Eu pot să fac ore și să nu învețe elevii, dar studiile spun că învățarea profundă nu se poate face decât în anumite condiții, și noi vrem ca elevii să învețe cât se poate de bine și profund lucrurile. Una dintre condiții este acea continuitatea și oarecum susținută de un număr suficient de bun de ore pentru materiile fundamentale.

Dau exemplu matematicii, că acolo mă pot referi mai ușor: la Uman nu se mai face matematică deloc în clasele XI-XII evident că se pot propune ore, dar serios vorbind, o oră – două ore pe săptămână sunt puține pentru a aprofunda și a-ți dezvolta un tip de gândire. Să nu uităm că noi vom trăi și elevii vor trăi într-o lume super-tehnologizată în care chiar trebuie să învețe și să știe principiile fundamentale de funcționare, inclusiv ale internetul lui AI-ului și așa mai departe. Ele sunt trecute în planurile-cadru, dar nu o să fie făcute deloc de către elevi, pentru că principiul de funcționare al unui AI folosește o matematică destul de bună. 

Deci învățarea profundă nu se poate face decât în anumite condiții, iar învățarea pentru transfer, adică transferul cunoștințelor și jonglarea cu cunoștințe între, să zicem, între domenii, arii, materii, nu se poate face decât în anumite condiții care nu vor fi, după părerea mea, îndeplinite deloc de actualele planul cadru.

Se poate argumenta sau contra argumenta că învățarea profundă și învățarea pentru transferul cognitiv se poate face prin prin programe școlare. De acord, dar la o oră pe săptămână, oricât de bună programă școlară ai face, nu vei putea învăța profund și elevii nu vor putea învăța profund lucrurile. Iar colegii care au câte o oră sau două ore pe săptămână poate să-mi confirme acest lucru. La matematică nu poți învăța profund nici măcar la 3 ore pe săptămână vorbesc de învățare profundă, ca să învățăm și pentru transfer, care este următorul nivel, și noi ne dorim ca absolvenții noștri să poată să facă transferul de cunoștințe ne trebuie și mai mult, ceea ce nu cred că se va întâmpla. Asta este o îngrijorare majoră pe care o am eu, iar fragmentarea de care spuneam nu va duce deloc la învățare, pentru că am iar o îngrijorare legată de încrederea pe care o acordăm profesorilor.

În general vorbesc în a propune CDEOȘ-uri de calitate. Cine va putea verifica acele CDEOȘ-uri? Evident că se poate argumenta că ISG-urile vor verifica, vor, nu știu ce vor face, dar acuma să ne uităm la ce se întâmplă actual în sistem. Ministerul, teoretic verifică Ministerul, teoretic, prin ISJ-uri verifică rezultatul învățării la nivel național? aproape nesemnificativ 50% în analfabetism funcțional. Deci, practic starea actuală eu cred că se va perpetua. Vom vedea dacă se va întâmpla lucrul acesta, sper să mă înșel, dar atomizarea materiilor nu cred că va duce. Ori celelalte țări dezvoltate în sisteme sau mai dezvoltate, care au în sisteme mai performante, mult mai performante, aș putea zice, nu au asemenea fragmentări de materie, vom vedea dacă se va întâmpla la noi. Oricum, eu nu am încredere și am suficient de multe argumente să fiu pesimist, dacă nu foarte pesimist.

(…)

Noi avem o mare problemă în partea în zona umanistă. Copiii nu învață serios zona științifică. Neavând un suport logico-matematic le va fi aproape imposibil să gândească lumea în care vor trăi, nefăcând corespondențe logice. Atenție, materia de logică este complet diferită de ceea ce vorbesc eu logica matematică a deducțiilor, a raționamentelor corecte. 

Faptul că celor de la Uman le este foarte greu să le citească pe un tabel competență de clasa a VI-a, a VII-a care nu se mai dezvoltă. Deci lucrurile vor fi, după părerea mea, tragice și nu ar trebui lăsate la, hai să zicem, la discreția copiilor, ce vor ei să învețe. 

Eu cred că noi, ca societate, trebuie să și avem responsabilitatea, că noi știm mult mai bine ceea ce e bine ca ei să învețe. Aș spune e bine ca ei să învețe versus trebuie să învețe. Ei nu sunt suficient de capabili să știe ce ar trebui să învețe. Trăim într-o lume tehnologizată, trăim într-o lume în care fake news și manipularea sunt la ordinea zilei. Cred că analfabetismul științific va fi la cote destul de mari, ținând cont că acestea sunt materii dificile și nu-și vor alege în CDEOS-uri. Eu cred că ar trebui impuse. Să nu uităm că acum vreo 30 de ani, cei de la Uman făceau fizică, până în a XII-a, făceau chimie, făceau latină 4 ani, 4 ore de latină pe săptămână, făceau două – trei ore de matematică pe săptămână, cu o materie destul de serioasă.

