GHID BAC Logică 2024. Profesorul Florin Popovici: Examenul implică un grad redus de subiectivitate în evaluare, elevii au posibilitatea de a-și anticipa rezultatul

4.564 de vizualizări
Sfaturi BAC 2024 Logică Florin Popovici / Foto: colaj Edupedu.ro
Proba la Logică de la examenul de Bacalaureat 2024 implică un grad redus de subiectivitate în evaluare și elevii au posibilitatea de a-și anticipa rezultatul. Acesta este unul din avantajele probei, așa cum o prezintă profesorul doctor Florin George Popovici de la Colegiul Național „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, pentru Edupedu.ro.

Acesta a realizat un ghid cu indicații și recomandări pentru candidații la examenul de Bacalaureat 2024 care se pregătesc să susțină joi, 4 iulie, proba la alegere în funcție de profil. Ghidul poate fi consultat integral mai jos în articol.

La proba de Logică, elevii care optează pentru ea în număr relativ crescut, după cum spune profesorul, „dobândesc șansa reală de a oferi rezolvări clare și precise”. „Totodată evaluatorii sunt astfel puși la adăpost de situația mai puțin plăcută a divergențelor pe marginea modurilor alternative de apreciere a rezolvărilor și, de aici, implicit, vor fi mai puține contestații”, consideră Florin Popovici.

Calendar BAC 2024 pe scurt:
  • 1 iulie 2024: Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă
  • 2 iulie 2024: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă
  • 4 iulie 2024: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă
  • 5 iulie 2024: Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă

Seria de articole cu sfaturi pentru probele de BAC 2024 poate fi accesată aici –edupedu.ro/tag/sfaturi-bac/ și se va actualiza pe măsură ce publicăm ghidurile cu indicații de la profesori.

Redăm integral ghidul scris de profesorul Florin Popovici:

Recomandări privind rezolvarea corectă a subiectelor la disciplina la alegere Logică, argumentare și comunicare

Situez debutul prezentului articol sub semnul optimist al speranței și totodată al încrederii, pe de-o parte, în cei care gândesc subiectele de examen din acest an, pe de altă parte, în cei care au sarcina de a le rezolva. Motivul pe care-mi sprijin o astfel de opțiune inițială, oricât de subiectiv, are în vedere un aspect pe care-l aleg să-l mărturisesc: asumarea responsabilă a formulării conținuturilor, indiferent dacă vorbim despre termeni, enunțuri sau inferențe/raționamente, are drept consecință faptul că elevii dobândesc șansa reală de a oferi rezolvări clare și precise. Totodată evaluatorii sunt astfel puși la adăpost de situația mai puțin plăcută a divergențelor pe marginea modurilor alternative de apreciere a rezolvărilor și, de aici, implicit, vor fi mai puține contestații.

Însă pentru ca rezolvarea să se apropie de corectitudine, atât din perspectiva formei, cât și a conținutului, iar procesul de corectare să tindă, cum este firesc, către obiectivitate (motiv pentru care elevii optează în număr relativ crescut pentru disciplina Logică, argumentare și comunicare), consider oportună formularea, în cele ce urmează, a câtorva observații cu rol călăuzitor. Nu am pretenția ca rândurile mele să primească girul vreunei autorități infailibile, dimpotrivă, sunt conștient de orice aspecte care pot fi îmbunătățite. Rezum mai curând, în cele ce urmează, o serie de eforturi pe care le-am depus de-a lungul timpului, alături de elevi, pentru ca proba la alegere să fie mai puțin stresantă, devenind o experiență de examen reușită.

La subiectul I, punctul A, itemii de tip grilă, referitori la demonstrație, tipuri de raționamente, raporturi între termeni și clasificarea acestora (extensional și intensional), structura și tipul propozițiilor categorice ș.a.m.d., stăpânirea conținuturilor constituie în mod firesc o condiție necesară, dar nu și suficientă. Recomand cu căldură elevilor să citească fără grabă fiecare enunț, dublându-și concentrarea acolo unde survin formulări menite a verifica însăși vigilența și atenția la detalii, cum ar fi, ca ilustrare, expresii de tipul „raționamente prin care conchidem fundamentul din teză (despre procesul demonstrației)”.

