GALERIE FOTO Cum ar urma să arate Grădina Casei Universitarilor după restaurare. Câștigătorul concursului internațional declanșat de Universitatea din București, cu un buget de 2,6 milioane lei pentru proiectare, a fost anunțat: un birou românesc de arhitectură

338 de vizualizări
Propunere: intrarea în grădina Casei Universitarilor dinspre Biserica Anglicană / Sursa: Universitatea din București
Un birou individual de arhitectură din România, „Vlad Sebastian Rusu”, a fost declarat câștigător în concursul internațional de soluții pentru „refuncționalizarea Grădinii Casei Universitarilor din București”, concurs organizat de Universitatea din București, anunță aceasta într-un comunicat de presă. Câștigătorul a fost selectat dintr-un total de 36 de proiecte înscrise în competiția de community involvement.

UB arată că juriul internațional a ales câștigătorul pentru o soluție considerată a fi cea mai bună pentru revitalizarea și transformarea Grădinii Casei Universitarilor și a clădirilor-anexă existente. 

  • Echipa câștigătoare este formată din Vlad-Sebastian Rusu, Andra Vlădoiu, Eliza Fürjes și Robert-Vasile Țonea, autori principali, alături de colaboratorii în arhitectură Georgiana Condurachi și Dan-Nicolae Șut și colaboratorii de specialitate Păunița Boancă și Ovidiu Rusu.

Potrivit unui comunicat al Ordinului Arhitecţilor din România (OAR), co-organizator al concursului, pe lângă echipele din România au participat echipe din Italia, Franţa, Spania, Belgia, Polonia, Regatul Unit, Chile.

La sfârșitul săptămânii trecute, când a prefațat anunțul de astăzi, UB a arătat că proiectul câștigător va obține contractul de servicii de proiectare, a cărui valoare estimată este de peste 2,6 milioane de lei fără TVA.

Universitatea, despre proiectul câștigător:

  • „răspunde complexității amplasamentului printr-o soluție care integrează relația ansamblului cu vecinătățile, recompunerea grădinii istorice și a fostei livezi, punerea în valoare a Casei Filipescu și integrarea noilor funcțiuni solicitate de Universitatea din București. Proiectul propune, de asemenea, introducerea unor elemente de arhitectură contemporană, diferențiate de caracterul istoric al ansamblului, dar integrate într-o manieră discretă în contextul existent. Potrivit motivării juriului, soluția contribuie la reafirmarea prezenței urbane a grădinii istorice, până de curând inaccesibilă publicului, la punerea în valoare a Casei Filipescu, monument istoric, și la revitalizarea domeniului pe care aceasta îl structurează. Totodată, proiectul are în vedere valorificarea zonei istorice protejate în care este amplasat ansamblul și consolidarea rolului ecologic al spațiului verde în context urban”.

Concursul lansat pe 30 aprilie 2026 „i-a provocat pe participanți să imagineze o transformare amplă a grădinii Casei Universitarilor și a clădirilor-anexă într-un spațiu multifuncțional destinat activităților culturale și educaționale, printr-o abordare holistică a întregului spațiu, a relațiilor cu vecinătățile și a clădirilor existente”, arată comunicatul instituției.

Ce spune juriul despre proiectul câștigător:

  • „prezintă o profundă înțelegere a istoriei locului. Este bine integrat în ritualurile civice și sociale ale cartierului. Poziția culturală susținută în propunere interpretează grădina ca pe un labirint stratificat de istorie și de istorii, o arhivă vie unde autorii identifică miezul valorii patrimoniale în țesătura de memorie și urme ale unor secvențe trăite. Conceptul integrator este cel al unei «arhive active», care se prezintă ca o viziune valoroasă și cuprinzătoare a sitului ca un întreg făcut din peisaj, arhitectură și vecinătăți. «Cealaltă grădină» introdusă prin serele existente este dezvoltată ca un crâng: o pădure în miniatură ce adăpostește o reprezentare a livezii dispărute și a grădinii comunitare, reiterând combinația istorică de grădină de plăcere și de producție agricolă care odinioară a fost o trăsătură dominantă a domeniului și totodată a cartierului. Caracterul procesual al grădinilor și secvențialitatea corespunzătoare a fazelor de intervenție sunt exprimate subtil în fațada propusă spre scuarul Bisericii Anglicane, cu transparența sa ce progresează până la disoluția în vegetație”, se menționează în motivarea juriului.

 Universitatea din București este autoritatea contractantă a acestei competiții, urmând să devină beneficiarul proiectului contractat în urma competiției. Aceasta este organizată împreună cu Ordinul Arhitecților din România și a fost desfășurat în mod public, într-o singură fază, deschis pentru proiecte din România, țările Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European și Confederația Elvețiană. 

Juriul competiției a fost prezidat de Kázmér Kovács, arhitect (România), din componența lui mai făcând parte Imke van Hellemondt, arhitect peisagist (Țările de Jos), Francesca Torzo, arhitectă (Italia), Giuseppe La Mastra, arhitect peisagist (Italia), Toader Popescu, arhitect urbanist (România), Sorin Istudor, arhitect (România), Ștefania Tîrcă, arhitectă (România), Bogdan Guiu, arhitect (România), prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București, și prof. univ. dr. Răzvan Mihail Papuc, prorector UB pentru Infrastructură, administrație și patrimoniu.

Galerie foto cu proiectul câștigător (sursa: UB):


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *