Geografie la Bacalaureat 2023. Sfaturi de la profesorul Bogdan Petre pentru fiecare cerință de la examen: Puteți folosi o riglă ca să estimați cât mai exact datele din graficul de la subiectul III

6.900 de vizualizări
Foto: © Bigandt | Dreamstime.com
Hărțile de pe subiectul de la Geografie, probă la alegere la Bacalaureat, trebuie analizate cu atenție, la fel și cerințele care se bazează pe harta Europei, harta României și graficul de la subiectul III, atrage atenția profesorul Bogdan Petre într-un ghid realizat pentru Edupedu.ro, cu sfaturi pentru abordarea fiecărui subiect de examen în parte la BAC 2023.

În ceea ce privește subiectul I, „analizați cu atenție harta. Statele sunt marcate cu litere, iar orașele-capitală cu numere. Uneori se întâmplă ca anumiți candidați să confunde litera I cu cifra 1. Pentru a demonta orice urmă de îndoială trebuie să știm că teritoriile statelor marcate cu litere sunt întotdeauna colorate în nuanțe de gri/negru, iar teritoriile statelor unde sunt marcate doar orașele-capitală sunt redate pe fond alb”, spune profesorul în ghid, redat integral mai jos în articol.

Pentru subiectul II, „o recomandare este analiza atentă a hărții și, mai ales, a legendei acesteia. Atât râurile, cât și orașele sunt marcate cu numere, iar dacă nu analizăm cu atenție legenda hărții putem rezolva eronat anumite subpuncte. De reținut este faptul că atunci când un număr de pe hartă este însoțit de o săgeată avem de a face cu un râu, iar atunci când numărul de pe hartă este poziționat lângă un punct, este vorba despre un oraș”, susține profesorul.

Iată mai întâi ce trebuie să știi despre Bacalaureatul 2023:

Proba la Geografie – probă la alegere a profilului – este programată miercuri, 28 iunie 2023, conform calendarului oficial de Bacalaureat 2023 pentru absolvenții de liceu.

Bogdan Petre este profesor de 8 ani și predă la Colegiile Naționale “Matei Basarab” și “Gheorghe Lazăr” din București.

Întreaga serie de articole cu sfaturi pentru probele de BAC 2023 poate fi accesată aici și se va actualiza pe măsură ce publicăm ghidurile cu indicații de la profesori: edupedu.ro/tag/sfaturi-bac/.

Recomandările complete:

„Așa cum bine cunoașteți, proba la Geografie din cadrul Examenului de Bacalaureat este structurată în 3 subiecte, și anume:

  • Subiectul I – verifică cunoștințe din sfera Geografiei Europei
  • Subiectul al II lea – structurat pe conținuturile aferente Geografiei României
  • Subiectul al III lea – solicită conținuturi din Geografie Europei, din Geografia României, dar și din sfera Uniunii Europene.

Proba de bacalaureat la Geografie își propune să aducă teoria în concret, subiectul fiind structurat astfel încât să pună în valoare, pe cât se poate, partea aplicativă a conținuturilor propuse în programa de bacalaureat. Acesta este și motivul pentru care un număr foarte mare de elevi optează pentru proba la Geografie, aceasta având statut de probă la alegere în cadrul Examenului Național de Bacalaureat.

Subiectul I

Subiectul I pleacă de la o hartă contur a Europei, pe care sunt marcate, cu litere, diverse state, iar cu numere anumite orașe-capitală. Pornind de la această hartă, aveți de rezolvat mai multe cerințe ce vă solicită identificarea anumitor state și capitale, precum și asocierea anumitor aspecte cu statele cărora le sunt specifice. Cerința D propune, în cele mai multe dintre situații, o comparație între clima a două state, iar subpunctul E vă cere să explicați anumite situații-problemă sau aspecte din realitatea geografică europeană.

Sfaturi:

  • Analizați cu atenție harta. Statele sunt marcate cu litere, iar orașele-capitală cu numere. Uneori se întâmplă ca anumiți candidați să confunde litera I cu cifra 1. Pentru a demonta orice urmă de îndoială trebuie să știm că teritoriile statelor marcate cu litere sunt întotdeauna colorate în nuanțe de gri/negru, iar teritoriile statelor unde sunt marcate doar orașele-capitală sunt redate pe fond alb.
Diferența dintre statele marcate cu litere și capitalele marcate cu numere
  • Subpunctele A și B solicită răspunsuri scurte, în general de tipul identificării anumitor aspecte pe harta care însoțește subiectul.
  • Subpunctul C conține itemi de tip grilă, însă numai o variantă este cea corectă. În redactarea răspunsului pentru un astfel de item este de preferat să se scrie întregul răspuns. De exemplu: 1. c. Slovacia
  • Subpunctul D, așa cum spuneam, solicită realizarea unei comparații între clima a două state europene. Acest subpunct vine însoțit de trei note, prima ne atrage atenția asupra aspectelor de care ne putem lega în realizarea frazelor, a doua specifică faptul că punctajul complet se va acorda numai dacă deosebirile se vor trata comparativ și nu separat, iar a treia notă ne indică faptul că nu este necesară menționarea numelor statelor, putându-se face referire la acestea cu literele cu care sunt marcate pe hartă. Mă voi opri puțin asupra Notei 2, cea care ne spune că punctajul complet se acordă doar dacă tratăm comparativ și nu separat. Astfel, este recomandat să folosiți în mijlocul frazei un ”conector” care să scoată în evidență faptul că tratați comparativ. De exemplu: Statul marcat, pe hartă, cu litera X are climă subpolară, SPRE DEOSEBIRE DE statul marcat, pe hartă, cu litera Y care are climă mediteraneeană. Așadar, pentru rezolvarea acestui subpunct vor exista în final 3 fraze, fiecare tratând un singur aspect.
  • Subpunctul E este cel care dă, de cele mai multe ori, bătăi de cap candidaților care susțin proba la Geografie. În primul rând, pentru rezolvarea corectă și completă a acestui subpunct este necesar să sesizăm nuanțarea din cerință. Adică, atunci când se spune precizați sau menționați vom scrie pe scurt răspunsurile, iar atunci când în cerință se spune prezentați sau explicați se vor construi fraze în care încercăm să dezvoltăm răspunsul. Acest subpunct testează capacitatea candidaților de a explica realități geografice, practic transpune aspecte din viața de zi cu zi în cadrul subiectului.

Subiectul al II lea:

Subiectul al II lea pleacă de la o hartă a României pe care sunt marcate, cu litere, unități/subunități de relief, iar cu numere, râuri și orașe. Acest subiect este structurat ca și subiectul I, însă cunoștințele verificate sunt, de această dată, cele de Geografia României.

Sfaturi:

Fiind un subiect structurat identic cu subiectul anterior, recomandările de mai sus se aplică și aici. De menționat este faptul că la acest subiect, în cele mai multe dintre situații, aveți de realizat o comparație între relieful a două unități/subunități de relief. La acest subiect de comparație se păstrează cele 3 note de subsol, deci, veți redacta frazele  în mod asemănător cu cele de la Subiectul I. D.

O altă recomandare pentru acest subiect este analiza atentă a hărții și, mai ales, a legendei acesteia. Atât râurile, cât și orașele sunt marcate cu numere, iar dacă nu analizăm cu atenție legenda hărții putem rezolva eronat anumite subpuncte. De reținut este faptul că atunci când un număr de pe hartă este însoțit de o săgeată avem de a face cu un râu, iar atunci când numărul de pe hartă este poziționat lângă un punct, este vorba despre un oraș.