  • Într-o astfel de situație, procesul sau procedeul demonstrației se referă de fapt la raționamentele prin care conchidem teza (concluzia) din fundament (premise) și nu invers. O atenție sporită trebuie acordată și itemilor ce probează cunoașterea diferenței dintre aspectul extensional și cel intensional al unui termen, iar corelat cu această diferență, capacitatea de a opta pentru șirul corect de noțiuni ordonate crescător sau descrescător din perspectiva sferei și/sau a conținutului.

În ceea ce privește punctul B, recomand să se reprezinte, în primă instanță, pe ciornă diagrama Euler care exprimă raporturile dintre termeni, iar apoi, după o verificare a corespondenței acesteia cu descrierile date în cerință, diagrama să fie trecută pe foaia de examen. Un plus de prudență nu strică acolo unde cerința include cuvântul „opoziție”, știut fiind faptul că raportul de opoziției admite el însuși două specii: contradicția și contrarietatea, opțiunea cu mai puține riscuri fiind în acest caz contrarietatea.

De asemenea, este necesară o atenție crescută la posibilele formulări echivalente prezente în cazul raportului de ordonare: specia este subordonată genului, în timp ce genul, cum este și firesc, este supraordonat speciei, iar o nefericită confuzie între acestea poate duce la pierderea punctajului acordat diagramei. Cât despre enunțurile particulare de tipul „Unii/unele… nu sunt…”, referitoare la raportul de opoziție, este important să se admită că astfel de enunțuri sunt adevărate pe baza faptului că ele constituie subalternele propozițiilor cu caracter universal: „Niciun/nicio… nu este…”.

În ceea ce privește subiectul al II-lea, cerința de la punctul A presupune stăpânirea raporturilor dintre propozițiile categorice și transcrierea corectă, atât în limbaj formal, cât și natural, a celorlalte propoziții corespunzătoare pătratului logic. Este important ca la limbajul natural să nu se omită, din grabă sau neatenție, niciun cuvânt care intră în structura propoziției, totodată să se adapteze gramatical enunțurile create. Dincolo de raporturile corespunzătoare pătratului logic, asupra cărora nu insist, recomand elevilor o atenție sporită la modul în care realizează conversiunile și obversiunile corecte de la punctul B, mai ales atunci când scriu propozițiile în limbaj natural. Nu este deloc nepotrivit să se precizeze tipurile de limbaj folosit: limbajul formal (schemele de inferență redate complet, cu premisă și concluzie) și limbajul natural (scrierea propozițiilor cu rol de conversă și obversă).

Un loc în care, din păcate, se pierde punctaj este inferența deductivă imediată prin obversiune, mai ales în acele situații în care al doilea termen al propozițiilor date în limbaj natural cu scopul de a fi transformate în obverse conțin cuvinte al căror antonim (echivalentul negației logice) este dificil de stabilit și/sau neclar, fiind necesară folosirea expresiei salvatoare „non-….”. La punctul C, reamintesc, cu riscul de a rosti o banalitate pentru elevii bine pregătiți, că șirul de transformări propoziționale se realizează întotdeauna plecând de la finalul enumerării de tipul „obversa conversei contradictoriei etc. propoziției …”. La acest subiect, o dată ajunși, pe durata transformărilor, la o propoziție cu rol de conversă pe care urmează să o transformăm într-o obversă (obversa conversei), se cuvine să fim atenți unde plasăm negația, ea fiind atribuită celui de-al doilea termen, în acest caz termenul S, care îndeplinește rolul de predicat în conversă.

Este foarte important ca la punctul D să se identificăm în mod corect rolul propozițiilor din structura argumentelor/raționamentelor celor doi elevi, mai ales atunci când indicatorii logici sunt impliciți, subînțeleși, sau ordinea propozițiilor nu este cea standardizată (premisă urmată de concluzie), precum în exemplul „unele scrieri filosofice interesante sunt opere ce provoacă gândirea critică, în/pe baza faptului că toate operele ce provoacă gândirea critică sunt scrieri filosofice interesante”.