Cred că ar trebui să ne gândim bine că ar trebui să existe un echilibru în ceea ce propune CDOEȘ și ceea ce ar trebui să fie pe plan național. Eu cred că aceste discipline ar trebui să intre în curriculum, în trunchiul comun, un lucru care ar trebui să fie până în a XII-a, obligatoriu. 

De exemplu, am văzut o programă de matematică pentru uman în Franța. Să știți că este un pic mai jos decât Mate-Info la noi. Am văzut, de exemplu, cursul de filosofie a matematicii din Anglia de la universitate, ce-i drept: erau cursuri serioase pe care le-am făcut eu la facultate. Cred că ar dori să privim mult mai serios partea științifică și dezvoltarea armonioasă științifică, cu un echilibru între uman real chiar și în partea reală. Cei care urmează profilul real chiar sunt, au acest echilibru, cei de la uman cred că nu îl au suficient de bine dezvoltat și ar trebui să ne dea de gândit.

Informații de context

Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică pe 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.

Proiectul de reformă curriculară va oferi mai multă autonomie școlilor și a stârnit reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse.

Cele 4 dezbateri publice s-au încheiat pe 6 martie, și urmează ca ministerul să analizeze toate propunerile primite iar în luna mai să anunțe dacă și în ce formă se vor adopta planurile-cadru.

Ce înseamnă Curriculumul la decizia elevului din oferta școli

Iată ce prevede Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023:

Art. 86 – „(3) Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii, denumit în continuare CDEOȘ, se constituie din disciplinele/domeniile de studiu, este propus pentru toți elevii din învățământul primar, gimnazial și liceal, filiera teoretică și filiera vocațională, și este elaborat la nivel național, regional, local sau la nivelul unității de învățământ. Elevul are posibilitatea de a alege disciplinele/domeniile de studiu, din oferta școlii, în funcție de propriile nevoi și interese de cunoaștere.”

În proiectul planurilor-cadru sunt aduse următoarele explicații în privința CDEOȘ:

„Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii reprezintă segmentul curriculumului național care permite dezvoltarea de către fiecare unitate de învățământ a propriului proiect curricular.

– pentru învățământul liceal, filiera teoretică și filiera vocațională, constituie o ofertă educațională propusă la nivel național/regional/local/al unității de învățământ și care promovează trasee particulare de învățare, pentru susținerea nevoilor și intereselor specifice de învățare ale elevilor, unor performanțe diferențiate și nevoilor comunității locale.

– pentru învățământul liceal tehnologic, este elaborat de unitatea de învățământ, în parteneriat cu operatorii economici/autoritățile administrației publice locale, pentru adaptarea formării profesionale a elevilor la nevoile locale ale pieței muncii și se implementează pe durata stagiilor de pregătire practică, în funcție de numărul de ore alocat prin planurile-cadru;”

„Principalele categorii de opționale din CDEOȘ sunt:

– opțional de aprofundare – are ca scop realizarea unui parcurs suplimentar pentru dezvoltarea competențelor specifice prevăzute de programa școlară a unei discipline obligatorii, prin noi activități de învățare; acesta nu necesită programă școlară nouă;

– opțional ca disciplină nouă/domeniu nou de studiu – opțional care introduce o disciplină nouă față de cele incluse în trunchiul comun/în curriculum de specialitate sau introduce noi domenii/teme corespunzătoare unei discipline din trunchiul comun/curriculum de specialitate sau le dezvoltă pe cele existente; acesta necesită programă școlară nouă;

– opțional integrat – opțional structurat din perspectiva domeniilor de cunoaștere, în jurul unei teme integratoare pentru o anumită arie curriculară sau pentru mai multe arii curriculare; acesta necesită programă școlară nouă.”

Citește și:

Profesoara Laura Borbe: Durează un an de zile să construiești un opțional pentru CDEOȘ, dacă vrei să fie ceva serios trebuie să îl și pilotezi un an / Dacă eu sunt singurul profesor de Socio-Umane, colegii mei nu pot să-mi dea feedback, nu pot să construiesc cu ei