Diferența dintre un râu și un oraș în marcajele de pe hartă

Atenție sporită trebuie să acordăm orașelor apropiate spațial și să le legăm de un element al cadrului natural pentru a ne asigura că răspunsul pe care urmează să-l redactăm este cel corect. De exemplu, orașele Brașov și Sfântu Gheorghe sunt relativ apropiate spațial, iar acestea pot fi confundate. Astfel, în această situație, putem folosi drept element ajutător râul Olt, care traversează orașul Sfântu Gheorghe, nu și Brașovul.

Subiectul al III lea

Acest subiect este structurat diferit față de cele anterioare. De regulă, debutează cu un grafic care redă anumite aspecte actuale ale unor elemente de Geografie fizică sau umană, fie pentru Europa, fie pentru România, ori Uniunea Europeană. Cerințele legate de acest grafic testează interpretarea corectă a acestuia, dar și noțiuni elementare de matematică. Subiectul continuă cu subpunctul C, la care aveți de caracterizat succint, în cele mai multe dintre situații, o țară vecină României ori una dintre cele 7 state ale Uniunii Europene, propuse drept studiu de caz în programa de examen. Subpunctele D și E solicită, din nou, explicarea unor procese/fenomene/aspecte din realitatea geografică europeană și românească ori a unor probleme de interes din sfera Uniunii Europene.

Sfaturi:

  • Citirea și interpretarea atentă a reprezentării grafice și a legendei acesteia. Trebuie să fiți atenți la scările de valori din partea stângă și, atunci când e cazul, din partea dreaptă a graficului. Atunci când valoarea redată în grafic este fixă se punctează strict valoarea exactă, iar atunci când valoarea cerută este marcată pe grafic între două linii care delimitează anumite valori, răspunsul trebuie să fie o valoare care se regăsește între cele două limite. Pentru interpretarea reprezentării grafice puteți avea în sală o riglă, fiindu-vă permis lucrul acesta, astfel încât valorile care sunt solicitate să fie scrise cu exactitate.
Scările graficului și legenda
  • La subpunctul C, acolo unde se cere caracterizarea unui stat vecin României sau al unuia dintre cele șapte state din U.E., în situația în care se solicită precizarea unor orașe, trebuie să fiți atenți dacă se face sau nu mențiunea ”cu excepția capitalei”. Dacă apare această mențiune, orașele pe care le veți scrie vor fi altele decât capitala țării respective. De asemenea, în situația în care se solicită precizarea unor state vecine țării respective, vă puteți folosi de harta de la Subiectul I pentru a fi siguri că nu veți greși. Totodată, pot fi solicitate în mod expres state vecine țării respective care fac/nu fac parte din Uniunea Europeană, astfel că trebuie să fiți atenți și aici.
  • În situația în care se cere rezolvarea unor calcule, pe foaia de examen puteți nota doar ecuația, iar rezolvarea o puteți face pe ciornă, urmând ca pe foaia de examen să reveniți doar cu răspunsul corect.

Dragi geografi, timpul alocat probei la Geografie este unul suficient, astfel încât subiectele se pot rezolva fără presiunea timpului. Înainte de a preda lucrarea verificați dacă ați scris rezolvările pentru toate cerințele, cu atenție sporită la întrebările de tip grilă, care din grabă sau din neatenție pot fi omise.

Mult succes la examen și la admiterile care vor urma! Nu uitați că ”fără Geografie am fi pierduți într-o lume fără repere, fără înțelegere și fără direcție”, astfel că această disciplină vă va ajuta pe viitor să știți unde trebuie să ajungeți și mai ales cum, chiar și atunci când singurele căi sunt acelea mai puțin accesibile”.

Foto: © Bigandt | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

VIDEO Nu fac online toate orele din orar, ci doar materiile pentru Bac, sunt clasa a XII-a, spune Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor. Motivul: nu toți profesorii au sau nu vin cu laptopul la școală

Nu fac online toate orele din orar, ci doar materiile pentru Bac, sunt clasa a XII-a, a declarat Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor, la emisiunea “Viitor cu clasă”…
Vezi articolul