  • În acest caz, concluzia argumentului este prima propoziție, fiind lipsită de indicatorul logic specific, în timp ce a doua propoziție, introdusă prin indicatorul logic „în/pe baza faptului că…” îndeplinește rolul de premisă a argumentului. Recomand elevilor să identifice corect indicatorii logici de concluzie (atunci, deci, rezultă că, este adevărat/clar că…etc.) și de premisă (dacă, în măsura în care, deoarece, pe baza faptului că…etc.). Traducerea textelor celor doi elevi, X și Y, în limbaj formal presupune ca, după stabilirea concluziei, să începem prin a transcrie mai întâi formula premisei, urmată, cum e și firesc, de formula concluziei. Este de ajutor să stabilim pe foaia cu cerințe, prin subliniere, termenii cu rol de subiect și predicat logic din premise pentru a vedea, ulterior, ce se întâmplă cu acești termeni în concluzie (dacă își modifică locul sau rămân pe aceeași poziție, dacă primesc sau nu o negație pe al doilea termen).

Cât despre explicarea corectitudinii sau incorectitudinii raționamentelor celor doi elevi, pe lângă referința la legea distribuirii termenilor, este de dorit să se precizeze ce termen sau termeni sunt distribuiți în concluzie și ce se întâmplă cu aceștia în premisă: dacă termenul/termenii respectivi sunt distribuiți atât în concluzie, cât și în premisă, se respectă legea distribuirii termenilor (au existat subiecte în care se solicita explicația unui raționament prin conversiune corect), iar dacă termenul/termenii respectivi sunt distribuiți în concluzie, fără a fi distribuit/distribuiți în premisă, se încalcă legea distribuirii termenilor. Recomand mai multă atenție la formulările justificative de la punctul D, subpunctul c, în măsura în care răspunsul poate face diferența între o explicație care primește punctajul aferent și una incorectă. Explicația corectitudinii/incorectitudinii celor două raționamente trebuie să plece dinspre concluzie (distribuirea termenilor) către premisă!

În ceea ce privește subiectul III, la cerința prezentă la punctul A, subpunctul b), acolo unde, după scrierea celor două scheme de inferență (de la subpunctul a), trebuie construit în limbaj natural un silogism, plecând de la una dintre cele două scheme, recomand ca formulările celor două premise și a concluziei să se apropie, pe cât posibil, de condiția materială a adevărului, chiar dacă silogismul ales (oricare dintre cele două!) este posibil să fie unul nevalid. Recomand să nu se evite termenii compuși, totodată să se depună un efort suplimentar pentru conceperea unor propoziții cu rol de premise adevărate sau cât mai plauzibile, adaptate simțului comun, deci nici banale, dar nici sofisticate.

La cele două diagrame Venn cu rolul de verificare a corectitudinii sau incorectitudinii logice a silogismelor este important să se reprezinte corect premisele, iar dacă din cele două premise rezultă și reprezentarea concluziei, să se decidă că silogismul este valid. Excepția la această considerație este aceea că în cazul silogismelor cu două premise universale și o concluzie particulară, este important să se observe câte zone din cei trei termeni sunt desființate prin hașurare, iar dacă unul dintre termeni are trei zone hașurate (pot fi chiar doi termeni într-o astfel de situație), iar adăugarea unui însemn „x” duce la apariția concluziei, să se decidă în favoarea validității silogismului (exemple: aai-1, eao-1/2/3/4, aeo-2/4 etc.).

La silogismul ce trebuie construit pe baza unei concluzii date în limbaj natural, este important să optăm pentru schema de inferență a unui mod valid (preferabil din figura 1 care conține silogisme corecte ce justifică toate cele patru propoziții categorice: a, e, i și o). Este important ca termenul mediu (M) să fie astfel ales încât, plasându-l în relație cu termenii extremi (S și P), să genereze premise adevărate sau, cel puțin, cu un grad de credibilitate ridicat. Deși baremul nu specifică acest lucru (condiția materială a adevărului), mi s-a întâmplat să constat că există așteptări ale evaluatorilor legate de adevărul/falsitatea premiselor formulate de către elevi.

La punctul C, este extrem de important să citim atent argumentul silogistic dat în limbaj natural, să stabilim corect concluzia care se poate găsi pe primul loc în argument, pe locul al doilea sau, precum în forma standard, poate fi așezată chiar pe ultimul loc, situație în care este posibil să fie inversate premisele. O dată ce am stabilit concluzia, cunoaștem deja care este termenul minor (S) și termenul major (P), iar în propozițiile rămase, cu rol de premise, stabilim termenul care se repetă, acesta fiind termenul mediu (M). Reordonăm, pe ciornă, într-o schemă de inferență standard, cele trei propoziții – premisa majoră și premisa minoră, urmate de concluzie –, după care stabilim în dreptul fiecărui termen din propozițiile componente ale silogismului dacă acesta este distribuit (+) sau nedistribuit (-). O dată realizate aceste etape de analiză prealabilă, se poate trece la lectura celor patru propoziții și la stabilirea răspunsului corect (pe care-l notăm cu A, pentru adevărat și cu F, pentru fals).

La punctul D, având drept primă cerință identificarea regulii de corectitudine pe care o încălcă o anumită definiție, recomand ca denumirea regulilor să nu fie trunchiată sau simplificată în exces, dimpotrivă, eventual poate fi însoțită de o justificare sau o explicație succintă. De exemplu, dacă definiția „filosofia este activitatea desfășurată de filosofi” încalcă regula evitării viciului circularității, se poate preciza că în definitor se regăsește un cuvânt din aceeași familie lexicală cu definitul sau că definitorul repetă conținutul definitului (filosofie, filosofi). O grijă mare trebuie acordată acelor definiții care pot să încalce simultan două reguli de corectitudine. În acest caz, va fi aleasă la subpunctul a) regula încălcată mai evident! Iar opțiunea pentru o regulă de la subpunctul b) trebuie precedată de efortul de a vedea dacă termenul cu rol de definit permite încălcarea respectivei reguli.

Proba de bacalaureat la disciplina Logică, argumentare și comunicare prezintă avantajul predictibilității, dar mai ales implică un grad redus de subiectivitate în evaluare, elevii având posibilitatea de a-și anticipa rezultatul sau nota obținută. Dincolo de criticile pe care le-am întâlnit de-a lungul timpului la adresa logicii formale (este mult prea tehnică, abstractă, îndepărtată de realitate…), admit că disciplina în cauză se apropie totuși de exigența obiectivității specifică științelor exacte (matematică, fizică etc.), deziderat mai dificil de concretizat în științele socio-umane. Logica, deși este tributară paradigmei clasice care concepe mintea ca pe un mecanism de calcul formal generator de lanțuri și structuri inferențiale, solicită din partea elevului nu doar capacitatea de a reține informații și de a le aplica în contexte determinate.

Ea presupune, pe lângă abilitățile de gândire, oricât de vulnerabile la dezbateri și contestări, multă concentrare, atenție, grijă sporită pentru detalii și, nu în ultimul rând, respect pentru corectitudinea expresiei lingvistice. Or, găsesc astfel de competențe ca fiind necesare tinerilor absolvenți de liceu. Conștient de orice neajuns sau de fiecare aspect ce poate fi îmbunătățit, închei prezentul articol prin a-mi mărturisi dorința și speranța sinceră ca elevii ce au optat pentru disciplina Logică, argumentare și comunicare la examenul de bacalaureat să dea dovadă de gândire organizată, de concentrare și, nu în ultimul rând, de inspirație”.

„Succes!”, le transmite profesorul Florin Popovici candidaților.

MODEL Subiect BAC 2024 Logică (sursa):
  • Baremul pentru subiectul de mai sus:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Modele de subiecte grilă pentru simulare BAC 2019: Vezi modelele de subiecte grilă de Matematică și Istorie publicate și retrase de Minister în octombrie, la primul scandal în jurul grilelor la examen

Testele grilă vor fi experimentate de elevii de clasele a XI-a la simularea examenelor de Bacalaureat, potrivit documentelor trimise de instituție reprezentanților profesorilor, părinților și elevilor în comisia de dialog…
Vezi articolul